27,010 matches
-
de Calcul în Construcții M.A.P.M. - Ministerul Apelor și Protecției Mediului A.F.E.R. - Autoritatea Feroviară Română D.D. - Direcția Drumuri A.N.D. - Administrația Națională a Drumurilor I.S.P.C.F. - Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate I.S.L.G.C. - Institutul de Sistematizare Locuințe și Gospodărie Comunală I.C.B. - Institutul de Construcții București I.C.P.A.I.U.C. - Institutul Central de Proiectare, Aparatură, Instalații și Utilaje pentru Construcții I.N.C.D.F.P. - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pămâmtului I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții IPTANA-SA - Institutul de Proiectări Transporturi
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
suficientă, prevăzută cu instalație separată de ventilație, gaze, apă și canalizare. Laboratorul pentru punere în funcțiune dispune de următoarele spații proprii: două camere de analiză specifice (una pentru analize fizice și biologice și una pentru analize chimice cu nișă specifică), gospodăria de reactivi și sticlărie, spațiu pentru substanțe toxice și spații pentru birouri. Laboratorul dispune de toate utilitățile specifice (ventilație, climatizare, apă, gaz metan, curent electric, canalizare, sisteme de siguranță cu camere video, ș.a). Analizele de apă se execută după
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
visul ei nu s-a Împlinit: imaginați-vă ce ar fi făcut pasărilor. Într-o seară, după obiceiul ei, cioara iși puse În gând să fure ceva, așa că plecă de acasă, tare mândră de penele ei albe.Se Îndreptă spre gospodăria unui țăran bătrân care avea spatele Încovoiat și palmele crăpate de la munca câmpului.Văzuse și auzise multe la viața lui, dar o pasăre așa obraznică ca cioara, nu mai văzuse.Așa că, moșul Își puse În cap să o lecuiască pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Dar oamenii nu se Îndreptau. Atunci Foca a Înventat fulgerul.Supărat peste măsură de viața oamenilor numai ce-și Îndrepta mâna dreaptă În jos, că din ea și ieșea o rază de foc, care brăzda cerul și aprindea câte o gospodărie.Unde cădea câte un fulger, acolo era pârjol.Soarele ardea atât de tare, dogorea atât de strașnic Încât fiebea apa ce mai rămase În pâraie.Foca trimetea câte un fulger vrând să-i pedepsească pe oameni cu foc, făcându-i
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
satele că se apropie vreo urgie. Ioan era tare mândru de eleva lui. Într-o zi plecă Sânzâiana de acasă Într-un sat ăndepărtat la o rudă a ei care născuse gemeni, pentru a o ajuta la unele treburi În gospodărie.Tocmai atunci se Întâmpla ca asupra Sucevei să se năpustească turcii.Au dat buzna buluc, peste satele sucevene, aprizându-le și făcându-le cenușă, au furat vitele și au tăiat cu iataganele lor pruncii , femeile, bătrânii și bărbații, acolo unde i-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se mai putea salva. Prinsă în noianul de probleme cotidiene puteam și eu să uit ce lăsasem în urmă pe tine, dragostea mea, speranțele mele... Cu efort, cu multă muncă și încăpățânare, am reușit să pun lucrurile la punct în "gospodăria noastră" a surorii, a nepoatei și, într-un fel, a mea. Am tăiat toate cheltuielile nesăbuite, am pus ordine în conturi și la bănci, am "periat" lista "prietenilor și adoratorilor", am devenit, în concluzie, impresarul unic și general al adorabilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
șantierul inaugurat și toate puse la punct, Petre răsuflă ușurat. Reveni la Ana, la măsuța de sub nuc, la Toni și Pic cel mic... Cât fusese prins "în vale", Ana se ocupase de schițe și desene pentru facultate, dar și de gospodărie, de grădină, de bucătărie. Petre descoperi ce meșteră e fata lui în toate și ce bune bucate știe să pregătească, pe care le mânca întotdeauna cu mare poftă, spre încântarea "bucătăresei". Într-o seară, stătea cu Ana pe prispă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
4521 teren agricol), iar populația de 7142 de locuitori (140 loc/km), 3293 de locuitori reprezentând populația activă. Dintre aceștia, 59% lucrau în agricultură, iar 29% erau navetiști. Sporul natural era de 10,8%. În toată comuna Lespezi erau 1291 gospodării în care trăiau 7142 de suflete, din care apte de muncă 3527 de persoane: 59% lucrători în sectorul agricol, 27% nu lucrau, iar restul activau în diferite alte domenii. Cei mai mulți navetiști proveneau din Heci, Lespezi și Bursuc. Fondul funciar - 5285
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se desfășurau în vechea școală, transformată în cămin cultural. Ca structură, satul este de tip adunat, cu străzi drepte care se întretaie. Este deservit de halta C.F.R. Lunca Siretului (Sodomeni) și de DJ 208. - 2002 - avea 809 locuitori, 282 de gospodării, 115 pensionari, 80 de copii între 0 și 14 ani, 50 de salariați, 450 ocupați în agricultură, 7 șomeri și 90 navetiști, inclusiv elevi. Forma satului este alungită, pe mai multe străzi paralele, textura regulată, iar ca structură este un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înființată în urma reformei de la 1921. În 1930 era înglobat la Slobozia. În 1943 înglobează satul Diudiu, până în 1954. În 1966 populația era de 273 de locuitori, în 1977 de 247 locuitori, iar în 2002 de 153 de locuitori, 74 de gospodării, 40 de pensionari, 30 de copii intre 0 și 14 ani, 20 de salariați, 45 de ocupați în agricultură, 5 șomeri și 30 de navetiști. Satul are o forma liniară regulată și structură adunată. Familii de gospodari: Nemțanu, Partin, Eniu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ce există și astăzi pe partea de nord a dealului Peter. Dumbrava a făcut parte din comuna Sirețel, iar din 1929 din comuna Lespezi, județul Iași. În 1975, satul cu o suprafață de 4150 ha în vatră, avea 230 de gospodării (776 de persoane) și densitatea de 18,7 locuitori/ha. Locuințele erau construite din cărămidă (10%), chirpici (40%), restul din lemn, pe o fundație de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă (20%), iar în rest cu șindrilă, carton
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
săli de clasă, acoperită cu tablă. Activitățile culturale se desfășoară în școală. Are de asemenea un spațiu comercial mixt într-un local propriu. Satul are formă poligonală și este de tip răsfirat. În 2002, avea 768 de locuitori, 262 de gospodării, 130 de pensionari, 90 de copii între 0 și 14 ani, 30 de salariați, 400 de persoane ocupate în agricultură, 15 șomeri și 85 de navetiști. Familii de gospodari: Chiriacescu, Apostol, Crețu, Gheorghică, Petrescu. V.S. 2.3.5. HECI Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heciului, peste drum de cimitirul local, se numește „La Coșeri”. Odăile erau locuite din primăvară până toamna târziu. Unele odăi au devenit sate, altele au dispărut, așa cum s-a întâmplat la Heci. - 2002 - satul avea 2265 de locuitori, 759 de gospodării, 600 de pensionari, 450 de copii, 300 de salariați, 700 de persoane ocupate în agricultură, 25 de șomeri și 270 de navetiști. Este un sat cu o formă poligonală neregulată și structură răsfirată. Fruntașii satului au provenit din familii ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac privatizări; - 2002 - 992 de locuitori, 361 de gospodării, 265 de pensionari, 170 de copii, 150 de salariați, 550 de persoane ocupate în agricultură, 10 șomeri, 90 de navetiști. Forma satului este alungită pe mai multe străzi paralele, cu textură și structură regulată. Dintre gospodarii satului menționăm familiile Toma
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu a avut o direcție de specializare. Se creșteau bovine, ovine și porcine. Numărul taurinelor era de 687, al porcinelor de 17, iar al bovinelor de 881, la care se adăuga un număr mult mai mare al celor crescute în gospodăriile particulare, unde se mai creșteau capre, păsări, iepuri. Situația s-a îmbunătățit de la 1 iulie 1973, când s-a înființat A.I. între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializată în creșterea bovinelor pentru lapte și carne. Asociația Intercooperatistă Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la bovine, care s-a redus sub aspectul efectivelor odată cu desființarea sectorului zootehnic al C.A.P. Efectivele de ovine și porcine au crescut într-o oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare, având în vedere că o vacă în lactație revine la cca. 10 persoane. Densitatea animalelor este moderată, fiind de cca. 60 UVM/100 ha arabil, plus fânețe și respectiv
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
4.1. DEZVOLTAREA TEHNICO-EDILITARĂ ȘI CULTURALĂ În afară de cei 83 km de drumuri, de podurile din comună și cei 10 km de cale ferată de pe linia Suceava-București, comuna dispune de un sistem de infrastructură propriu. În privința sistemului de alimentare cu apă, gospodăriile populației se alimentează din fântâni sau puțuri de tip rural. Comuna nu dispune însă de rețele de canalizare. Teritoriul comunei Lespezi este străbătut de rețeaua de înaltă tensiune de 220 kw. O ramificație de linie de medie tensiune asigură alimentarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în special partea sudică. SIRETUL, care brăzdează comuna de la N la S, favorizează surpările de maluri și inundațiile terenurilor agricole și chiar a vetrelor de locuit, așa cum s-a întâmplat în 27 iunie 2008, când au fost inundate 55 de gospodării din Heci Vale, unde apa a ajuns la o înălțime de 1,5 m. Toate terenurile în pantă sunt supuse spălării de soluri, de aceea este nevoie de noi lucrări de ameliorare: regularizări de cursuri de apă, baraje de gabioane
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
zootehnice, precum cele de la C.A.P. Lespezi și mai ales prin formarea Asociației Intercooperatiste (1973), între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne, ajungând la 1200 capete pe an. Asociația avea 6 gospodării, un atelier mecanic, punct sanitar-veterinar și o bază de furajere, amplasate pe locul fostei fabrici de sticlă. Directorii Complexului Intercooperatist, de la înființare (1973) și până la desființare (1992) au fost: - Dr. Ion Marin (1973-1976) ;Dr. Neculai Sârbu (1976-1984); - Ing. Gigi Ionică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ocupații, creația folclorică (literară, muzicală, dramatică sau coregrafică), datini legate de naștere, ritualuri de nuntă, priveghiul de înmormântare și altele. Teritoriul comunei Lespezi face parte dintr-o arie etnografiă cu elemente definite - Valea Siretului, cu elemente distincte față de zonele limitrofe. Gospodăria este o subunitate economico-socială, locul statornic al unei familii. Când tânăra familie hotăra să-și facă o casă, localiza pământul, apoi era chemat preotul pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu gard de nuiele sau de harțapele (bucăți neregulate de scândură) și o poartă. Componentele gospodăriei sunt : locuința, curtea și construcțiile anexe (cuptorul și bucătăria de vară, beciul sau zâmnicul, porumbar sau coșer, șura pentru animale, coteț pentru porci, poiată pentru păsări, șopron pentru adăpostirea căruței și a uneltelor agricole, șure pentru fân, eventuale ateliere meșteșugărești
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
adăpostirea căruței și a uneltelor agricole, șure pentru fân, eventuale ateliere meșteșugărești și cușcă pentru câini). Curtea sau ograda este un spațiu în care se desfășoară anumite momente ale unor practici ritual-ceremoniale: nunta, înmormântarea, colindatul, plugușorul, căiuții etc. În incinta gospodăriei, mai ales noaptea, acționează în voie diferite personaje mitice și spirite răuvoitoare. Fapt pentru care gospodarii își iau anumite măsuri de prevedere și apărare. Locuința sau casa îndeplinește o multitudine de funcții: este adăpost împotriva frigului, a ploii, este loc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a devenit cu timpul o colecție de piese de artă cu diverse compoziții geometrice sau zoomorfe. În prezent, toate acestea au cedat locul mobilierului modern, șifonierelor, studiourilor și aparatelor electrice de uz casnic. Casa are și o funcție religioasă, majoritatea gospodăriilor având un mic altar cu icoane, candelă, cărți de rugăciune, buchet de busuioc, aghiasmă. Interiorul unor case mai vechi este o adevărată expoziție de ștergare, altădată din borangic, iar acum din bumbac, decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este aceea care conservă cel mai bine tradiția și tot ei îi revine menirea de a introduce inovațiile. Femeia este aceea care acordă cea mai mare atenție funcției estetice a întregii activități a comunității. La noi în comună, la fiecare gospodărie, femeia se străduia să-i fie casa cât mai curată, cât mai împodobită cu lucruri făcute cu dibăcie și talent de mâinile ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aduce ploaia. Înaintea desfășurării obiceiului, se aleg dintre copii viitoarele paparude și se realizează masca din frunze, boz, crengi. În ziua ceremonialului, paparuda însoțită de o ceată de 15-20 de copii colindă satul de la un capăt la altul, intrând în gospodării și cântând: „Paparudă, rudă, Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]