2,459 matches
-
altor trăsături ale civilizației occidentale de pe urma cărora spera să obțină prosperitatea națională - și individuală - ca pe o consecință. Pașoptiștii și apoi Cuza și-au închipuit că reformele în domeniul proprietății asupra pământului vor crea prosperitatea României prin intermediul acelei clase de „gospodari” agricoli, proprietari de pământ și producători de produse agricole pentru ei înșiși și pentru piață (Adăniloaie și Berindei, 1967), în opoziție atât cu lumea neprosperă a iobăgimii, dar și a proletariatului industrial, situație pe care Bălcescu o dorea rezervată străinilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
curând cazul domnului care „nu prea știa rândul să cârmuiască”, decât cel al unui fanariot respectat de propriii miniștri sau credincios cuvântului dat. Ilustrând o astfel de excepție fericită, Grigore Alexandru Ghica conduce țara cu autoritate, dovedindu-se un bun gospodar, preocupat de lucrări edilitare în capitala Moldovei. Promotor al progresului economic și social, Ghica ridică în Iași așezăminte școlare și înființează prima manufactură de postav la Chiperești. În schimb, nici una dintre cele patru domnii în Moldova ale lui Constantin Mavrocordat
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
ca resursă vitală este drastic delimitată, dacă fiecare bea până se satură, în scurt timp nu va mai fi apă pentru nici un membru al grupului și vor risca să sucombe toți; dacă primăvara, când se dă drumul la pășunat, fiecare gospodar dintr-un sat va face totul ca vitele lui să mănânce cât mai multă iarbă (și irosind), în curând sătenii nu vor mai avea pășune viabilă; dacă, într-o universitate, cadrele didactice se vor sustrage sistematic de la a-și face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se pierde, spun oamenii de știință ca să ne obișnuiască cu ceea ce face și pentru literatură, dăruindu-ne Reflecții la...reflecții, cu un subtitlu Pe portativul anilor, noi înțelegând că autorul, o dată cu venirea primăverii, în ajunul Sfintelor Paști, ca un bun gospodar care este, vrea să-și cantoneze în timp propria-și operă. Să și-o pună deoparte. Chiar ca administrare. El ne mai lăsând moștenitorilor - eventual memorialiștilor, criticii literare ori familiei, grija adunării, eventuale, a documentelor de acolo de unde sunt împrăștiate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
Un soț desfrânat putea fi părăsit, fără ca cineva s-o învinovățească pe soția care pleca. întoarsă acasă, Ilisafta (care, „în domnie”, își punea în scrisori o intitulatio voievodală, de act solemn: „Ilisafta gospodža gospodinu lo Georgie Stefan voevoda, božieju milostiju gospodar Zemli Moldavskoi” - Ilisafta Doamna, a Domnului Io[an] Gheorghe Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al țării Moldovei) iscălea tot ca „Doamnă” a țării și își imprima pe epistole pecetea cu capul de bour. N-a dus un trai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea desăvârșită hotărâre a mării tale”. într-o lume a bărbaților, Alexandru Ipsilanti („voievod i gospodar Zemle Vlahiscoiu”) o nedreptățește - dispare aproape orice urmă de despăgubire materială - pe victimă (aceeași „văduvă sărmană” care acceptase, însă, suspect, oferta „pârâtului” și primise banii; să bănuim că o făcuse de frică să nu rămână și fără ei?) și acceptă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zisă „la fereastră” sau „la ușe” -, reținând măcar vârsta, starea civilă, meseria și sexul acestor destinatari, categoriile în care sunt încadrate „cântecele ce meneau sănătate și prosperitate” (zise în preajma zilei de Crăciun și considerate de Petru Caraman asemănătoare „celor de gospodar și gospodină, ale căror roluri se întrunesc în persoana văduvei”463) ar fi mult mai limpezi și desigur, mai numeroase (în comparație cu tipurile enumerate de Monica Brătulescu: colind de fată mare, de flăcău, de „june”, de tineri căsătoriți, de cioban, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001) și Noi, latinii Bizanțului (2003), editate de soția autorului, Sofia
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
FACE? CU CE VOI FACE? CUM VOI FACE? CUM VOI ȘTI DACĂ S-A REALIZAT CEEA CE TREBUIE? Ion Jinga consideră răspunsurile la aceste întrebări „cheia cu care pot fi deschise toate ușile”, un fel de „iarba fiarelor” pedagogică pentru „bunul gospodar” învățătorul. De aceea am încercat să răspund cât mai clar și concis care sunt etapele proiectării corecte a jocului didactic și operațiile proiectării didactice corecte acestuia. Pentru reușita jocului didactic, învățătorul respectă, de regulă, următoartele faze (momente): discuții pregătitoare (introducere
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
printr-un concurs de împrejurări vodevilesc - în situația de a participa la un examen pentru angajarea pe un post de muncitor, ia examenul cu ușurință, dar nici nu se gândește să se ducă la slujbă, rămânând fidel condiției sale de gospodar agricultor. Nuvela Cine a ucis oaia națională e de fapt un mic roman polițist burlesc, ca și Cartea păcatelor, acesta mai degrabă sumbru, amintind întrucâtva de minimalismul decepționist și revoltat al „tinerilor furioși” englezi din anii ’50 ai secolului trecut
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
VOICULESCU, V.[asile] (27.XI.1884, Pârscov, j. Buzău - 26.IV.1963, București), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Sultanei (n. Ion) și al lui Costache Voicu, gospodar înstărit; prenumele la naștere: Vasile Costache. Își începe învățătura în satul vecin, Pleșcoi, o continuă la pensionul „I. D. Rășcanu” din Buzău, unde face și primele două clase gimnaziale la Liceul „Al. Hasdeu” (1895-1897), absolvind ciclul secundar la Liceul „Gh. Lazăr
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
prune, i-au mai rămas câte 15 borcane de fiecare fel. Câte borcane cu dulceață a pregătit gospodina în total? 8. Utilizând doar operațiile matematice cunoscute, fără a adăuga alte cifre, faceți posibile următoarele egalități: TESTUL NR. 4 2. Un gospodar are în curte 3 viței, de nouă ori mai mulți porci, de două ori mai multe găini decât porci, de trei ori mai multe rațe decât viței și porci la un loc și cu 10 mai multe gâște decât rațe
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
ori mai mulți porci, de două ori mai multe găini decât porci, de trei ori mai multe rațe decât viței și porci la un loc și cu 10 mai multe gâște decât rațe. Să se afle: a) Câte păsări are gospodarul? b) Câte animale are? c) Câte capete sunt în curte? 3. Aflați suma numerelor a, b și c, știind că c este 127, b este triplul lui c, iar a este dublul sumei numerelor b si c. 4. Din triplul
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
stat. Confruntarea dintre acestea două se desfășura în paralel (Pasti, 1995) și fără să fie influențată cumva de „noul sector privat” al economiei. La sfârșitul lui 1995, România postcomunistă era cam tot atât de capitalistă ca și Humuleștii lui Creangă, în care gospodarii locali își exploatau terenurile agricole în regim de proprietate privată, iarna le vindeau negustorilor țesături, oale și lemnărie, iar Ionică a lu’ Ștefan a Petrii avea suficient ethos capitalist ca să vândă o pupăză la târg. Altfel, „noii capitaliști români”, asemenea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
am amenajat grădină de flori din fața școlii. Elevii au participat cu mare entuziasm având satisfacția că în urma lor rămâne câmpul verde, lipsit de pet-uri și hârtii. În “Luna curățeniei” am distribuit prin intermediul copiilor înștiințări venite de la primărie și adresate gospodarilor din satul nostru ,prin care le era atrasă atenția să-și igienizeze gospodăriile și să nu arunce gunoaiele în locura nepermise De asemenea, tot prin intermediul membrilor clubului am adus la cunoștință oamenilor că deșeurile electrice nu se aruncă la întâmplare
,,Şcoli pentru un viitor verde “ – o provocare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Podariu Onica Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1219]
-
cu Traian Chelariu și cu profesorul Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
sau pe știința de carte. Pe lângă membrii familiei, personajele principale ale romanului autobiografic Timp de neuitat (A Time to Keep, 1949; versiunea în limba română, 1975) sunt preotul Radu, învățătorul Vlad și moș Gherasim, sătean isteț și cel mai înstărit gospodar al satului, care îl ține pe copil o vară în sihăstria munților, spre a-l familiariza cu obiceiurile ciobănești. Alte ipostaze ale acestui tip de om isteț și cu inimă mare pot fi întâlnite în povestirile Viscol (personajul Ion Baciu
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
de înțelepciune în stil voit bătrânesc, pornind de la morala lumii rurale. Este un spirit exaltat, dar nu irațional. Manualul de morală cuprinde 337 sfaturi („un hambar de observații cotidiene asupra vieții de relație între oameni pe care-l strânge orice gospodar pentru copiii săi”) despre „condiția femeii măritate”, despre „așteptarea bătrâneții”, despre neant, despre felul în care trebuie să se poarte un tânăr în lume sau o fată nemăritată etc. Ceva, cum zice autorul, în genul Baltasar Gracián, Machiavelli, Iordache Golescu
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
cuviincioase, despre boala numită „ilfovită” („cretinism, criminalitate și voie bună”), în fine, atacă subiecte mai subtile, cum ar fi singurătatea și politețea. Filosofia de existență este tot țărănească. Idealul uman pe care îl preconizează este „mandarinul rural”, „prințul-moșnean”, om vital, gospodar cu copii mulți și femeie credincioasă și harnică, nu cu totul auster în familie, din moment ce moralistul îi îngăduie mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
În curte. Traversând satele regiunii, Îți dai seama ușor dacă treci pe ulițele unui sat musulman sau ale unui sat creștin. Lucram În Macedonia Într-o regiune albaneză musulmană, Întovărășit de un localnic care, când dorea să vorbească cu un gospodar și știa că nu este acasă, nu o striga pe femeia rămasă singură acasă, ci totdeauna pe soțul ei. Nu se putea niciodată vizita o gospodărie dacă soțul nu era acolo, iar când erai primit, femeile se ascundeau și participau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În comunitate, În contrast cu postura de a vorbi ca membri ai comunității ca Întreg. Oamenii din mediul rural se cunosc mai degrabă unul pe celălalt mai mult ca persoane În totalitate decât ca jucători ai unor roluri singulare. Ei cunosc un gospodar ca fiind tatăl lui Ionel, soțul Mariei, jucător de popice și cântăreț amator de muzică populară. Dar aceste relații holistice rămân numai familiare. De aceea, În comunitățile rurale există tendința de a susține mai mult dezvoltarea relațiilor familiare care apropie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
îmbolnăvise grav în timpul campaniei din Bulgaria, în 1916), nu a transmis în timp util că acceptă alegerea și astfel propunerea nu a putut fi supusă votului în plenul academic. A colaborat la „Analele Academiei Române”, „Calendarul foii «Lumea și țara»”, „Calendarul gospodarilor”, „Calendarul «Ion Creangă»”, „Calendarul învățătorilor”, „Calendarul Ligii Culturale”, „Calendarul «Lumina poporului»”, „Calendarul «Neamului românesc»”, „Calendarul național al ziarului «America»” (Cleveland, Ohio), „Calendarul poporului”, „Calendarul sătenilor”, „Convorbiri literare”, „Lamura”, „Lumina poporului”, „Sfatul Țării”, „Școala Basarabiei”, „Șezătoarea”, „Viața literară și artistică”, „Viața
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
singurul lucru bun... După el trăiește!” este argumentul tipic pe care l-am auzit în ultimul ani rostit de către ziariști, politicieni sau membri ai comunității academice. Argumentul este o manifestare a patternului tradițional, care spune că omul este cu adevărat gospodar, este în rândul oamenilor, dacă are bucata sa de pământ pe care să o lucreze. Principiul se reflectă și în politica din domeniul proprietății agricole promovate după 1989. Micile proprietăți au fost în general stimulate să se mențină, iar mobilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
acestora. În schimb, casele au în general un aspect îngrijit, fiind păstrat, chiar și în cazul locuitorilor în vârstă, obiceiul curățeniei generale de primăvară când se zugrăvesc casele și se fac mici reparații: „Omul, chiar dacă este bătrân, dacă a fost gospodar este și acum, dar nu are cu ce” (preot). Excepție fac cele câteva locuințe ale unor familii dezorganizate, suferind din cauza consumului excesiv de alcool. Economia Dezavantajele majore ale comunei sunt poziția geografică și accesul dificil la infrastructura principală de transport rutier
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a suprafeței cultivate, impozitele pe animale, obligativitatea instalării cipurilor (în cazul cabalinelor contra cost), lipsa furajelor și veniturile foarte mici obținute prin comercializarea produselor îi fac pe oameni să renunțe la creșterea animalelor: „Bărbatul meu spunea că nu-i om gospodar cel ce n-are cinci-șase oi în ogradă. Ei, mie nu-mi mai trebuie. Mai bine cumpăr decât să dau bani la primărie și la ciobani” (femeie, 67 de ani). Să notăm, pe de altă parte, și pesimismul sătenilor în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]