2,620 matches
-
Bavariei. Aici, în loc de un an, Stahi va sta trei ani, ca urmare a certificatelor favorabile trimise din străinătate ministerului, care îi va prelungi subvenția. Între timp, în structura școlii de arte fru- moase se prevăzuse și înființarea unei catedre de gravură și xilografie. La concursul publicat nu s-a prezentat nici un candidat. În această situație, Directorul Panaiteanu îi recomandă lui Stahi să studieze aceste specialități pentru a deveni ulterior profesor cu un salar de 250 lei lunar. Acesta acceptă propunerea și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
nu s-a prezentat nici un candidat. În această situație, Directorul Panaiteanu îi recomandă lui Stahi să studieze aceste specialități pentru a deveni ulterior profesor cu un salar de 250 lei lunar. Acesta acceptă propunerea și începe cu toată seriozitatea studiul gravurii și al xilografiei cu profesorul Johann Raab, care preda la secția calcografie. Temporar Stahi abandonează pictura. În 1878 Stahi revine la Iași unde se apucă serios de lucru. Rodul muncii sale va fi prezentat în 1882 în expoziția pe care
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
nou la Műnchen, la 20 iulie al aceluiași an. De această dată se va înscrie la “Kunstgewerbschule” pentru a studia xilografia cu profesorul Hans Wolf timp de doi ani, urmând și cursul de ceramică antică și perspectivă. Termină în 1884 gravura Dejunul, după tabloul lui Francisc Mieris, Bătrânul, din vechea pinacotecă, începută în atelierul lui Raab. Această gravură îi va aduce Medalia de bronz la expoziția anuală a Academiei műncheneze. Se perfecționează în imprimarea gravurii pe metal cu August Wettrroth, spe-
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pentru a studia xilografia cu profesorul Hans Wolf timp de doi ani, urmând și cursul de ceramică antică și perspectivă. Termină în 1884 gravura Dejunul, după tabloul lui Francisc Mieris, Bătrânul, din vechea pinacotecă, începută în atelierul lui Raab. Această gravură îi va aduce Medalia de bronz la expoziția anuală a Academiei műncheneze. Se perfecționează în imprimarea gravurii pe metal cu August Wettrroth, spe- cialist pe care l-a plătit cu 100 mărci. La 19 octombrie 1884 revine definitiv la Iași
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
antică și perspectivă. Termină în 1884 gravura Dejunul, după tabloul lui Francisc Mieris, Bătrânul, din vechea pinacotecă, începută în atelierul lui Raab. Această gravură îi va aduce Medalia de bronz la expoziția anuală a Academiei műncheneze. Se perfecționează în imprimarea gravurii pe metal cu August Wettrroth, spe- cialist pe care l-a plătit cu 100 mărci. La 19 octombrie 1884 revine definitiv la Iași. În 1886, de la 1 octombrie, ca urmare a unui concurs, devine profesor de desen la Școala fiilor
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
definitiv la Iași. În 1886, de la 1 octombrie, ca urmare a unui concurs, devine profesor de desen la Școala fiilor de militari, unde va funcționa următorii 20 de ani. În același timp este profesor la Academia de Arte frumoase, predând gravura, xilografia și perspectiva. La 1 octombrie 1892 Panaiteanu-Barda- sare iese la pensie, locul său ocupândul Stahi, care este numit totodată și Director al Pina- cotecii. În această funcție Stahi va sta până când, la rândul său, va fi pensionat în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
În Muzeul de artă din Iași, opera lui C. D. Stahi este reprezentată substanțial, acope- rind întreaga arie tematică și repertorială a cre- ației proprii, prima grijă aparținându-i autorului însuși, asigurată prin donațiile amintite. Aceas- tă reprezentare cuprinde desene, gravuri pe me- tal, xilogravuri, pictură, în general, incluzând și copii sau interpretări după opere semnate de mari artiști europeni. În totalitate, această listă însumează aproximativ 100 de lucrări. Privită în întregul ei viața și opera lui C. D. Stahi reprezintă
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
asistăm la o invenție esenți‑ ală care va avea consecințe imense pentru dezvoltarea artelor și anume tipa‑ rul. Deși s‑a ajuns la două forme de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de modele, înțelegând din acest fenomen că inventarea tiparului a facilitat doar schimbul de idei, făcând posibilă reforma, triumful Renașterii. Cinquecento este perioada glorioasă a artei italiene, una dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
asemenea la Parma. La Roma, Raffaelo a deve‑ nit marele său model cu care, conform mărturiilor contemporanilor semăna fizic. A fost un pictor complex, un mare portretist și unul dintre primii artiști din Italia căruia i s‑a comandat o gravură. Ceea ce îl reprezintă pe acest artist sunt corpurile sale zvelte, alungite iar punctele de perspectivă neobișnuite sunt foarte surprinzătoare. Arta sa are o eleganță rafinată fiind o artă mai cu‑ rând cerebrală care rămâne distantă. În autoportretul său, artistul și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
că întreaga sa știință și toată puterea talentului le primise de la Dumnezeu, la care el a adăugat studiul și munca, fiindcă în fiecare zi se vedeau progrese, așa cum a dovedit‑o în copia pe care a realizat‑o după o gravură a germanului Martin 47, lucrare care i‑a adus o faimă imensă; o gra‑ vură, unde era înfățișată scena în care diavolii îl ispitesc pe sfântul Antonie cel Mare; Michelangelo a copiat‑o în peniță într‑o manieră necunoscută până
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
diavolii îl ispitesc pe sfântul Antonie cel Mare; Michelangelo a copiat‑o în peniță într‑o manieră necunoscută până atunci, pictând‑o apoi în culori, ajungând până acolo încât, pentru a imita 47 Martin Schongauer (1456‑1491) - pictor remarcabil în gravură. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 87 câteva chipuri ciudate de diavoli, se ducea să cumpere pești cu solzii cât mai bizar colorați, demonstrând astfel un talent atât de mare încât a câștigat și faimă și încredere. 3
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
forța, aici trăsătura principală este delicatețea execuției și adâncimea sentimentului. Fecioara, ceva mai în vârstă decât Isus, în veșminte care se revarsă bogat în jurul ei și care ne amintesc de arta Țărilor de jos pe care o cunoștea Michelangelo din gravuri, ține pe genunchi trupul lui Isus mort, gingaș și ondulat, ca o floare ruptă și așezată în poala Fecioarei care nu plânge, și nici nu jelește. Artistul redă fața Fecioarei cu trăsături crispate de durere, ca în lucrările lui Crivelli
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
necondiționată de a pătrunde atât legile naturii, cât și pe acelea ale artei. Artistul părăsește Germania datorită izbucnirii unei epidemii de ciumă dar și din dorința de a‑și mări orizontul artistic. Destul de familiarizat cu ideile lui Leonardo, a studiat gravurile pe cupru ale lui Mantegna. A pictat în acuarelă într‑un stil surprinzător de modern. Înzestrat cu un talent excepțional atât pen‑ tru pictură cât și pentru desen, proiectele sale surprind orice detaliu și se nu‑ mără printre cele mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
remarcabile ale timpului său. În privința picturilor reli‑ gioase, acestea sunt adânc înrădăcinate în arta nordică, dar alcătuiesc și o punte către Renașterea italiană. Deopotrivă, a contribuit la dezvoltarea gravu‑ rii pe lemn și aramă și a publicat o serie de gravuri cu subiect creștin incluzând Apocalipsa sfântului Ioan și Patimile. Acest lucru i‑a adus celebritatea și a exercitat o mare influență asupra altor artiști. Din păcate și pentru el tim‑ pul a fost scurt, dar totuși a lăsat opere neterminate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în capelele somptuoase ale familiilor. Sculptura și pictura se desprind de arhitectură și pe lângă arta monumentală (pictura murală și decorațiile sculpturale) se dezvoltă pictura de șevalet și sculptura de postament. Desenul este apreciat ca operă de sine stă tătoare iar gravura cunoaște o mare răspândire răspunzând prin posibilitatea de multiplicare ca și prin textul tipărit în noile tipografii satisfăcând necesitățile publicu‑ lui numeros din orașe. În secolul al XIV‑lea sculptura și pictura încep să reprezinte din ce în ce mai fidel omul și natura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de exemplu, în compoziția lui Tintoretto (figura 84), Eva se ține strâns de trunchi ca de o posesiune și se întinde dincolo de el, astfel încât mărul, corpul delict, figurează în centrul compozițional ca microtemă a poveștii. În mod similar, Manet, în gravura sa Rendez-vous-ul pisicilor (figura 85), a separat prin coșul din centru pe pur tătorul întunecimii de acela al luminozității, dar neutralizând separarea prin coada pisicii albe, care mătură hornul, și capul pisicii negre, care o adulmecă pe cea dintâi. Ce
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în pictură Cornel Ailincăi, Introducere în gramatica limbajului vizual Traian Brădean, Curs de desen Gheorghe Ghițescu, Anatomie artistică. Construcția corpului (vol. I) Gheorghe Ghițescu, Anatomie artistică. Formele corpului în repaus și mișcare (vol. II) Florin Stoiciu, Tehnici și maniere în gravură Ion Truică, Arta compoziției Gheorghe Ghițescu, Anatomie artistică. Morfologia artistică. Expresia (vol. III) Rudolf Arnheim, Arta și percepția vizuală. O psihologie a văzului creator Rudolf Arnheim, Forța centrului vizual. Un studiu al compoziției în artele vizuale în pregătire: Rudolf Wittkower
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
italiene... Tematica lucrărilor este destul de serioasă și de sobră, alături de „Craii” lui Mateiu Caragiale ilustrând poezii de Boccacio, Dante, precum și de Tereza Maria Moriglioni, reprezentanta liricii moderne italiene. Am mers pe simboluri și pe o prelucrare a manierei vechi de gravură, dar într-o viziune cu totul modernă. Sunt, de fapt, adeptul celor care nu șterg cu buretele treptele suite de înaintași, ci urcă toate treptele meseriei. Profesorul Brădean ne-a impus o rigoare, o ordine și o disciplină de fier
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
italiene... Tematica lucrărilor este destul de serioasă și de sobră, alături de „Craii” lui Mateiu Caragiale ilustrând poezii de Boccacio, Dante, precum și de Tereza Maria Moriglioni, reprezentanta liricii moderne italiene. Am mers pe simboluri și pe o prelucrare a manierei vechi de gravură, dar într-o viziune cu totul modernă. Sunt, de fapt, adeptul celor care nu șterg cu buretele treptele suite de înaintași, ci urcă toate treptele meseriei. Profesorul Brădean ne-a impus o rigoare, o ordine și o disciplină de fier
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
armata țaristă, pe un traseu de orizontale. Formele statice, încremenite, de scări sunt animate de mulțimea care caută să scape, urmărită de rândurile de soldați înarmați care coboară treptele ca un mecanism ucigaș implacabil. Formele orizontale le regăsim în multe gravuri cu caracter sacru realizate de Rembrandt. Ele ordonează imaginea și ne conduc către locul unde se desfășoară acțiunea principală. În arhitectură și în pictura monumentală desfășurările orizontale se numesc registre. Așa întâlnim: compoziții în două, trei, patru, cinci etc. registre
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
coperțile realizate la volumele cu Impresii de călătorie de A.E. Baconski, „Remember“, unde graficianul Done Stan utilizează imaginea planului unui labirint, sugerând traseul complicat al drumului parcurs de scriitor în lume. Marcel Chirnoagă a realizat un ciclu de patru gravuri în acvaforte având ca temă „Mitul labirintului“. Original compuse, esențializate, desenate expresionist, aceste gravuri impresionează prin noutatea și forța viziunii plastice. Tema labirintului o găsim insinuată și în alte gravuri de același autor. Așa este lucrarea inspirată din Divina comedie
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
graficianul Done Stan utilizează imaginea planului unui labirint, sugerând traseul complicat al drumului parcurs de scriitor în lume. Marcel Chirnoagă a realizat un ciclu de patru gravuri în acvaforte având ca temă „Mitul labirintului“. Original compuse, esențializate, desenate expresionist, aceste gravuri impresionează prin noutatea și forța viziunii plastice. Tema labirintului o găsim insinuată și în alte gravuri de același autor. Așa este lucrarea inspirată din Divina comedie de Dante Alighieri, în care oamenii așezați în sarcofage se trezesc la viață. Înțelegem
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
în lume. Marcel Chirnoagă a realizat un ciclu de patru gravuri în acvaforte având ca temă „Mitul labirintului“. Original compuse, esențializate, desenate expresionist, aceste gravuri impresionează prin noutatea și forța viziunii plastice. Tema labirintului o găsim insinuată și în alte gravuri de același autor. Așa este lucrarea inspirată din Divina comedie de Dante Alighieri, în care oamenii așezați în sarcofage se trezesc la viață. Înțelegem că tema labirintului este una din obsesiile lui Marcel Chirnoagă. * * * Toate temele mitologice pot să devină
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
la viață. Înțelegem că tema labirintului este una din obsesiile lui Marcel Chirnoagă. * * * Toate temele mitologice pot să devină o sursă fertilă de inspirație pentru desenatori cu condiția ca ei să înțeleagă că trăiesc în mileniul trei și că rostul gravurilor nu este să ilustreze un text, ci să descopere în el ecouri contemporane. VI. Atunci când verticala se înclină spre stânga iau naștere oblicele descentralizate, elemente cu semnificație majoră în imagine. Ele sunt orientate și pornesc din partea stângă de sus a
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
sus, de la stânga sau de la dreapta ajută la accentuarea caracterului cu ajutorul umbrei. Expresionismul cinematografic a utilizat umbre oblice uriașe, stranii, care accentuează dramatismul. În desen, umbra este folosită în mod frecvent la Corneliu Baba pentru a sublinia caracterul personajelor. În gravurile lui H. Daumier întâlnim exemple strălucite de integrare a umbrei în compoziție. Pentru fiecare grafician, umbra face parte din arsenalul de modalități de expresie cu ajutorul căreia se pot obține, prin studii și numeroase încercări, rezultate imprevizibile. XV. Narațiunea etajată Compoziția
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]