965 matches
-
interesului pe care îl stârnește și a dozajului unic de geniu și eroare, de întâmplare și suspans, de măiestrie tehnică și dârzenie, de omenească slăbiciune sau magie dumnezeiască pe care aceste bătălii imprevizibile (cu rezultat impredictibil, adică), între 22 de gladiatori milionari, dar singuratici, le pun în scenă spre sfâșietoarea bucurie a fanilor sau spre uimita plăcere a neofiților curioși. Acum e o mașinărie perfectă de show din care, spre eterna noastră delectare, singurul lucru pe care nu-l putem prevedea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
moment dat. Instaurarea cultului personalității este un rezultat al "mașinii de fabricat zei", cum numește Serge Moscovici [1995:118-121] mecanismul subtil al carismei pervertite în (auto)minciună. Semnele minciunii megalomanice se întîlnesc într-o mulțime de forme, începînd de la luptele gladiatorilor în arena circului roman, pînă la uriașele procesiuni la lumina torțelor inițiate de Hitler sau la înălțarea unei Case a Poporului greu de folosit de către popor. • Cerința de puritate derivă din nevoia delimitării stricte dintre bine și rău, potrivit unui
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
romană. Renumite edificii ce aparțin antichității sunt obiective turistice de prim rang: Colosseum-ul (cel mai mare amfiteatru construit vreodată în Imperiul Roman, ridicat între anii 70 - 80, cu o capacitate inițială de 60.000 de spectatori care asistau la luptele gladiatorilor); Forumul Roman; Pantheonul; Columna lui Traian; Catacombele: Circus Maximus; Băile lui Caracalla etc. Reprezentative pentru perioada medievală sunt o serie de biserici paleocreștine, între care: Santa Maria Maggiore și San Paolo Fuori de Mura, cu mozaicuri prețioase din secolul IV
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
origine celtă. În sfîrșit, un întreg ansamblu de construcții este destinat distracțiilor populației. Mai întîi, monumentele de spectacol: *teatre (Arles, Autun, Lyon, Paris, etc.); circuri* pentru cursele de care (Arles, Vienne, Lyon etc.); *amfiteatre pentru luptele de animale și de gladiatori, dar și pentru execuții, între care martiriul Sfintei Blandine la Lyon în anul 177 este o ilustrare (Lyon, Poitiers, Arles, Nîmes etc); *odeoane pentru concerte și poezie (Lyon). Toate aceste edificii sînt de o mărime apreciabilă. Amfiteatrul de la Poitiers (155
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub regimul legilor constituționale din 1875, reunirea Camerei deputaților cu Senatul, în vederea alegerii președintelui Republicii sau a revizuirii constituționale. Ambact. Războiul în slujba unui șef galic. Amfiteatru. În Galia romană, construcție pentru spectacol cu o arenă eliptică, rezervat luptelor de gladiatori și de animale. Anluminură. Anluminura sau decorarea manuscriselor este o artă tipic medievală. Ea poate consta în litere ornate primul sens al cuvîntului "miniatură" este cel de literă pictată în roșu (minium) -, în decorații în jurul paginii sau în picturi în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
superioare ? i inferioare, ceea ce constituie un rezultat logic al abera? iilor lor. Dar Iorga d? dea multe exemple că dovad? c? acest lucru este sortit e? ecului. �ntr? un editorial intitulat Non salutant morituri el r? st? lm? cea salutul gladiatorilor. Na? iunile mici sortite pieirii nu le salut? pe marile na? iuni care le condamn? la moarte! Apoi, ca o �n? ep? tur? la adresa ideii de Lebensraum, Iorga opina c? ? i �majoritatea rom�neasc? din Transilvania cerea un �spa? iu vital
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�302-303 98 Op. cît. , vol.�I, p.�307 99 Ibidem 100 Op. cît. , vol.�I, p.�316 1 Iorga consideră lupta ? i a lupta că ceva vulgar, ? în�nd de statutul unui gladiator. O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 106-107 2 G�nduri ? i sfaturi ale unui om că oricare altul, Bucure? ți, 1905 3 La vie intellectuelle des roumains en 1899, Bucure? ți, 1905 4 Iorga �? i amintea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fără mâini, impetuoase, o sugestie a lumii minerale (aramă, fier, aur, topaz, diamant), a bogățiilor de pe tărâmul celălalt, precum și un simbol al forțelor telurice latente, al focului și dezlănțuirilor meteorologice. Din punct de vedere psihologic, zmeul este individul de tip gladiator, lipsit de inteligență, dar redutabil fizic, întrucât nu are mâini, ființă ce poate fi înfrântă doar prin tertipuri intelectuale. Ființe teratologice, cu inutile capete, balaurii sunt întotdeauna distrugători și răi, emanații malefice ale creșterii celulare instinctuale a materiei vii. Antropofagi
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Plinius cel Bătrân, Dio Cassius au scris despre ea lucruri adevărate dar și exagerate. O încondeiau ca fiind senzuală, desfrânată, lacomă, crudă. Cei mai mulți se refereau la viața ei desfrânată. Valeria își schimba cu ușurință amanții, după capricii și interes. Prefera gladiatorii a căror companie o căuta în taverne și în lupanare. Țesea intrigi și genera persecuții și crime la adresa celor neagreați sau a celor în care vedea pericole. La insistențele ei filosoful Seneca a fost exilat în insula Corsica, fiind acuzat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Augustin, în aversiunea lui față de teatru, merge până la a-l asimila circului, ceea ce Tertulian făcuse deja. Comparația este exagerată, deoarece nu ține seama de caracterul fictiv al acțiunii reprezentate în teatru. La circ, acțiunea nu este jucată, ci reală. În timp ce gladiatorul moare de-a binelea în arenă și sângele său se scurge sub ochii îngroziți ai spectatorului, la teatru moartea este jucată. Totul este aici trucat. Spectatorii o știu și nu se emoționează peste măsură. Sfântul Augustin citează exemplul unuia dintre
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îngroziți ai spectatorului, la teatru moartea este jucată. Totul este aici trucat. Spectatorii o știu și nu se emoționează peste măsură. Sfântul Augustin citează exemplul unuia dintre elevii săi care, din dezgust, n-a asistat niciodată la un spectacol de gladiatori. Forțat să meargă acolo de prietenii săi, n-a putut, spre marea lui surpriză, să reziste acestei "sângeroase voluptăți" care invada publicul. Genul acesta de spectacol îi inspira, în realitate, dezgust și repulsie. Or, întâlnind, în zilele crudelor și funestelor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Încasați din amenzi (pecunia poenae nomine), care ajung În casieria publică prin delicte fiscale, și din banii strânși ca ofertă (pecuniae stipis nomine), pe a căror destinație se insistă În mod special (capitolul 72). Jocurile publice, teatrul și spectacolele cu gladiatori pregătite În cinstea lui Jupiter, a Iunonei, a Minervei și a altor zei și zeițe ai cetății sunt plătite pe jumătate de funcționarii care oferă spectacolele, iar cealaltă jumătate de către casieria publică, dar nu cu banii obținuți din amenzi, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
expres că ei se bucură de aceleași privilegii ca și pontifex din Roma: Împreună cu fiii lor ei sunt scutiți de serviciul militar și de obligațiile publice. În timpul serviciului lor trebuie să Îmbrace toga praetexta; la teatru și la luptele de gladiatori au un loc de onoare printre membrii consiliului. În acest fel, este făcută vizibilă legătura dintre puterea sacră și puterea politică. Puterea sacrală le revine administratorilor (magistri) care sunt numiți de autoritățile supreme ale orașului. Prin hotărârea consiliului orașului, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
explică teoriile lor despre existența raselor superioare și inferioare, ceea ce constituie un rezultat logic al aberațiilor lor. Dar Iorga dădea multe exemple ca dovadă că acest lucru este sortit eșecului. Într-un editorial intitulat Non salutant morituri el răstălmăcea salutul gladiatorilor. Națiunile mici sortite pieirii nu le salută pe marile națiuni care le condamnă la moarte! Apoi, ca o înțepătură la adresa ideii de Lebensraum, Iorga opina că și "majoritatea românească din Transilvania cerea un "spațiu vital""101. Iorga a scris un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
97 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 302-303 98 Op. cit., vol. I, p. 307 99 Ibidem 100 Op. cit., vol. I, p. 316 1 Iorga considera lupta și a lupta ca ceva vulgar, ținînd de statutul unui gladiator. O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 106-107 2 Gînduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul, București, 1905 3 La vie intellectuelle des roumains en 1899, București, 1905 4 Iorga își amintea că, odată, în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]