1,551 matches
-
A mai trecut o vară, măi gorun, Un an mai mult de lacrimi și surghiun. Te-apleci în vârfuri aspre și suspini. Ne prinde-o nouă toamnă prin străini. Încet îți curge sangele-n noroi, Ne-am mai întoarce oare înapoi? Ce-mi spui fără nădejde și-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile Posteuca () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93274]
-
mai 1976) DUMITRESCU Lucian „Chiar și-n crețurile grinzii Mai suspină fagii, pinii, Amintindu-și de pădure, Fripți de dorul rădăcinii. Fripți de dorul rădăcinii! Vâscul - că e vâsc - și totuși Cinstea frunzei nu și-o spurcă, Nu-și îmbăloșe gorunii Câți l au tot răbdat în cârcă. Numai unii, Numai uniiă“ („Ascultând anume glasuri“, România literară, 7 aprilie 1977) DUMITRESCU-CODREANU Lucia „Făurind în mod conștient omul, punând desăvârșirea omului ca obiectiv logic și programatic al construcției socialiste, politica înțeleaptă și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să dea.“ („Cu inima și gândul“, Contemporanul, 6 ianuarie 1984) SELEJEAN Radu, poet „Și am scrâșnit Și am luptat Și-am izbăvit, Sub steagul tău, Partid, conduși de tine.“ („Cântec“, în Cântece și Descântece de piatră, Editura Cartea Românească, 1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inima și gândul“, Contemporanul, 6 ianuarie 1984) SELEJEAN Radu, poet „Și am scrâșnit Și am luptat Și-am izbăvit, Sub steagul tău, Partid, conduși de tine.“ („Cântec“, în Cântece și Descântece de piatră, Editura Cartea Românească, 1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a binecuvântare pentru viteaza
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
6 ianuarie 1984) SELEJEAN Radu, poet „Și am scrâșnit Și am luptat Și-am izbăvit, Sub steagul tău, Partid, conduși de tine.“ („Cântec“, în Cântece și Descântece de piatră, Editura Cartea Românească, 1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a binecuvântare pentru viteaza Țară a Moților, trei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din marea familie a limbilor indo-europene, înrudită cu limba gracă și cea latină. Dar din cele circa 180 de cuvinte cunoscute, cele mai multe există în graiul nostru de azi, ca : moș, copil, prune, țarină, zestre, brânză, brazdă, barză, varză, zer, brad, gorun, mânz, mal, etc., ceea ce vine să confirme odată în plus că între dacii de acum două milenii și mai bine și Cârțâroșenii noștri de azi, există legătura neîntreruptă în timp. Ei au continuitate evidentă pe aceste meleaguri, în pofida susținerilor unor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu urmări dramatice pentru trecutul și viitorul Roșiei Montane. Plecăm spre Deva cu inima strânsă de cele văzute și auzite aici. În drumul de revenire, ne abatem către Țebea, pentru a ne reculege la mormântul lui Avram Iancu. Din falnicul gorun de aproape 400 de ani aflat în apropierea locului unde se odihnește Crăișorul Munților, nu a mai rămas nimic. Singură ramură ce crescuse din trunchiul prea bătrân, a fost doborâta de o furtună puternică în iulie 2005. Personalități politice care
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
rămas nimic. Singură ramură ce crescuse din trunchiul prea bătrân, a fost doborâta de o furtună puternică în iulie 2005. Personalități politice care au trecut pe la mormântul lui Avram Iancu, înainte de 1989 sau după acest an, au plantat pui de goruni. Cei mai mulți s-au uscat. Către seară am ajuns in Deva, încheind o deplasare obositoare, dar plină de învățăminte. Vă invit și pe dumneavoastră, cei care citiți aceste rânduri, ca înainte de a pleca să vizitați țări străine, să vedeți mai întâi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
militară nu-și ia avânt spre a rezolva prin sânge toate insultele și defăimările aduse armatei și familiilor lor de către acei de care până mai ieri erau exploatați și care azi se prezintă oprimați ocupanților ruși. Un alt document, telegrama Gorun, nr.140, nr.13919/2 iulie 1940 în general armata și populația evacuată din Basarabia își manifestă revolta contra evreilor. Nu sunt excluse manifestări antisemite mai grave din partea armatei. Retragerea armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei a fost însoțită
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig, brad, brânză, copil, gorun, mal, mazăre, moș, prunc, țarină, viezure, viscol, zăr, zburda, zestre și altele. După multe lupte, zbateri și preocupări, s-a întemeiat statul medieval al Moldovei, iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri, ca: Hârlău, Târgu Frumos
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig, brad, brânză, copil, gorun, mal, mazăre, moș, prunc, țarină, viezure, viscol, zăr, zburda, zestre și altele. După multe lupte, zbateri și preocupări, s-a întemeiat statul medieval al Moldovei, iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri, ca: Hârlău, Târgu Frumos
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fruntea argintată de lună. Mi-am amintit de spusele unui cireș din Blaga, copac veșnic prădat de cireșe. Spunea cireșul: "Stelele deasupra mea, n-are cine mi le lua". Mi-am adus aminte de mari personalități din istoria copacilor, de Gorunul lui Horea, de Teiul lui Eminescu, de Platanul lui Hipocrat... mi-am adus aminte de proletarii din lumea copacilor, de cei înjunghiați pentru a fi pomi de Crăciun... Mi-am amintit de uniunea cu copacul în care ne crește sicriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
femeie, - eu bărbat"), Artur Stavri producea poezii fără sânge, caracteristice prin aerul de "fericire" împrumutat de la Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai târziu, compunea versuri vulgare cu pretenții mussetiene ori idilice, Haralamb G. Lecca (1873-1920
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în vânzare” a tirajului. Trebuind să amâne această difuzare până după moartea poetului, acum, în 1890, V.G. Morțun revine asupra cuprinsului și adaugă aceste două titluri. Un alt coleg al poetului de la Fântâna Blandusiei, Al.I. Hodoș (viitorul scriitor Ion Gorun), va publica în numărul din decembrie al revistei amintirea sa intitulată „Foi risipite”, din care cităm: „Câte bucăți de hârtie pe care Eminescu avea obiceiul să-și însemneze, în cea dintâi formă, neînchegată bine, idei și impresii, câte chiar din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
motive ca amintirile lor să stea sub semnul atenției, să fie bănuite de nesinceritate, etc. în același timp, trebuie să ținem cont de faptul că ei au devenit nume cu oarecare importanță în cultură până în perioada interbelică: scriitori, ziariști (Ion Gorun: 1863 1928; Ilie Ighel: 1870-1938; Ion Popescu: 1862-1923, din 1890 va fi prim-redactor la Universul timp de 20 de ani, etc.), pe când Radu Popea rămâne un obscur ziarist, fără cărți proprii. Ei ar fi putut lua cuvântul pentru a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Rotică, Nichifor Crainic, D. Iov, George A. Petre, D. Ciurezu, Al. O. Teodoreanu, Zaharia Stancu, Teodor Murășanu, Al. T. Stamatiad, Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu (și cu pseudonimul Ion Dinu), Mihail Sturdza, Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, Aron Cotruș, proză de Ion Gorun, Octavian Prie, Septimiu Popa, Virgil Cioflec, Al. Lascarov-Moldovanu, critică de Vasile Savel, Al. A. Hodoș. Se traduce din Petőfi, Ady Endre, Madách Imre (Tragedia omului, în versiunea lui Octavian Goga), Mikszáth Kálmán, D. Merejkovski, A. P. Cehov. Publicistică fac Al. A
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
iar proză Ioan Agârbiceanu, Horia Petra-Petrescu (sub pseudonimul Ilie Marin), Nicolae Regman (utilizează și pseudonimele Z. Sandu, N. Păunaș), Gala Galaction. Li se alătură, cu note, recenzii sau comentarii literare și intervenții privind chestiuni confesionale, Coriolan Bărbat, Gh. Adamescu, Ion Gorun, Il. V. Felea, Ion Breazu, G. Bogdan-Duică (ciclul polemic Mici studii istorice, din 1933-1934), Dumitru Stăniloae (care întreține ani în șir rubrica „Probleme-recenzii-comentarii”), Iosif E. Naghiu, Nic. Neagu, Teodor Bodogae. O serie de articole din 1942, inaugurată de Nicolae Terchilă
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
ale neamului nostru (1903), și poeziile patriotice din Cântece de vitejie (1904). Este numit, în 1907, șef al Biroului de control al activității extrașcolare din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și referendar. Ultima revistă pe care o conduce (cu Ion Gorun și Il. Chendi) este antimodernista „Viața literară” (1906). Lucrează intens la traduceri: Georgice de Vergiliu (1906), Parmeno de Terențiu (1908), Don Carlos de Schiller (1910), Odiseea de Homer (tipărită în 1966). Munca de tălmăcire a capodoperei lui Dante, Divina Comedie
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Alice Călugăru, Caton Theodorian, Ion Dragoslav, Corneliu Moldovanu, Al. T. Stamatiad ș.a. O atenție specială a continuat să arate scriitorilor din provincia sa de baștină: I. Russu-Șirianu, Enea Hodoș, Maria Cunțan, Elena din Ardeal, Niță Popovici, St. O. Iosif, Ion Gorun, Zaharia Bârsan și mulți alții. A manifestat fermitate în atitudini, intransigență în opinii, dovedindu-se un luptător nemilos împotriva mediocrităților literare. Este adeptul, fanatic aproape, al deplinei sincerități („Mi se pare așa de firesc să nu ascunzi nimic în cutele
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
provincii. Pentru executare luați contact cu Prefecții respectivi. Inspector G.l al Jandarmeriei G.l /ss/ Vasiliu 462 ANIC, fond Ministerul de Interne, dosar nr. 133/1941, f. 9. Copie în USHMM, RG-25.002M, rola nr. 15. Documentul nr. 120 GORUN 463 Stat Major Bir, 2 SECRET Nr. 14.420 din 18 Octombrie 1941 GORUN către INSTRUCȚIUNI ORGANIZAREA, TRIEREA ȘI EVACUAREA EVREILOR DIN ODESSA ÎN GHETOURI Pentru executarea ordinului Vrancei 464 ia ființă lagărul ghetou provizoriu pentru evreii din orașul Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
l /ss/ Vasiliu 462 ANIC, fond Ministerul de Interne, dosar nr. 133/1941, f. 9. Copie în USHMM, RG-25.002M, rola nr. 15. Documentul nr. 120 GORUN 463 Stat Major Bir, 2 SECRET Nr. 14.420 din 18 Octombrie 1941 GORUN către INSTRUCȚIUNI ORGANIZAREA, TRIEREA ȘI EVACUAREA EVREILOR DIN ODESSA ÎN GHETOURI Pentru executarea ordinului Vrancei 464 ia ființă lagărul ghetou provizoriu pentru evreii din orașul Odessa. Localul ghetoului înființat de Serv. Pretoral se instalează cu începere de azi 18 Octomvrie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]