1,314 matches
-
toamnă (deja) a lui ’86, fără ca privirile mele să-l urmărească pierzându-se pe cerul înnorat. Ea avea să locuiască de-atunci la Haifa, oraș mai potrivit ca nume cu părul și privirea ei. Eu, rămas în București, legat de glie (credeam sincer pe-atunci că n-aveam să pot ieși din țară niciodată), am suferit câinește câteva săptămâni, apoi am uitat. I-am trimis scrisori știind sigur că nu vor ajunge la ea, după cum nici o scri soare din Haifa nu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
veșnicie Prutul leagă și dezleagă, la un neam cu două țări ce îi este lui mai dragă: limba-aceleiași chemări să fim iarăși la o masă, în preasfântă unitate, în care frate cu frate să se simtă ca acasă. Locuind aceeași glie, să rămânem mai puternici noi, cu-a noastră veșnicie peste haita de nemernici care astăzi o sfâșie... Aiud, 1957 Drumul robilor te sperii cât de lung e și de lat spre adâncu-ntunecatelor Siberii cu oase moldovene presărat... Smulși de la vetre
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Pământ, suntem într-o continuă alarmă... Din Carpați, Nistru, Siberii, martirii ies din lut, și-s fără număr! Cu noi în rând, umăr la umăr ne pregătim de ceasul Învierii... Îl simt, e-aproape... Au un rost aceste oase de sub glie: a noastră-nsângerată Românie să fie iarăși cum a fost: rotundă ca o armonie, înaltă cum coloana lui Brâncuși, cu împrejur deschise uși oricărui om de omenie... Aiud, 1957 Soartă De-acum sunt ani de câd încerc să scriu subtilități
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
în zilele de sărbători Și pe mormânt să-i pui buchetele de flori. Acum, de ziua ta de sărbătoare, Te sărutăm, îți zicem o urare: Tu la părinți și la bunici să fii solie, Cât vor trăi pe sfânta noastră glie.
De ziua ta by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83177_a_84502]
-
că unde mergi prin paradis Tu calci pe lacrimile mele, chiar de nu le vezi Când umbli singură prin parcuri și livezi. Iți voi păstra credință pe vecie Căci este cea mai sfântă măreție, Iar când voi fi îngropat sub glie Mereu tu să-mi aduci câte-un buchet de iasomie.
C?nd te-am cunoscut by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83181_a_84506]
-
o clipă... Oare știi ce-mi ceri? Ce-i omul de a căruia iubire Atârni lumina vieții tale - eterne? O undă e, având a undei fire Și în nimicuri zilele-și dișterne. Pământul dă tărie nălucirei Și umbra-i drumul gliei ce s-așterne Sub pasul lui... Căci lutul în el crește, Lutul îl naște, lutul îl primește. 61 {EminescuOpVI 62} Și acest drum al pulberei, peirei, Ce ca pe-un plan l-am zugrăvit cu mâna, Nimic fiind, L-am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
premiile Societății Scriitorilor Români, încercînd astfel să dezamorseze suspiciunile de natură ideologică. După Brățara nopților, „poemele zodiacale” și ascensiunile lor vizionare marchează, în opinia comentatorului, „cel de-al doilea moment al suitei panteiste”: „Ceea ce acolo se desfășura și creștea din glia fertilă a întunericului (...) aici se înalță sub clopotul de azur al luminii, ca un heliotropism propriu vulturilor și poemelor fie profetice, fie numai exaltate”. Sînt enumerate apoi cîteva dintre însușirile acestei mature „poezii de compoziție”, „cosmice” și imagiste. Criticul remarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
greutatea aripelor. Trece printre sori vecini porumbelul sfântului duh, cu pliscul stinge cele din urmă lumini. Noaptea îngerii goi zgribulind se culcă în fîn: vai mie, vai ție, păianjeni mulți au umplut apa vie, odată vor putrezi și îngerii sub glie, țărâna va seca poveștile din trupul trist. [1926] * PASĂREA SFÎNTĂ Întruchipată în aur de sculptarul C. Brîncusi În vântul de nimeni stârnit hieratic Orionul te binecuvântă, lăcrimîndu-și deasupra ta geometria înaltă și sfântă. Ai trăit cândva în funduri de mare
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
râu. Tăcere-apăsătoare stăpânea pământul și-o întrebare mi-a căzut în suflet până-n fund. N-avea să-mi spună nimic pămîntul? Tot pămîntu-acesta neîndurător de larg și-ucigător de mut, nimic? Ca să-l aud mai bine mi-am lipit de glii urechea - îndoielnic și supus - și pe sub glii ți-am auzit a inimei bătaie zgomotoasă. Pământul răspundea. GORUNUL În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci îmi pare că stropi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mi-a căzut în suflet până-n fund. N-avea să-mi spună nimic pămîntul? Tot pămîntu-acesta neîndurător de larg și-ucigător de mut, nimic? Ca să-l aud mai bine mi-am lipit de glii urechea - îndoielnic și supus - și pe sub glii ți-am auzit a inimei bătaie zgomotoasă. Pământul răspundea. GORUNUL În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci îmi pare că stropi de liniște îmi curg prin vine, nu
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de frunze și-un murmur de neam cântăreț. CÎNTECUL VÎRSTELOR Dragostele mele bune cum le-a măcinat pămîntul! Cum pieriră pe sub iarbă frumusețea și cuvîntul! Dragostele mele rele, câte au căzut și ele! Dragostele bune, rele, ce-a rămas sub glii din ele? Țărâna numai și inele. ÎNCĂ O DATĂ ! Nu mi-e destul. Și după orișice aș spune: înc-o dată! Orice se-ntîmplă-i ca și cum s-ar întîmpla c-o fată. Ah, nici un rod nu mi-e destul, îl vreau și-n alte
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Aici nu bat vânturi grele, Dar n-auzi nici de durere, Doar de dorul de copii, Pe care îl duc părinții! Sunt culturi pline cu plante, Toate-s verzi, nu sunt uscate, Nu știm cât vor mai trăi, Să cultive glia noastră, bătrânii! Tineri în sat nu mai sunt, Ei, sunt la oraș, demult, Dintr-un sat frumos și viu, Va ajunge un sat pustiu! Și îmi pare rău de el, Sunt copil în satul meu, Amintiri frumoase au fost, Toate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și m-am oprit cu gând să-mi potolesc setea. Of, of. Ce mai apă aveau și ăștia! Verzuie, călduță și cu gust dulceag. Moale și cleioasă, precum pământul din jur, stătut și bălos, abia bătut de vânt, nu ca glia din munții mei Înalți și falnici, din care izvorau ape limpezi și reci, izbite de viscole năprasnice. Cum de-or fi În stare să bea oamenii ăștia asemenea apă, m-am Întrebat și am căutat izvorul care se vărsa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
și vremurile au trecut peste lumea satului, i-au dat chip nou dar ... sufletul satului a rămas neschimbat. Aceleași zbateri, preocupări și patimi își înfig rădăcinile acolo unde s-au așezat oasele străbunilor, generații și generații de țărani, truditori ai gliei întru nemurirea neamului. Într-o lume super-informatizată, grăbită, individualistă și nepăsătoare, Vasilica Ilie se apleacă, cu duioșie și respect asupra unor crâmpeie din viața satului de la sfârșit de secol XX. Provenită dintr-un sat românesc, legată, cu cătușele vieții, de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
sa pomenit pe meleaguri spaniole. S-a dus acolo cu vise cât lumea de mari. A căutat mult și bine, și n-a dat peste nici un dram de vis, care să se asemuie cu ale celor care-l mânaseră pe glie spaniolă. Și, mai Întâi, zvonurile, iar, mai apoi, propaganda, reclamele, despre care pomeneam În rândurile de mai sus, i-au răsucit, cam la două sute, două sute și ceva de grade, capul. Și - hai Înapoi, acasă, la marea cu sarea! Înhățat de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a fost cinstit, intransigent în îndeplinirea sarcinilor încredințate de țară, sever cu sine și cu alții, mai ales cu cei neaveniți. Dar mai presus de orice, țăranul din el și-a spus întotdeauna cuvântul, atunci când a dovedit iubire nezdruncinată față de glia țării, pe care a apărat-o cu armele minții sale sclipitoare, cu priceperea dobândită din numeroasele cărți citite în țară și în marile biblioteci din străinătate. Căci Profesorul, care a scris aici biblioteci, este recunoscut ca atare și admirat și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
idei și proiecte privind această problematică. Referitor la primul aspect, analizele privind securitatea și apărarea națională românească au fost marcate de diverse dezbateri de specialitate viu disputate, care au dat de-a lungul timpului diferite denumiri, cum ar fi: apărarea gliei strămoșești, războiul întregului popor, localitățile românești ca cetăți de muncă, luptă și apărare, doctrina militară românească, apărare națională etc. În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, originalitatea ideilor puse în dezbatere pe acestă temă a fost dată de specificitatea românească în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Închini un imn cartofului vreau limpezimea tăcerea ta fruct al țărînei asemeni cu țărîna din pîntecul Întunericului nu ne uita Întărește-ne cu uleiul nopților mîna ................................................ cartof cu mîinile plugarului aspre cu răcoare de tunel de după-amiază tu ești al gliei glas pre tine ochiul Îngerilor fără haraci te veghează... Asemenea elanuri imnice, ale căror linii de forță apar Înscrise În Însăși „evoluția” rostirii spre o expresie mai pură, ne propun și alte „panouri” din Ulise, sugerînd, dincolo de planul pur expresiv
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în gospodărie sunt cu proprietatea, cu însemnele ei externe, casa, mașina, drumul (p. 118) și reprezintă materializarea unor relații de puterexe "„putere"; bărbații sunt mereu în mișcare, mereu pe drum, în timp ce femeile au un drum circular, între „țarnă și casă”, glie și gineceuxe "„gineceu". O deschidere spre modernizarexe "„modernizare" este improbabilă în aceste condiții. Comportamentele în această lume sunt departe de politizarea propriilor probleme 22. În mediul rural, căsătoriile se încheie mai devreme, mai ales pentru fete. Căsătoria prematură a fetelor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
politice. "Acuzatul" (?!) are frumusețea aspră a voinicului, nu efeminarea dulceagă a generațiilor culcate în puf. Fața lui bătută de soare evocă secerișurile și vânturile drumurilor de țară, vocea lui e bărbătească și hotărâtă ca a flăcăilor încercați în lupta cu glia" etc. Gazeta defavorabilă scria însă așa: "Procesul ale cărei dezbateri le publicăm dezvăluie o tristă mentalitate, strecurată în sufletul unor tineri, prin înrîurirea unor agenți provocatori și a oamenilor politici lipsiți de răspundere. O eră întunecată ne așteaptă dacă justiția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
potrivit căreia, “tratamentul egal aplicat unor oameni inegali naște negreșit inechitatea”. De aceea, un cetățean nu este egal cu slugile sale, cu “muncitorul manual care e mai curănd aidoma unui animal”. Totodată, Platon introduce în operă sa Mitul Săngelui și Gliei, potrivit căruia: “Zeul... a amestecat aur în facerea acelora dintre voi în stare să conducă... Citi le sunt acestora ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași.” În plus, Mitul celor
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
decât referindu-ne la toate mamele și gândind în mod direct la acea mamă care ți-a dat viață. Nu ne putem referi, în continuare, la toate familiile cu mulți copii, ci doar la câteva cu rădăcini adânc înfipte în glia satului, întocmai ca niște arbori seculari care au „rodit” continuu, „lăstărind” și „mugurind”, an de an, tot mai viguros, spre veșnicia familiilor și a satului nostru, familii care merită să rămână și în conștiința generațiilor următoare. Recordul în copii mulți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ion Gheorghe Pricop este retras de mai mulți ani la Duda Epureni ș.a.m.d. Deci prin reduceri succesive ar rămâne ca să considerăm ca pe cei mai activi din punct de vedere social, îndrumători autentici doar pe puținii legați de glia vasluiană. Subliniem, își desfășoară activitatea AICI cu imense greutăți și piedici. Mulți au contribuții importante și pe plan național, cel puțin într-o a doua treaptă valorică, și fac obiectul nominalizărilor criticilor. "Șef de promoție" Theodor Codreanu. într-un final
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu imense greutăți și piedici. Mulți au contribuții importante și pe plan național, cel puțin într-o a doua treaptă valorică, și fac obiectul nominalizărilor criticilor. "Șef de promoție" Theodor Codreanu. într-un final ne întrebăm: acești mentori legați de glia vasluiană, AICI, reprezintă ceva în plan național sau sunt doar primele valori locale? Subliniem că nu facem decât o scurtă istorie a presei locale și o succintă prezentare a Curentului cultural informațional. De fapt, considerațiile despre animatorii locali sau de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]