1,000 matches
-
a Caritas Europa. Încă din anul 2000, organismul făcea parte din Biroul executiv al Caritas Europa, iar ulterior devine membru în Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
organismul făcea parte din Biroul executiv al Caritas Europa, iar ulterior devine membru în Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective În prezent, Caritas își desfășoară activitatea pe
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
iar ulterior devine membru în Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective În prezent, Caritas își desfășoară activitatea pe tot cuprinsul țării, pe diferite domenii de activitate: Servicii
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective În prezent, Caritas își desfășoară activitatea pe tot cuprinsul țării, pe diferite domenii de activitate: Servicii de îngrijire la domiciliu (SID
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective În prezent, Caritas își desfășoară activitatea pe tot cuprinsul țării, pe diferite domenii de activitate: Servicii de îngrijire la domiciliu (SID) - anul trecut, la nivel național existau aproximativ
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
Credincioșii ortodocși și cei greco-catolici serbează duminică Lăsatul secului, fiind ultima zi în care se mai poate mânca tot ce poftește inima, înainte de a se intra în Postul Paștelui, sau Postul Mare. Potrivit tradiției ortodoxe, în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai, credincioșii renunță
Lasata secului pentru Postul Paştelui începe luni () [Corola-journal/Journalistic/70568_a_71893]
-
preot, acesta a fost motivul pentru care și-a dorit să urmeze un liceu de profil. „Noi fiind greco-catolici și Mihai având așa o înclinare spre religie am spus că acolo văd calea cea mai bună, la Liceul teologic la greco-catolici, unde ne știau și bolovanii. Ne știau toți, preasfințitul, preoții, toți. Am depus cererea în februarie și, cu trei zile înainte de a se încheia înscrierile, foarte greu mi-a aprobat. Foarte greu, cu nu știu câte specificații acolo, că dacă nu se
Cum l-au batjocorit greco-catolicii pe „handicapatul” cu sindrom Down by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77865_a_79190]
-
merg lucrurile, după înhăitarea bisericii cu forțele politice reacționare din societate, e de presupus că ecumenismul a devenit pentru înaltele fețe bisericești din România sinonimul blasfemiei. Intoleranța tot mai accentuată, agresivitatea dusă până la represalii fizice (așa cum se întâmplă cotidian între greco-catolici și ortodocși) constituie cea mai proastă recomandare pe care-o poate avea o instituție ce pune vanitatea deasupra onoarei și lăcomia înaintea omeniei. Acestor realități, însă, nimeni nu le acordă în România vreun interes. La sondajele de opinie, cetățeanul bifează
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
niște profesori. Dar care era, la urma urmei, disensiunea asta?... Disensiunea era, după cum se plânsese primul vorbitor, că băiatul lui, însurându-se și vrând să stabilească nunta religioasă, nu se înțeleseseră în cele două familii implicate în eveniment, părinții fetei, greco-catolici, vrând să se facă slujba, nu chiar în rit greco-catolic, dar măcar într-un lăcaș revendicat mai de mult de credincioșii unioniști. De aia aveau disensiuni. Drept să vă spun, alături, cu urechea la ce vorbeau, răsuflasem ușurat. Vasăzică nu
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
convins că "îndărătul crucii bizantine se ascunde rusul". - Sunt de acord cu Lovinescu. Mulți istorici din Ardeal mi-au spus același lucru. Sigur, pe șoptite. Pentru că opiniile lor, exprimate deschis, ar stârni reacții vehemente, acuze nedrepte, intolerante. Reprezentanții Școlii Ardelene, greco-catolici în covârșitoarea lor majoritate, au făcut un bun serviciu spiritului național, în sensul bun al cuvântului. în anii comunismului nu s-a spus nimic despre rolul bisericii în viața poporului român, capitol care trebuie refăcut. Cartea noastră ce privește perioada
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
mai spune că le trebuiesc românilor 20 de ani de acum Înainte, ca să Învețe democrația, uitând că În vremea când el practica cu Înverșunare comunismul, mureau În lagărele și Închisorile lui Gheorghiu-Dej mii și mii de național-țărăniști, liberali, social-democrați și greco-catolici. După vreo patru decenii de dictatură franchistă, spaniolii au devenit Într-un an o națiune democratică! Iar dacă le-ai spune celor din Germania de Est că, după dictatura continuă din 1933 În 1989 mai trebuie să aștepte 20 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
adică noi, poporul, suntem ce nu s-a văzut și pomenit, pe urmă (iertată-mi fie alăturarea!) zice Cioran că suntem ca pietrele, pe urmă Nae Ionescu și el grăiește și spune că ortodoxul este român din fire (ontologic) în timp ce greco-catolicul e altfel, adică românaș din îndatorare cetățenească (fenomenologie, ar fi asta de pe urmă). Unul, orice ar face, este român ca pasărea pe creangă, aceasta cântă frumos pentru că ontologic este menită să împodobească muzical cosmosul; chiar fără să vrea, chiar fără
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
mare actor de policier. Multă vreme am socotit otova că ardelenii și bănățenii greco-catolici ar fi aristocrația morală a nației transilvano-bănățene. Că nu e așa ne spun caltaboșii, pălinka și plicul. Ionică este, se zice, nepotul arhiepiscopului Lucian Mureșan al greco-catolicilor: oameni de ispravă, morali, vrednici de prețuire. Așa zicem adesea și nu băgăm de seamă că viața râde de bietele noastre reducționisme. Un caz pilduitor mi l-a spus soacra mea de prin Banat, locuitoare de-o viață într-o
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
măicuța Ionela, stareța așezământului, se află la... București, pe strada Abrud 78. Vin la București, insist de zeci de ori să ajung la maica Ionela. Mai ușor intram la Casa Albă sau la Kremlin. La părintele vicar Cristian Sabău, liderul greco-catolicilor din București, proaspăt reîntors de la Roma, am aceeași trecere. Când îmi pierdusem orice speranță, maica Ionela acceptă să mă primească: ziariștii i-au deformat afirmațiile... «Am fost împiedicate să deschidem orfelinatul prin toate mijloacele: cu aceste procese care nu se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
tot ei au Înființat școli românești În Ardeal, În Moldova și Muntenia. Să fim cinstiți: ei au definit și conturat identitatea modernă a poporului român. Mai mult, până și imnul actual al țării - simbol identitar marcant - Îi aparține tot unui greco-catolic: poetul Andrei Mureșanu. Da, s-ar putea spune și așa. Dar astea sunt povești vechi, ce nu se mai potrivesc Întru totul cu spiritul identitar postmodern al neamului nostru. Unii indivizi mai răutăcioși ar putea totuși să se Întrebe ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
n-au fost niciodată specifice nici Bisericii Ortodoxe, nici românilor În general. Sunt treburi de papistași, nu de adevărați români. Noi am fost mereu „supt vremi“, nu am căutat să ieșim trufași Înaintea lor. Și, dacă tot am pomenit de greco-catolici, hai să explic de ce nu reprezintă neamul românesc În măsura În care o face BOR. Problema raporturilor Între statul comunist și Biserica Greco-Catolică (BGC), pe de o parte, și Între statul comunist și BOR, pe de altă parte, clarifică repede problema. Din pricina legăturilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
repede problema. Din pricina legăturilor ierarhice ale BGC cu papa, guvernul comunist din anii 1940 a decis să desființeze cultul greco-catolic. Cultul creștin ortodox a rămas oficial, majoritar și beneficiar. A știut să facă pactul necesar și a obținut și proprietățile greco-catolicilor. Exact În spiritul „supt vremi“ al neamului românesc, cel despre care pomeneam. Greco-catolicii au fost decapitați ierarhic, iar biserica li s-a dizolvat. Majoritatea liderilor BGC au ajuns În Închisori. Mai târziu unii dintre ei au pactizat individual cu regimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
1940 a decis să desființeze cultul greco-catolic. Cultul creștin ortodox a rămas oficial, majoritar și beneficiar. A știut să facă pactul necesar și a obținut și proprietățile greco-catolicilor. Exact În spiritul „supt vremi“ al neamului românesc, cel despre care pomeneam. Greco-catolicii au fost decapitați ierarhic, iar biserica li s-a dizolvat. Majoritatea liderilor BGC au ajuns În Închisori. Mai târziu unii dintre ei au pactizat individual cu regimul. În cazul BOR lucrurile au stat exact invers: instituția a pactizat cu regimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
legea veche, e dreptul meu; mai ales când e republică, dreptul e sfânt: republica este garanțiunea tuturor drepturilor“. Așa e și cu BOR: proprietățile ei le are de mult, pe cele noi le are de noi, iar pe cele ale greco-catolicilor le are după legea veche, cea comunistă. Deci e dreptul ei. BOR are câțiva martiri și o mulțime de Înalți ierarhi care au fost informatori ai Securității. Așa e și În popor: câțiva martiri și o groază de informatori În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
demersul Televiziunii Publice de recuperare a discursului religios, direcția analitică de la începuturile discursului religios din TVR avea să aducă doi vectori pe linia discursivității mediatice: multiconfesionalul (pluralism religios) și dialogul (în sensul deschiderii, mai ales în cazul spinoasei relații cu greco-catolicii). Pe parcursul primului an post-comunist a existat o adevărată infuzie de materiale documentare și nu numai, iar cei doi vectori amintiți (multiconfesional și dialog) au condus ulterior către un nou proiect de emisiune, și anume "Confluențe" care, conform lui Radu George
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
unei diplomații interne, a unui intradiscurs cu instituțiile statului. Aceeași problemă o determină pe Lelia Munteanu să așeze cu deliciu, în editorialul său din data de 16 martie 1998, titlul "Crucea și bâta". În esență, factorul declanșator al conflictelor dintre greco-catolici și ortodocși a fost o biserică revendicată de cei dintâi. Factorul istoric nu îl dezvoltăm în prezenta lucrare, ci doar aspectul discursiv al problemei. În respectivul editorial Lelia Munteanu pune foarte bine în evidență așteptările pe care oricine le are
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
oricine le are de la instituțiile religioase. "În România, focul urii s-a aprins de la candela Bisericii. Vineri la Cluj, in timpul Liturghiei Darurilor mai înainte Sfințite, un comando greco-catolic a pătruns în biserica cu hramul Schimbarea la Față"118. Expresia forțată "comando greco-catolic" face ca acest conflict să ia aspectul unei lumi în care nu se vede nicio fărâmă de dumnezeire. Cititorii neobișnuiți cu ideea de cult au generalizat acest conflict la scara religiosului ca atare, neanalizând, cu excepția celor interesați, întregul ansamblu al
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
iarăși cămașa la sorți...". Conflictul pare a se fi încheiat, însă discursul media pe acest subiect va lua variate forme, variați locutori. În același număr al cotidianului Adevărul, un titlu mare anunța că la Cluj ostilitățile au încetat: "Ortodocșii și greco-catolicii se roagă, la câteva străzi distanță, aceluiași Dumnezeu"119. În articolul citat, Răzvan Mitroi consemna: După regretatele evenimente de la Cluj din 13 martie, conducerea Parohiei a decis să cedeze pentru totdeauna lăcașul de cult de pe bulevardul Eroilor (....) Părintele Titus Moldovan
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
cum trebuie"", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Larioenscu, Sanda, "O sărbătoare a calendarului tradițional: Boboteaza", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990. Marinescu, Dan, "Triumful credinței", în Jurnalul Național, 9 mai 1999. Mitroi, Răzvan, "Ortodocșii și greco-catolicii se roagă, la câteva străzi distanță aceluiași Dumnezeu", în Adevărul, 16 martie 1998. Munteanu, Lelia, "Crucea și bâta", în Adevărul, 16 martie 2011. Munteanu, Lelia, "Duminica Floriilor", în Adevărul, 8 aprilie 1990. Naclad, Liliana, "Dezorientare și manipulare produsul artistic și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
10/pr-eugen-tanasescu-directorul-media-al-arhiepiscopiei-tomisului-nu-va-exista-nici-semnul-fiarei-666-nici-antihristul/ 117 "Ofensiva împotriva Bisericii Ortodoxe Române continuă scrisoare deschisă Domnului Președinte Emil Constantinescu", în Adevărul, 19 I, 1998, p. 4. 118 Lelia Munteanu, "Crucea și bâta", în Adevărul, 16 martie 2011, p. 1. 119 Răzvan Mitroi, "Ortodocșii și greco-catolicii se roagă, la câteva străzi distanță aceluiași Dumnezeu", în Adevărul, 16 martie 1998, p. 1. 120 Ibidem, p. 2. 121 Cristian Mihai Chiș, " Mii de preoți și credincioși au mărșăluit ieri în tăcere pe străzile Clujului", în Adevărul, 21 martie
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]