1,645 matches
-
munci. În două trei luni, de șomaj, tratament medical sau lăsată fără treabă, ar fi murit în cele mai groaznice chinuri. Frumusețea ei consta în muncă, curățenie și devotament. Străinii puteau ușor să o confunde cu soția patronului; o bună gospodină demnă de admirat. Realitatea însă i-ar fi dezamăgit. Între ea și patron existau cu totul alte relații. În primul rând, Mura nu mai avea nici un alt nume și nici vreo altă poreclă. Mura și atât. Mura era proprietatea lui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
era proprietatea lui exclusivă și totală. În anumite momente de sinceritate, în care conștiința se răzvrătea în el și căuta să iasă la suprafață, spunea: Am cules-o din gunoi, un boț de carne învelit în zdrențe și uite ce gospodină am făcut din ea!". Într-adevăr, era perfect sănătoasă și nu prezenta nici un fel de semn a vreo unei boli fizice sau psihice. O femeie absolut normală din toate punctele de vedere, care trăia și se mișca într-o lume
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aflându-se în preajma lor și privindu-i mai cu atenție, își dădu seama că nu greșise în aprecierea sa de la începutul călătoriei. Pe parcursul celor câteva ore petrecute împreună, aceștia au crescut în ochii lui precum cozonacul în tava unei adevărate gospodine. Voia să-i roage ceva. În consecință, după ce trenul începu să se miște și după ce-și fumase țigara până să-l frigă la degete, intră din nou în compartiment cu gândul să-și pună în aplicare noul plan. Am
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
avut la dispoziția puzderiei de călători și a locuitorilor din zonă produse agricole, acum nu mai există. Grație succesului televiziunii, a pătrunderii micului ecran în sufrageria, dormitorul, bucătăria, în geanta chiar și în buzunarul de la capotul de baie a multor gospodine, "faimosul" și "ultramodernul" cinematograf panoramic, cu fatidicul nume "Progresul", care completa peisajul urbanistic al zonei și cu care se mândrea generația septua și octogenarilor, a falimentat și nimeni nu-l regretă, doar cei care plimbau rolele de la o localitate la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
soție, aceeași geantă cu aceeași încărcătură constituia o enigmă. Era de neînțeles de ce soțul ei, așa pe nepusă masă, în miez de noapte, și-a încărcat pe ascuns geanta și ce avea în ea? Obișnuită cu ordinea, ca orice adevărată gospodină, încercă să o ridice. Se opinti în zădar. Era prea grea. Aseară, când ne-am culcat era goală, îi reproșă ea soțului; am scos din ea până și traista aceea veche pe care vreau să o arunc! Încercă din nou
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a cuibărit în plămânul stâng, undeva aproape de inimă. Nu a rezistat operației și a murit, lăsându-l pe Doru în grija mătușii. Aceasta, o femeie cu frica lui Dumnezeu, de grosimea și înălțimea unui măturoi uscat la soare, vrednică și gospodină în felul ei, nu știa carte și, din acest motiv, considera că și alții pot trăi la fel de bine, fără asemenea eforturi zădarnice. În consecință, micuțul Doru Gârleanu, după ce împlinise opt ani, văzându-i pe ceilalți copii de seama lui cum
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu sânii deși mici însă proeminenți, chiar provocatori și suflet bun de nou născută, dar care se apropia de patruzeci de ani. Era cunoscută și apreciată în toate casele unde bărbații câștigau suficient și își permiteau soții casnice și bune gospodine. Acestea îi dădeau mereu de lucru, o apreciau și o recompensau pe măsură. La fel de apreciată era și în casa lui Bidaru, tocmai pentru că aproape întreaga lenjerie a familiei era cusută și brodată, cu pricepere și bun gust, de mâinile ei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care se mândresc domnișoarele bătrâne. Avea un corp bine conturat, sâni promițători și buze chiar drăguțe pe care, după toate probabilitățile, nu le folosise niciodată în mod practic, adică în dragoste. Mai mult decât atât era harnică și o bună gospodină. Cu asemenea calități, ar putea face fericit pe orice bărbat. Oare de ce nu s-a căsătorit până la vârsta asta? se întrebă și el în timp ce o aștepta. O zări de la distanță. Venea spre el veselă, odată cu soarele care-o lumina din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
orice bărbat. Oare de ce nu s-a căsătorit până la vârsta asta? se întrebă și el în timp ce o aștepta. O zări de la distanță. Venea spre el veselă, odată cu soarele care-o lumina din față, cu gândul la viitor și la sfaturile gospodinelor pentru care lucra, adică să nu se țină băț, să-l lase să se înfrupte din feminitatea ei, ceea ce și făcu. Se lăsă prinsă în brațe și sărutată. Închise ochii pentru un moment. Era pentru prima dată în viață când
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-o în ce hal a ajuns, a dus-o cu salvarea la spital, numai că, prea târziu. În timp ce medicii dovedeau cu argumente că o pietricică a intrat pe canalul coledoc și l-a înfundat, din care cauză a și murit, gospodinele, pentru care lucra domnișoara Leba, susțineau sus și tare că a fost deochiată de doamna Dan. Doamna Dan, în realitate, era și mamă a doi copii mari: un băiat, după aspectul exterior de vreo patruzeci de ani, și o fată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și așa ați ajuns. E bucuros de oaspeți că de când i s-a prăpădit soția stă singur numai cu lucrurile pe care le-a adunat o viață întreagă să facă un muzeu al satului” . „ în ograda largă, apăsată de lipsa gospodinei plecată printre umbre, găsim un bătrân cu barba frumoasă, aproape albă cu ochii scormonitori și într-o cămașă subțire cu mânicile suflecate , pentru treburile casei.” Ușa clădirii fiind deschisă, vizitatorul pășea în pridvor citind afișul „scris pe un cartonaș alb
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care le-a adunat o viață întreagă să facă un muzeu al satului. îl arată copiilor de școală și oricui îi trece pragul. Are atîtea acolo, căci nici n-o să vă vină să credeți... “ în ograda largă, apăsată de absența gospodinei, plecată printre umbre, găsim un bătrîn cu barbă frumosă, aproape albă, cu ochi scormonitori și doar într-o cămșă subțire, cu mînecile suflecate pentru treburile casei. Capriciosul început de aprilie face să fie încă destul de frig, dar gospodarul nu pare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când dăscălița împreună cu femeia de serviciu, cu alte două gospodine și câțiva copii, trebăluiau de zor la ameliorarea aspectului dezolant al școlii. Ca o tânără deprinsă cu treburile gospodărești, și-a suflecat mânecile și a purces cu nădejde la treabă. Interiorul clădirii, alcătuit dintr-o sală de clasă încăpătoare, o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru că acolo nu aveau sobă, când a venit frigul i-au oferit profesorului un pat în odaia în care locuiau ei. În plus, când s-au înțeles asupra chiriei, au convenit să-i asigure și mâncarea. Într-una din seri, gospodina a pregătit pentru cină obișnuita ciorbă, de data aceasta cu fasole, pe care a servit-o în două străchini: în una pentru musafir și în alta, ceva mai mare pentru gazde. Când au sfârșit de mâncat, în strachina bătrânilor a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de data aceasta cu fasole, pe care a servit-o în două străchini: în una pentru musafir și în alta, ceva mai mare pentru gazde. Când au sfârșit de mâncat, în strachina bătrânilor a mai rămas puțină ciorbă pe care gospodina a răsturnat-o înapoi în oală, urmând să fie consumată a doua zi. Acest fapt a reprezentat, se pare, picătura care a făcut să se reverse paharul amărăciunilor pe care le-a trăit, aici, tânărul profesor și, în clipa aceea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli setea. Ceva mai la vale, în satele noastre, șipotele creșteau râuri în care gospodinele spălau și clăteau ii și ițari. Întârziam din drum, întinzându-ne în luminiș ca să ne hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
căpătîiul "bietei țărișoare", cum o fă-ceați, tot în direct, la căpătîiul lui "dragă Stolo"? Scutiți-ne, lăsați-ne, doar nu s-au închis toate crîșmele prin București. Apoi, țara vă va da o pensie frumoasă și o vilă de lux, gospodina Elena Udrea vă poate aproviziona cu prăjituri, hotărî-tul domn Boc vă rămîne, oricum, ordonanță, si-nistrul domn Pogea vă poate ține evidențele, așa că lăsați-ne, nu ne mai "salvați". Știu că nu se mai poartă patriotismul patruzecioptist, de fapt nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vechi membru al brigăzii de purificare etnică Boica, Își relatase cu minuțioasă răceală, lăsând deoparte execuțiile masive, cele treizeci și două de asasinate personale (Înainte se antrenase tăind capete de porci Într-o măcelărie), inclusiv cele șaisprezece femei - studente și gospodine - pe care, ca și tovarășii lui pe alte o sută dintre ele, le violase și omorâse după ce le scosese din hotelul-Închisoare Sanjak, devenit bordel al trupelor sârbești. Și când, În fața tribunalului și jurnaliștilor, Herak istorisise, cu o mimică adecvată
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
bun simț; bunăstare; camera mea; cană; casa părintească; prin casă; cămașă; ceas; chit; comod; conștiință; corp; costum; cristal; curățenie; în curte; decent; dezinfectat; dezordine; discriminare; divin; dor; dulap; dur; duș; elegant; eroine; farmacie; femeia; fericit; final; florentin; frumusețe; fugă; gol; gospodină; gunoi; haină; hărnicie; iarba; iarbă; igiena; igienic; igienizat; iubitor; izvor; împrospătat; de la început; încrezător; îngerii; îngrijire; lacrima; lene; liber; liniștit; loc; loc de muncă; luciu; mama; manichiură; mașină; mătura; mediu; mereu; mireasmă; mizerie; mulțumire; natură; neatins; normal; odorizant; omenie; ordonare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chip; cine?; coafură; coastă ruptă; colegă; copiliță; creatură; cunoscut; cunoscută; curajoasă; curățenie; curvă; delicată; demnă; deosebită; dor; drac; e dragă; drăgălaș; duioasă; duioșie; durere; emoții; eu; Eva; expresivitate; familie; feminină; fericire; fidelitate; finuț; fond de ten; fragilitate; frate; frunte; fustiță; gospodină; grație; harnică; individ; ingenioasă; inocentă; insensibilă; inteligență; Irina; iubire multă; iute; împotrivă; înaltă; încredere; înfățișare; lacrimă; lambada; luminoasă; mama; Maria; Maria Ioana; măritată; mers; micuță; minunată; model; morgana; murdară; naivitate; nas; naștere; neagră; nebună; necaz; necazuri; nepăsare; nepoțică; nervi; nevastă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
79/197/0 furnică: harnică (151); mică (130); hărnicie (79); mic (53); insectă (51); harnic (39); mușuroi (33); muncă (14); animal (13); vietate (13); greier (8); gîndac (7); minuscul (7); putere (7); muncitor (6); muncitoare (5); pămînt (5); gîză (4); gospodină (4); greutate (4); milă (4); mîncărime (4); negru (4); furnicar (3); lupă (3); micuță (3); ploaie (3); albină (2); furnică (2); furnicuță (2); greiere (2); înțepătură (2); mărunt (2); ceva mic (2); mica (2); micuț (2); miniatură (2); mișcare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
leneș (34); muncă (26); albină (17); bun (17); vrednic (14); darnic (11); copil (10); curat (10); deștept (9); conștiincios (8); sîrguincios (8); bogat (7); bravo (7); priceput (7); tata (7); eu (6); isteț (6); iute (6); silitor (6); calitate (5); gospodină (5); lucrător (5); ambițios (4); băiat (4); cuminte (4); curățenie (4); frumos (4); lucru (4); mama (4); puternic (4); puturos (4); țăran (4); voinic (4); cuviincios (3); dornic (3); iscusit (3); îndemînatic (3); persoană (3); rapid (3); responsabil (3); reușită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
blid; bol; brînză; broască; bucate; bulină; bunătăți; bunica; cadă; cafea; cameră; cămin; categorie; ciob; ciupercă; constrîngere; copil; copilărie; coș; cu mîncare; cuptor; curată; dar; de fierbere; depozit; depozitarea mîncării; fierbinte; fiertură; foc; frumoasă; fund; galbenă; găluște; gastronomie; ghips; gol; gospodărie; gospodină; grea; gulaș; gust; gustos; hărnicie; ibric; împreună; interes; istoria; mămăligă; meșter; miere; mijloc; minune; morcovi; munte; neagră; nimic; nouă; oaie; obiect din bucătărie; oliță; ovală; Paște; pernă; pîine; pui; pur; rigiditate; roșie; rotund; roz; sat; sferă; sport; străveche; țară; tavă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
805/198/73/125/0 soție:soț(126); nevastă(69); femeie(56); familie(45); iubire(28); mamă (27); jumătate(18); dragoste(16); bună(15); căsătorie(14); fidelă (12); iubită(12); mama(12); partener(12); amantă(11); frumoasă(11); fericire(10); gospodină (8); fidelitate(7); iubitoare(7); pereche(7); copii(6); ajutor(5); casă(5); ea(5); prieten(5); sprijin(5); căsnicie(4); inel(4); încredere(4); legătură(4); partener de viață(4); prietenă(4); responsabilitate(4); consoartă(3); copil(3); credincioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aglomerat; ascuns; baie; bine făcut; bunica; caiete; calculator; în casă; chestie; chestiune; chin; cîmp; clacă; comunicat de presă; concediu; concentrare; construcție; copil; creativ; creier; cumsecade; curte; decizie; demn; deschidere; dorm; echipă; energie; a face; facere; familie; de folos; frumoasă; furt; gospodină; grabă; grădină; greblă; guvernămînt; household duties; importantă; importanță; îngustă; învățat; lemn; liber; lopată; lovi; a lucra; lucrare; lucru, de lucru; ocupație; mătură; a menține; meșteșugar; mincinos; mîine; mînă; de mîntuială; motivație; mult; prea multă; munci; munte; murdări; murdărie; necesară; necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]