2,903 matches
-
Cezar Petrescu este autorul român cel mai apropiat de estetica șocantă, cu înscenări ale macabrului sau ale terifiantului exotic, evidențiată de Grand Guignol-ul parizian 90, ale cărui capilare terifiante se prelungesc, retroactiv, până la proza gotică. Există, de altfel, câteva invariante gotice în Aranka, pe care naratorul le speculează cu abilitate: setting-ul izolat și straniu (domeniul familiei Kemény), un personaj banal, cu o atitudine pozitivistă (obezul și complet vidatul de umor Silvestru Hotăran), slujitorii de la castel, apropiați, ca ton, mai degrabă teratologicului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
numai să-l determine pe intrus să nu doarmă în odăile bântuite de spectrul Arankăi, al cărei portret hipnotizează orice privire. Atras de o chemare misterioasă către smârcurile fetide, eroul îl reîntâlnește afară pe hirsutul Gușat, figură împrumutată din imaginarul gotic apusean: acesta "se apropie ocolit cu râsul oribil, care-i dezvelea dinții galbeni și tociți, cu pieptul dezgolit care-i arăta smocurile de păr, roșcate și grețoase". Microscopat, peisajul își dezvăluie cu voluptate vintrele descompuse și contaminate de fungus: "aceeași
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să realizeze că acest dénouement anticlimactic este semnul unei ironii auctoriale supreme, din aceeași specie cu raționalismul rece al unei Ann Radcliffe, care-și permite luxul modern de a sfâșia fără milă pânza subțire țesută de iluzia narativă a scenariului gotic clasic. 2.4.3. Erosul vampiric Domnișoara Christina de Mircea Eliade Redactată în limba română, proza lui Mircea Eliade stă, aproape integral, sub semnul experimentului. Într-o literatură obsedată de "subiecte serioase", el își permite luxul cultivării unor teme epice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui Eliade, cuplul Christina-Simina). Iar, dacă este să împing discuția privitoare la hipotextele posibile ale romanului Domnișoara Christina până la preromantismul german, ar trebui menționate cel puțin cele trei poeme care, potrivit lui Jörg Waltje, "au devenit cele mai influente pentru literatura gotică și pentru romanticii englezi în general" (2005: 32): Der Vampir de Heinrich Ossenfelder, Lenore de Gottfried August Bürger și Die Braut von Korinth de Johann Wolfgang Goethe. Cât privește filiera decadentă (ancrată tot în romantism), ar merita menționate prozele Carmilla
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și a împușcat-o". Partea a șasea aduce în centrul diegezei prima apariție onirică a Christinei, care bântuie, ca spectru al seducătoarei îndrăgostite, visul lui Egor. Coșmarul însă continuă în realitate, într-o scenă care ar fi trezit invidia prozatorilor gotici: Nu dormea deci; nu visa. Își mușcă puternic buza de jos. Simți durerea. Ar fi vrut în acea clipă să sară jos din pat și să aprindă lumina. Dar zări, la doi pași de el, în picioare, nemișcată, silueta bine
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ton oarecum peiorativ, și despre caracterul polițist, senzațional și cinematografic al intrigii "cu vampiri" (de horror erotico-metafizic, am spune noi astăzi)" (2009: 281). Evident, aplicarea unei grile de lectură forțate sau inadecvate asupra unui text construit după toate tiparele stilului gotic, având însă în centru o poetică de atmosferă de teroare transferată și adaptată cerințelor cadrului est-european duce la asemenea reacții umorale într-o literatură în care criticii și prozatorii deopotrivă s-au simțit datori să se scuze în momentul abordării
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acesta se înfățișează privirii; și descoperim că povara neliniștii este cu mult mai mare decât răul care ne neliniștește" (1994: 157-58). În treacăt fie spus, o idee asemănătoare ca substrat transpare din Ode to Fear (1746), compoziție lirică de factură gotică, semnată de poetul englez William Collins, în care eul instaurator are percepția clară și nudă a proximității fricii înseși, nu a obiectului acesteia. De vreme ce, în Introducere, am enunțat, pe cât de clar și de simplu mi-a permis spațiul restrâns pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rigoare, ca un outline al cărții), nu îmi rămâne de adăugat decât o serie de considerații privitoare la posibilitățile reale de continuare a întreprinderii exegetice. Și mai întâi, ca o măruntă paranteză, să vă destăinuiesc, în cea mai bună tradiție gotică, à la Ann Radcliffe, secretul adevăratei (știu că adjectivul poate părea nedelicat sau chiar trivial în câmpul literaturii) motivații care m-a determinat să scriu acest volum, deși, cunoscându-vă intuiția redutabilă, mă tem că vă voi confrunta cu secretul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
exploatate teme ale terifiantului literar vizează compartimentul arhitectural al setting-ului unei narațiuni 106, pe care eu am abordat-o, succint, în Partea a doua a cercetării mele, atunci când am analizat prozele unor Alexandru Philippide, Cezar Petrescu, Mircea Eliade. Orice roman gotic și, în descendența acestora, orice proză din secolele următoare care este construită pe intriga unei proprietăți părăsite, blestemate, bântuite, izolate, în general, malefice trebuie să ia în calcul, mai devreme sau mai târziu, numeroase principii de construcție a unui habitat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
literaturile non-europene. Dacă, în general, discutăm despre teroare și, mai ales, despre groază ca izvorând aproape exclusiv din sfera culturală occidentală, o nișă creatoare semnificativă se poate identifica, de pildă, în tradiția prozei sau a dramaturgiei japoneze. Contemporan cu pionierii goticului englez, eruditul Ueda Akinari (1734-1809) publică, în 1776, strania și faimoasa Ugetsu Monogatari (aproximativ Povești despre lună și ploaie, însă traducerea titlului în limba română se îndepărtează de finețea poetică a originalului)110, o culegere de povestiri cu substrat supranatural
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Mary Pharr. Bowling Green, OH: Bowling Green State University Popular Press, 1999. 217-234. Brooks, Peter. "The Melodrama of Consciousness". Henry James: A Collection of Critical Essays. Edited by Ruth Bernard Yeazell. Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall, 1994. 15-38. Bruhm, Steven. Gothic Bodies: The Politics of Pain in Romantic Fiction. Philadelphia: University of Pennsylvania Press, 1994. Burke, Edmund. The Writings and Speeches of Edmund Burke. General editor: Paul Langford. Volume 1: The Early Writings. Edited by T.O. McLoughlin and James T.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
1994-1998. Gale, Robert L. An Ambrose Bierce Companion. Westport, CT and London: Greenwood Press, 2001. Gane, Nicolae. Scrieri. Ediție îngrijită, note și bibliografie de Ilie Dan, prefață de Ștefan Cazimir. București: Ed. Minerva, 1979. Geary, Robert F. ""Carmilla" and the Gothic Legacy: Victorian Transformations of Supernatural Horror". The Blood Is the Life: Vampires in Literature. Edited by Leonard G. Heldreth and Mary Pharr. Bowling Green, OH: Bowling Green State University Popular Press, 1999. 19-30. George, Albert J. Short Fiction in France
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
John Benjamins, 2008. Gippius, V.V. Gogol. Edited and translated by Robert A. Maguire. Durham and London: Duke University Press, 1989. Glodeanu, Gheorghe. Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1997. Gorp, Hendrik van. "The Gothic Novel as a Romantic Narrative Genre". Romantic Prose Fiction. Edited by Gerald Gillespie, Manfred Engel, Bernard Dieterle. Amsterdam: John Benjamins, 2008. 249-262. Graham, Elaine L. Representations of the Post/Human: Monsters, Aliens and Others in Popular Culture. Manchester: Manchester University
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Literature. Jefferson, NC: McFarland, 2004. Macedonski, Alexandru. Opere. 8 vol. Studiu introductiv, ediție îngrijită, note și variante, cronologie și bibliografie de Adrian Marino (și Elisabeta Brâncuș). București: Ed. pentru Literatură, Ed. Minerva, 1966-1980. McNally, Raymond T. "Bram Stoker and Irish Gothic". The Fantastic Vampire: Studies in the Children of the Night. Selected Essays from the Eighteenth International Conference on the Fantastic in the Arts. Edited by James Craig Holte. Westport, CT and London: Greenwood Press, 2002. 11-22. Manolescu, Florin. Literatura S.F.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Antologie alcătuită și îngrijită de George Gibescu. București: Ed. Eminescu, 1972. 158-163. ---. Istoria literaturii române. 2 vol. (Perioada veche, Epoca premodernă). București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1970. Ploeg, Scott Vander. "Stoker's Dracula: A Neo-Gothic Experiment". "Bram Stoker and Irish Gothic". The Fantastic Vampire: Studies in the Children of the Night. Selected Essays from the Eighteenth International Conference on the Fantastic in the Arts. Edited by James Craig Holte. Westport, CT and London: Greenwood Press, 2002. 37-44. Popa, Mircea. Introducere în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Vasile Andru. Pitești: Ed. Paralela 45, 2002. Proză fantastică franceză. 3 vol. (Elixirul de viață lungă, Mâna fermecată, Moarta îndrăgostită). Antologie, prefață și prezentări de Irina Mavrodin. București: Ed. Minerva, 1982. Punter, David. The Literature of Terror: A History of Gothic Fictions from 1765 to the Present Day. London: Longmans, 1980. Radcliffe, Ann. "On the Supernatural in Poetry". David Sandner, Fantastic Literature: A Critical Reader. Westport, CT: Praeger, 2004. 41-50. Rebreanu, Liviu. Opere. 16 vol. Ediție îngrijită, text ales și stabilit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Cistelecan, Sorin Dumitrescu, Șerban Foarță, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihăieș, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Călugărul Savatie, Petre Stoica, Mihai Șora, Pavel Șușară, Cornel Ungureanu, Vlad Zografi. București: Ed. Humanitas, 2004. Thomson, Douglass H., Jack G. Voller, Frederick S. Frank, editors. Gothic Writers: A Critical and Bibliographical Guide. Westport, CT: Greenwood Press, 2002. Todorov, Tzvetan. Introducere în literatura fantastică. Traducere de Virgil Tănase. Prefață de Alexandru Sincu. București: Ed. Univers, 1973. Trenul de noapte. Proză fantastică. Selecția textelor, cuvânt înainte și note
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
București: Ed. Cartea Românească, 2006. Țurcanu, Florin. Mircea Eliade. Prizonierul istoriei. Traducere de Monica Anghel și Dragoș Dodu. Prefață de Zoe Petre. Bucrești: Ed. Humanitas, 2007. Ursu, G.G. Memorialistica în opera cronicarilor. București: Ed. Minerva, 1972. Varma, Devendra P. The Gothic Flame. New York: Russell and Russell, 1966. Vârgolici, Teodor. Dimitrie Bolintineanu și epoca sa. București: Ed. Minerva, 1971. ---. Gala Galaction. București: Ed. pentru Literatură, 1967. ---. Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu. București: Ed. Minerva, 1972. Velciu, Dumitru. Miron Costin. București: Ed.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tremura sau a se teme, în timp ce verbul horrere poate fi comparat cu sanscritul hrish, care înseamnă a-i face cuiva părul măciucă. Pentru mai multe amănunte, cf. Skeat, 1993: 208, 499. 9 Ann Radcliffe a devenit celebră în urma publicării romanului gotic The Mysteries of Udolpho. 10 Într-un mod asemănător lui Radcliffe va gândi și Devendra P. Varma, care, în flamboaiantul său volum The Gothic Flame (1966), opune acțiunea de a adulmeca moartea, caracteristică terorii, celei de a da peste un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
multe amănunte, cf. Skeat, 1993: 208, 499. 9 Ann Radcliffe a devenit celebră în urma publicării romanului gotic The Mysteries of Udolpho. 10 Într-un mod asemănător lui Radcliffe va gândi și Devendra P. Varma, care, în flamboaiantul său volum The Gothic Flame (1966), opune acțiunea de a adulmeca moartea, caracteristică terorii, celei de a da peste un cadavru, tipică groazei. 11 Pentru detalii suplimentare, cf. Bruhm, 1994: 37-38. 12 În Dictionary of Literary Themes and Motifs, editat de Jean-Charles Seigneuret, se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
1993: II. 20 Tragedii mai puțin reușite, dar având în centru același model de răzbunări sângeroase într-o atmosferă terifiantă, se găsesc și la alți dramaturgi din epocă: Cyril Tourneur, Thomas Middleton etc. 21 Pentru o descriere pertinentă a romanului gotic, urmărit în diacronie, cf. Punter, 1980: passim. 22 De altfel, trebuie punctat caracterul excesiv al eului creator walpolian, oglindă a idiosincrasiilor eului biografic. Vorbind despre aceasta în cadrul celebrelor conferințe A. W. Mellon găzduite de National Gallery of Art din Washington
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
american, plasată într-o confruntare cu vampiri. 41 Cartea lui Henry James a inspirat opera muzicală omonimă, compusă, în 1954, de Benjamin Britten și considerată de mulți o adevărată capodoperă a spectralului. 42 Raymond T. McNally vorbește chiar despre un "gotic irlandez" în cazul prozatorului. Pentru o expunere exhaustivă, cf. McNally, 2002: 11-22. 43 Întregul roman este considerat de Scott Vander Ploeg un "experiment neogotic". Pentru o prezentare completă, cf. Ploeg, 2002: 37-44. 44 Dracula apare în cele mai multe producții horror din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
necesare "noi forme". Noua artă decorativă ar trebui "să posede toate însușirile cerute de știința decorativă modernă, universal recunoscute"162, să aducă un element nou, care să fixeze un propriu, "un caracter" stilului național așa cum s-a întâmplat cu stilul gotic, roman, bizantin, ultimul caracterizat prin hieratismul și stilizarea din fresce. Acest stil românesc, precizează Baltazar, nu există. El își așteaptă creatorul, iar cu o frază care își va purta ecoul până la Cioran, criticul fixează un semn începutului: "La noi se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nouveau-ul. Putem observa că o parte dintre ele corespund unor forme de revival în contextul modernității a unor stiluri istoricizate: "Cinci surse de inspirație au fost deosebit de importante pentru Art Nouveau: Rococo-ul și revival-urile sale din secolul XIX, revival-ul gotic, mișcarea Arts and Crafts, Mișcarea Estetică și pictura și literatura simbolistă"186. Revivalul Rococo este documentat cu maximă acribie de către Debora L. Silverman în Art Nouveau in Fin-de-Siècle France: Politics, Psychology and Style 187 (1992). Atât mișcarea Arts and Crafts
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Art Nouveau in Fin-de-Siècle France: Politics, Psychology and Style 187 (1992). Atât mișcarea Arts and Crafts, cât și Mișcarea estetică engleză, ne situează în spațiul culturii britanice, pentru a nu vorbi de larga acoperire pe care o oferă revivalului gotic. Simbolismul este singura modalitate de a realiza o rețea de corespondențe în spațiul european. Stephen Escritt ignoră însă spațiul central și est-european, unde Art Nouveau-ul este marcat și de alte forme de revival. În Prague Fin de siècle, Petr Wittlich
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]