3,627 matches
-
amor, Spune-mi că mă iubești, ca apoi eu să mor. Vreau stele să mă-ngroape în fericirea mea, Fiind tu printre ele, mai luminoasă stea; Să mă arunc în hăuri, în râuri de planete, În spumă de luceferi, în goană de comete... Statuie de Tanagra, ca să te văd doresc, Să-ți spun o taină mare: să-ți spun că te iubesc. Dar uit, privind la tine, în negrul înserării, Căci și uitarea-i scrisă în legile trăirii. Văd umbrele din
IUBIRE IMPOSIBILĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349892_a_351221]
-
Acasă > Eveniment > Apariții > TIMPURI, ÎN GOANA... Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Nou la Editură ANAMAROL, editor, tehnoredactare Rodica Elenă LUPU, coperta Roena WOOLF. Al doilea volum din Colecția DIAMANT, semnat de prof. univ, Smaranda CAZAN-LIVESCU
TIMPURI, ÎN GOANĂ... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349975_a_351304]
-
volum tipărit, “Destăinuiri cu scoici și apă sărată”, apărut la editură ANAMAROL în anul 2012. Colecția “Diamant” este deschisă tuturor celor care vor să spună povestiri de sâmbătă cu adevăruri și frumuseți. Mada CAZALI (Smaranda CAZAN-LIVESCU) Referință Bibliografica: TIMPURI, ÎN GOANA... / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1286, Anul IV, 09 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rodica Elenă Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TIMPURI, ÎN GOANĂ... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349975_a_351304]
-
nască fără asistență medicală. A scos repede caii din grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un braț de paie în fundul căruței, a ajuns imediat în goana cailor la casa de naștere, unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașă cum i se spunea în comună
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
pe dreapta Oltului, la aprox. 1 km. de barajul de pe râu, aflat în amonte. Dincolo de Olt trece calea ferată, iar șoseaua internațională traversează chiar curtea mânăstirii. Acei șoferi sau călători care fac acest drum trebuie să-și amin¬tească, din goana mașinii, că cele câteva sute de metri pe care le străbat numai în câteva secunde, odinioară erau spațiu re¬zervat liniștii și rugăciunii. Doar păsările în zbor survolau lavra nevoitorilor cozieni, și acestea o făceau în liniște deplină. Mânăstirea a
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
că nu-l voi ajunge niciodată, atunci de ce atâta grabă? Nu mai vreau să-mi pierd timpul cu atâtea planuri sau variante de a rezolva o problemă sau alta! Mă întreb, de voi continua cu aceste planificări și cu această goană în urma timpului, când voi mai avea timp să trăiesc? ce se alege din viața pe care am primit-o în dar, pentru a fi trăită? Vreau un moment de liniște pe care să-l împart cu toți cei grăbiți, cu
MOMENTUL...DĂRUIT de DOINA THEISS în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344525_a_345854]
-
mulți oameni spun cu regret și amărăciune în suflet, că au trăit viața însă nu au reușit să și-o trăiască pentru ei însuși, să simtă bucuria momentului și să uite pentru câteva clipe de tumultul obositor și stresant al goanei...în urma Timpului. In momentul în care suntem loviți de soartă, abia atunci gândim cu tristețe la timpul acela în care eram sănătoși și în care nu dădeam importanță prea mare acelor clipe sau lucruri mărunte, trăite și întâlnite în cale
MOMENTUL...DĂRUIT de DOINA THEISS în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344525_a_345854]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ȘI LACRIMA-I VÂNDUTĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Nimic nu îi oprește din goana după bani Nici toți bătrânii noștri târându-se-n genunchi Că nu mai au putere flămânzi de-atâția ani Să-și strângă sărăcia într-un altar, mănunchi... Au tot muncit săracii ca să-i crească pe ei Nu au mâncat banane
ŞI LACRIMA-I VÂNDUTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348091_a_349420]
-
Senti de neștiința nepotului său. Spălătoria de nisip, de la Zolt. Aha, își plecase iarăși nasul în farfurie Ariel. Nu-l cunosc. De fapt, auzise el de Iosuvică a lu Dudașu și chiar îl văzuse, fiindcă acesta obișnuia să treacă în goana mare cu o motocicletă pe drumul satului, semănând panică între orătănii și câini. Se zicea că făcuse armata și că Dudășonii cotizaseră ca să obțină postul de la spălătorie pentru fiul lor. Cum nu-l cunoști? insistase moș Senti. Nu l-ai
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
esența de viață sau mai degrabă m-a absorbit odată cu prima rodire a sămânței de om în pântecele blând al mamei. Odată ieșită de acolo - din prostie sau din obligație (asta rămâne să înțeleg mai târziu) - am luat-o la goană fără să știu că în lumea oamenilor iarba e amară perlele sunt furate cuvintele sunt răsucite oamenii mint oamenii nu știu să iubească simplu și mai ales mai ales ce mă doare cel mai tare este că oamenii te văd
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
Până la Varna nu erau mai mult de patruzeci și cinci de kilometri, dar șoseaua se continua spre Burgas, un alt mare și important oraș-port la Marea Neagra, aflat pe drumul spre Orient. Atât la Albena, cât și la Nisipurile de aur, goana a fost nu după frumusețile litoralului bulgăresc, cât mai ales după un loc de parcare. Cele din zonele hotelurilor nu puteau fi folosite decât de cei cazați în respectivele hoteluri. Alți turiști ce-și lăsau autoturismele în acestea, riscau ca
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
magazie, a luat chilotul fetei și în grabă l-a înghesuit într-un sac cu concentrat și a ieșit să caute ajutor. Nu se zărea nimeni prin împrejurimi. O luă pe Săndica în brațe, o urcă în șaretă și în goana calului s-a îndreptat spre dispensarul uman. Gânduri negre îl urmăreau și încerca să facă scenarii, ce să spună că s-a întâmplat. Cu magazinerul va vedea el cum aranjează. Va spune că a găsit-o în magazie, că s-
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
decenii și anume existența omului în starea de “robot”. Fie că este vorba de salariați ai unor companii, fie de liberi întreprinzători sau angajatori, auzim mereu aceeași expresie “parcă am devenit niște roboți”. Atât munca dusă la extrem, cât și goana după bani, îl duc pe individ, de cele mai multe ori, la o transformare într-un fel de “robot”, fapt remarcat de către acesta doar la nivel psihic, fenomenul observându-se, tot mai evident, în țările mai dezvoltate economic. Dacă în mediul rural
TIMPUL CU TINE ÎNSUŢI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347654_a_348983]
-
păianjăn să-mi fac un culcuș în care să stau ca-ntr-o dulce leganare între lumea care a fost și cea care este. Orice-aș face, nu mă pot sustrage trecului propriu. Dar parcă prezentului mă pot sustrage? În goana mașinii pe străzi, ori la plimbare pe jos, îmi sucesc capul în toate părțile ca să prind cât mai mult din farmecul podoabelor care îmbracă în aceste zile, case, pomi, curți, magazine, freamătul cumpărătorilor, promisiunea discretă a zilelor de sărbătoare care
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
la moarte... Mai ales din punct de vedere spiritual. Totul, în viață, e un joc, o iluzie, o fugă după o himeră... Un joc al atragerii contrariilor, al vieții și al morții, al devenirii perpetue... Al patimilor, dar și al goanei după absolut, al sexualității, dar și al purității, al efemerului, dar și al aspirației către veșnicie. Nu, nu trebuie. Nu trebuie să semnez un posibil pact cu diavolul, nu trebuie să las ca pasiunea pentru Silvia sau atracția către un
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
mintea ta luminează, Tot întunericul e sub fruntea lui, Bârna din ochiul tău nu contează, Numai paiul din ochiul aproapelui. ....................................................... Nimeni nu se mai uită înapoi Privind cu mânie nescrisă înainte Și aerul e tot mai murdar între noi În goana aceasta printre cuvinte... Referință Bibliografică: Și aerul e tot mai murdar între noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 370, Anul II, 05 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ŞI AERUL E TOT MAI MURDAR ÎNTRE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361779_a_363108]
-
frumos colorate si ornate, dedicate Crăciunului. Lumea s-a globalizat, nu numai în România sau Europa de Vest se întâmplă așa ceva, ci peste tot în lume.Trăim demult, într-o eră a consumismului, mediile de publicitate și marketing, distibuitorii, agenții comerciali în goana lor după vânzări și implicit câștig, strică magia Crăciunului. Am ajuns să ne grăbim în toate și cu siguranță, vom descoperi în ianuarie reclame cu iepurași și ouă pentru Paște. Dar nu asta este intenția mea, sunt sigură că le
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
face fericit Și i-a orbit mândria lor și banii, Nu văd că primăvara a venit. Cuprinde-mă încet, se-arată zorii, Să scap de noaptea asta de cinci ani, Acum în țară se întorc cocorii, Să ne oprim din goana după bani, Vreau să lăsăm, cu grijile să zboare, Noianul de jigniri și de dureri, Iar noi ca două păsări călătoare, Ne-ntoarcem iar la mândre primăveri! Vom asculta pădurea și izvorul, Din șoapta lor sorbind înțelepciune, Plaiul natal, ușor
TE CHEM CU DISPERARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365823_a_367152]
-
iubire. Din poezia sa exultă bunătate, omenie, profundă înțelegere a naturii umane ca parte a universului, dar și bucuria nestăvilită de a trăi. În același timp atacă problemele majore ale terrei, atenționând asupra dezastrului ce îi pândește pe oameni în goana lor nebună după progresul ce secătuiește de bogății și schimbă fața pământului. Într-o metaforă inteligentă și plină de savoare, descrie cum gândul este invitat la un congres, unde acesta decide că, spre binele omenirii, progresul trebuie stopat urgent, desigur
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂŢI CULTURALE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365815_a_367144]
-
rezervorului de la toaleta, hotărât, se sui pe cadă, învârti ștergarul și, poc, alunecă în cadă cât era de lung. Se ridică după un timp, amețit și icnind se privi atent în oglindă, pe frunte avea o rană sângerândă. Ieși în goană din apartament urmărit de privirea uluită a femeii care se apucase deja de curățenie. Ajunse la Circa sanitară, unde, o soră tinerică, ascultându-i bâlbâiala neinteligibilă, se apropie să-i facă toaleta plăgii. Policarp sări, ii puse felceritei palma în
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
ani în urmă, Eclesiastul (îmbătrânit în bune și în mai puțin bune) se plictisea ca un rege și medita asupra plictiselii dizolvante ca un înțelept: „Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vânt” ... Tehnicizatul om al zilelor noastre fuge de plictiseală ca dracu de tămâie, fapt pentru care lovește orbește în toți aceia care îndrăznesc să-i stea de-a curmezișul: Dumnezeu, natura, semeni cu scaun la cap, morală, tradiții, sentimente
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
Non multa, sed multum” (Nu multe, ci mult) ... Nerușinarea, așadar, este trăsătura distinctivă a postdecembrismului românesc, într-atât de prezentă în fapte și intenții, pe stradă și-n birouri, în presă, politică, școli, cultură și familii, practic în toată această goană năucă după mai mult și mai fățos, încât face din minciună o necesitate, din hoție o banalitate, iar din ipocrizie o jalnică realitate. Și astfel, în vârtejul circului generalizat și permanentizat, din ce în ce mai puțini români iau aminte la faptul că ne
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
putea renaște după ce va fi rănit, chinuit, torturat, cu voie sau fără de voie de către altcineva sau de către tine însuți. Suferind descoperea durerea sufletească cufundându-se într-o stare jalnică. Nu a avut lacrimi îndeajuns. L-a cupris un dor de goană nebună, neștiind încotro și de ce. În loc să iasă pe poartă, ca toți oamenii, a sărit gardul de parcă ar fi trecut prin el din nebăgare de seamă. A început să alerge. Alerga sau fugea?!.... Ceva din subconștientul lui intrase în alertă și
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
de averisment în plan vertical și abia pe urmă, dacă nu reacționau la somație să tragă asupra picioarelor lor. Apuca doar să-i someze. Până să-și pregătească arma și s-o armeze piciorele agenților de legătură îi purtau în goană, dincolo de cazarmă, spre reședințele cadrelor militare. Puțini dintre ofițeri și subofițeri erau cei care nu insistau să afle dacă alarma era reală sau dacă era doar un exercițiu. Agenții se codeau, nu aveau voie să divulge acest secret militar așa cum
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
dormitor ! Și-au bătut joc de noi ! La portic nu este nici măcar o adiere de vânt ! Ai stat aici ca prostul tremurând !... În acel moment a realizat că percepuse o anumită rumoare, pe care o ignorase, în vreme ce cobora scările în goană. Era strădania unora de a înăbuși hohotele de râs ale celorlalți până când el se va fi îndepărtat îndeajuns. A simțit un gust amar vizavi de propria-i persoană constatând că, în atari împrejurări, nu era cu nimic mai prejos decât
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]