22,374 matches
-
de artistul plastic Mircea Bochiș și patronat de Muzeul Florean, al cărui proprietar și finanțator este cunosacutul om de afaceri Victor Florean, s-a înscris indiscutabil în calendarul artistic al unui spațiu care nu mai este marcat acum nici de granițe fizice și nici de limitări culturale. Sute de țări de pe toate continentele, nenumărate moduri de a privi lumea și tot atîtea modalități de exprimare se întîlnesc la Baia Mare fără prejudecăți și fără crispări, construind cel mai fascinant spectacol al comunicării
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
salutat faptul că România a înregistrat o victorie în privința Legii statutului, după avizul Comisiei de la Veneția. Mai exact, această Comisie a Uniunii Europene a ajuns la concluzia juridică - acesta fiindu-i rostul - că Legea statutului nu poate fi aplicată în afara granițelor Ungariei. Cum poate că unii dintre dvs. au uitat ce e cu această lege, precizez că ea se referă la felurite înlesniri pe care Ungaria intenționa să le acorde ungurilor din țările vecine, începînd de la dreptul de muncă în Ungaria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
prea mare importanță. Într-o situație limită, orice semn al normalității, al vitalității, ineditului chiar, capătă alte proporții în care viața devine singura valoare fundamentală. În fond, acest happening poate fi doar începutul unui drum într-un spațiu care atenuează granița între ficțiune și realitate și în care fericirea și durerea, viața și moartea, binele și răul își trăiesc acut îmbinarea. Spectacolul pe care l-am văzut se numește Atac la profesoară, o adaptare a regizoarei Diana Maria Mihailopol după cunoscuta
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
faptului că se prea poate ca proiectul de lege cu pricina să fie "citit" în maniere opuse la Budapesta și respectiv la București: pentru guvernul maghiar e limpede că statutul este menit să-i apere pe conaționalii lui de dincolo de granițe (dar de ce nu și din SUA, Canada etc.?), oarecum în numele comunității tradiționale maghiare; pentru unii dintre comentatorii din România, mai ales maghiari, statutul pare a oferi un drept de liberă asociere. E inevitabil să fie citit așa. Paradoxul face ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
ale lui Ilașcu și faptul că el ar urma să reprezinte România la Strasbourg din partea PRM, partid recunoscut ca extremist și în lumea politică internațională, e plauzibil ca eliberarea lui Ilașcu să urmărească a dovedi că România vrea să ignore granițe existente, chiar prin vocea lui Ilașcu la Strasbourg. Această idee cu siguranță că nu s-a născut în capul lui Smirnov și poate că nici în capul lui Voronin, noul președinte al Republicii Moldova. Ea pare elaborată potrivit unei strategii prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
fiecare zi, în ciuboatele nemerniciei, mințind, înșelând și furând. Ce vină are Europa că noi nu suntem integrabili? Ce să reproșăm Bruxelles-ului, când la noi acasă perpetuăm haosul, delăsarea, nesimțirea și minciuna? N-am făcut nimic pentru a securiza granițele, pentru că s-ar fi golit pușculița contrabandismelor de tot felul: de la droguri și arme, la țigări și curve. Păi, dacă se "securizează" granițele, din ce va mai prospera... Securitatea? Ce se va întâmpla cu "impex"-urile toa'șilor colonei de sub
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
când la noi acasă perpetuăm haosul, delăsarea, nesimțirea și minciuna? N-am făcut nimic pentru a securiza granițele, pentru că s-ar fi golit pușculița contrabandismelor de tot felul: de la droguri și arme, la țigări și curve. Păi, dacă se "securizează" granițele, din ce va mai prospera... Securitatea? Ce se va întâmpla cu "impex"-urile toa'șilor colonei de sub pulpana lui Pleșiță, Vlad și Postelnicu? Să intre ei în concurență cinstită cu legile de fier ale Uniunii Europene? Dar ce, sunt nebuni
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
să mai trudesc la clasificare, pot să spun, da, cărțile cresc una din alta și merg pe niște idei precum: construirea de sine, ciudațenia amuzantă și periculoasă a culturii de mase, metafora (și realitatea) exilului, limitele (corpului și ale geografiei), granițele (metaforice și reale), transgresiunea. Vă limpeziți ideile fundamentale (le lămuriți), pe măsură ce scrieți? Desigur - și mă ofuschez, întunericesc și perplexez simultan. Textele teoretice vă susțin proza și poezia? Da - într-un fel Dada. Am avut o perioadă de interes nesănătos față de
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
viu, Gelu Colceag procedează echilibrat, în spiritul unei apropieri respectuoase de textul tolstoian și de aceea mi-a cîștigat adeziunea. Nu caută să-l disloce, să-l smulgă pe Tolstoi din epoca sa, dar nici să-l izoleze, totuși, între granițele ei. Elementele anticipatoare din piesa lui Tolstoi, acele raportări la "existențialismul" eroului, bîntuit de angoase și de setea de autodistrugere, sunt puse în evidență neostentativ. Ni se impun parcă de la sine. Pe de o parte piesa lui Tolstoi se deschide
Un Protasov memorabil by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16238_a_17563]
-
specială pentru evoluția post-decembristă a României - a înveninat relațiile dintre intelectuali, reiterându-se grotesc disputa constantă a modernității noastre. Este vorba, bineînțeles, de carențele dificil surmontabile ale identității românești, confruntată fatal cu plasarea pe o orbită occidentală. Eseurile "Prusia" de la granița Kakaniei, Complexul lui Fiesco, "Don Quijote" și "Miorița", mituri ale vinovăției, Peer Gynt și înțeleptul laș, " Cum poți să fii român?" pledează, fără echivoc, în sensul criticii acerbe pe care Cioran o face, în Schimbarea la față a României, etniei noastre
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
misiunea impresarului și dacă acesta nu este în măsură să exercite influență, cercul se închide. Lipsa de informare a mediilor vestice cu privire la artiștii noștri (cu excepțiile celebre) este dublată și de insuficienta cunoaștere în țară a ceea ce înfăptuiesc ei în afara granițelor (de aici, uneori, confuzii în aprecieri întemeiate mai puțin pe date certe cât pe povestiri fantastice). Nici în mediile noastre interesul public pentru reușitele reale nu este stimulat, ca și cum ele nu ar fi componente, fie chiar și punctuale, ale procesului
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
la ele, după un ocol pe care-l cred necesar în lămurirea problemei înseși a nevoii de autodefinire care apare în anumite culturi. Tony Judt e de părere că Europa Centrală e mai degrabă un concept decît o realitate cu granițe determinabile (sau, cu atît mai puțin, unanim admise), unul din acele concepte care le fac trebuință, bunăoară, fizicienilor ca să descrie atomul sau astronomilor ca să descrie unele fenomene din univers la care nu au acces nemijlocit. Observația lui Judt mi-a
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
am discutat-o cu ei, n-am predat creative writing. Am funcționat ca un universitar serios și implicat. Romanele, care adesea satirizau sau prezentau lumea universitară ca pe un carnaval, țineau de o secțiune aparte a vieții mele. Era o graniță cam artificială, așa că m-am bucurat că m-am putut pensiona mai curând, în 1987, ca să mă dedic scrisului. Acum sunt Profesor Emeritus. Nu mai predau - în parte fiindcă mi-am cam pierdut auzul - dar uneori, nu prea des, țin
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
Catrinel Popa Apariția la Editura Humanitas a celebrului eseu al lui Ortega y Gasset, Dezumanizarea artei, alături de alte cîteva articole și studii de estetică ale autorului, nu poate să treacă neobservată. Chiar dacă astăzi, în epoca permisivității și a performativității, cînd granițele dintre diversele discipline se efasează, iar studiile culturale se află în plină ofensivă, lectura unor eseuri de estetică poate părea o îndeletnicire desuetă, totuși cititorul care se va încumeta într-o astfel de "aventură", cu siguranță că nu va regreta
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
Valeria Guțu Romalo Formularea din titlu presupune distincția dintre limba (română, în cazul de față) vorbită ca limbă de stat, ca limbă oficială a unei țări, a unei organizații statale și aceeași limbă, utilizată în afara granițelor statului respectiv, deci pe teritorii care aparțin altor state. În această ultimă situație avem a face de obicei cu limba unei populații minoritare, cu funcții sociale mai restrînse și mai puțin variate, utilizată într-un mediu alogen, în condiții de
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
limba română funcționează ca limba de stat atît în România, cît și în Republica Moldova. Prin recunoașterea statutului de limbă oficială, limba română (chiar dacă este botezată "moldovenească") are în Republica Moldova o situație diferită față de limba română vorbită în alte teritorii exterioare granițelor de stat ale României - în Banatul sîrbesc, în Ungaria, pe teritoriul Bulgariei etc. -, unde uzul ei e mai restrîns ca urmare a faptului că nu are caracter și funcție de limbă oficială a statului pe teritoriul căruia este folosită, statutul ei
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
Asta dacă dăm credit sondajului realizat de IMAS, un institut de sondare a opiniei publice care a mai dat și greș în proiecțiile sale. * Mult prea neobservat de presă a trecut discursul președintelui Iliescu în care acesta a tras o graniță limpede între Cotroceni și PRM, condamnînd fără echivoc nu numai extremismul xenofob și antisemit, ci și pe cei care ridică în slăvi figuri ale istoriei României care au făcut rău țării adoptînd puncte de vedere extremiste, xenofobe sau antisemite. E
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
suflu. Normal, voi auzi din nou știrile și discursurile ridicole ale politicienilor care se chinuie să promită ceva. Mă gândesc din nou că nu pot să găsesc niciun motiv plauzibil pentru care să te învinovățesc că ai decis să treci granițele urmărind un ideal irealizabil în această țară. Mă întreb ce îmi promite mie faptul că reședința mea e aici și că fac parte din poporul român, unul foarte diferit față de cel ce a fost. Trebuie să recunosc oarecum deziluzionată că
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
toată poliția județului pentru a lua urmele criminalilor, reacția a fost lentă și mai degrabă rutinieră. Ceea ce într-un oraș și un județ cu problemele infracționale cunoscute - mai complicate decît cele ale Bucureștiului, fiindcă județul Timiș e și unul de graniță - e un simptom că poliția nu e pregătită pentru a reacționa în situații de criză previzibile. Sau că n-are chef să reacționeze. Oricum ar fi, cineva ar fi trebuit destituit după dovada de neputință a poliției din județ de
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
Andreea Deciu În anii '70, cînd Vaclav Havel era doar un scriitor ceh prea puțin cunoscut în afara granițelor țării sale, americanul John Keene a fost cel care a contribuit decisiv la repede cucerita notorietate occidentală a dizidentului, în principal facilitînd publicarea textelor sale politice la diverse mari edituri din Vest. Keene și Havel au devenit, cum era de
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
Rădulescu, Kogălniceanu, Ion Codru-Drăgușanu, Xenopol, Iorga și atâția alți intelectuali români de acum un veac, un veac și mai bine, care poposesc în capitala Franței, cu toții au o atitudine ambiguă, "de admirație și de teamă în fața unui oraș în care granița dintre bine și rău, virtute și viciu" le pare aproape insezisabilă. Unii detestă cancanul, "dans dezmățat", "lasciv", "obscen", dar admiră monumentele istorice ale urbei, alții îi consideră pe parizieni "depravați", deși elogiază comportamentul lor galant, rafinamentul conversației, eleganța vestimentară, naturalețea
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
apă la moara forțelor politice iresponsabile din România, dacă guvernul de la București nu va adopta o atitudine limpede față de aceste probleme. Din acest punct de vedere, se pare că Bucureștiul ar trebui să reflecteze la politica Budapestei față de maghiarii de peste graniță, dat fiind faptul că românii din Republica Moldova care au optat pentru România și pentru Occident reprezintă o minoritate. * Poate că înainte de a-i acuza pe românii de peste Prut că au uitat că sînt români, din cauza votului dat comuniștilor, n-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
lucrările tridimensionale. Deși sculpturile par a popula întregul spațiu și, în consecință, expoziția ar putea trece drept una de sculptură, desenul este, în realitate, la fel de prezent și el contrapunctează eteric forța nemijlocită a obiectelor și extinde, într-un mod remarcabil, granițele unei creativități cu care sculptura s-a așezat, în timp, într-o relație de sinonimie sau chiar s-a indentificat. Celelate două componente sînt, pe de o parte, cel fotodocumentar, în care Apostu se regăsește ca personaj creator, în afara oricărei
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
minime excepții - locuțiuni, nu ajută la echilibrarea sistemului). Nu folosesc prea mult nici dicționarele de expresii: ele pot da o idee generală despre ponderea anumitor construcții, dar depind de deciziile luate de autorii lor asupra modului de înregistrare sau asupra graniței dintre îmbinarea fixă și asocierea liberă. în Dicționarul de expresii și locuțiuni românești (Iași, Mydo Center, 1997), expresiile cu verbul a face ocupă aproximativ 23 de pagini, cele cu a da 18 pagini, cu a pune 14. Acestea sînt, oricum
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
fenomenul sudesteuropean. Asta, deși, la începutul veacului XX cuvîntul Balcani capătă o pronunțată conotație politică. Azi se încearcă o diferențiere între termenii Europa de Sud-Est și Balcani. Aceasta cu deosebire în spațiul literaturii germane. Astfel, utilizîndu-se criteriul geografic, se delimitează granițele regiunii cu Munții Carpați la nord, Marea Neagră la est, Marea Egee la sud și mările Ionică și Adriatică la vest. Astfel încît în acest spațiu geografic s-ar cuprinde Slovacia (dar nu și Cehia), Ungaria, România, fosta Iugoslavie, Albania, Bulgaria, Grecia
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]