1,935 matches
-
Aristotel în sfârșit ne spune că Agatirșii puneau legile lor în versuri si le învățau pe de rost cântându-le. Vestitul medic grec Hipocrat ne-a lăsat o descriere, a tipului scitic în cuvintele următoare: «Corpurile lor sunt mari și greoaie, membrele groase și flexibile, pântecile atârnând, au numai păr scurt și se aseamănă foarte mult unii cu alții din cauză că sunt grași și cărnoși; femeile nu se pot deosebi de bărbați, capul și-l țin încovoiat, pieptul lor e turtit, fața
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că un codeținut îi putea da cu adevărat un ordin. Râse stingherit. Apoi, enormitatea insultei păru să-l fi atins. Se înfurie teribil, jignit la culme. - Îți arăt eu ție ce aleg eu, urlă. Se năpusti. Înaintarea era rapidă, dar greoaie. Desfăcu brațele, hotărât, parcă, să strivească și fu năucit văzându-l pe Gosseyn lăsându-se drept în colacul labelor lui de urs și trimițându-i o directă violentă în falcă. Lovitura devie puțin, dar îl stopă pe Jurig. Îl înșfăcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
îngepe atungi. Cînd Thaw ieși din clădire, se produse o schimbare în el. Era ca și cum luase cîteva kilograme în greutate, inima începuse să-i bată mai lent și aerul i se îngroșase în plămîni. Și gîndurile îi deveniseră groase și greoaie. La ceai, îi povesti tatălui despre interviu. — Slavă Domnului! zise domnul Thaw oftînd ușurat. — Da. Da, Slavă Domnului. Slavă Domnului. Da, într-adevăr, să-i aducem slavă Domnului. — Duncan, ce s-a întîmplat? Ce-i cu tine? — Nimic. Nimic. Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în somn. A doua zi dimineață aude vag, de două sau trei ori, pe cineva bătînd în ușă și zorindu-l, dar se scoală în cele din urmă abia la unsprezece. Respiră cu ușurință, dar are mintea amorțită și trupul greoi. A ratat micul dejun, dar ia o cafea și niște pîine prăjită în colțul unui salon imens. Plătește la recepție și iese. Bate vîntul și e înnorat. Faptul că detestă întoarcerea îl face să ia în piept drumul lung; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
5. „Nu pot crede“, etc este un Plagin al tînărului înțelept din Ecclefechan care își întreabă mama: „S-a pogorît Sfîntul Dumnezeu și a făcut roabe într-un atelier?“. Procedeul prin care se acordă un index greoi unei opere ficționale greoaie este luat din Sartor Resartus. CARROLL, LEWIS Cap. 41, par. 3. Gustul curcubeului alb este un Plagdif al substanței din sticla marcată „bea-mă“ din Alice în Țara Minunilor. CARY, JOYCE Cap. 28 și 29. Plagdife din romanul The Horse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
umăr, Dragoș în urma noastră, spre nord, în direcția orașului. În ziua aceea, în mlaștini, se întorceau ultimele berze. II Orașul 1. Când am ajuns la porțile orașului, ploua ca acum, adică turna cu găleata, rochia lungă a Zenobiei se târa greoaie prin noroi, încălțămintea ei de papură împroșca în dreapta și în stânga deși ea călca atât de ușor, abia dacă atingea solul; cât despre Dragoș, șuvoaiele de apă i se scurgeau de pe căciula udă peste pletele ude, peste cămașa udă, până la opincile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
că un codeținut îi putea da cu adevărat un ordin. Râse stingherit. Apoi, enormitatea insultei păru să-l fi atins. Se înfurie teribil, jignit la culme. - Îți arăt eu ție ce aleg eu, urlă. Se năpusti. Înaintarea era rapidă, dar greoaie. Desfăcu brațele, hotărât, parcă, să strivească și fu năucit văzându-l pe Gosseyn lăsându-se drept în colacul labelor lui de urs și trimițându-i o directă violentă în falcă. Lovitura devie puțin, dar îl stopă pe Jurig. Îl înșfăcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
grăbi să meargă la o stație de autoavioane și îl lăsă baltă în urma ei. Dar senzația de goliciune îl părăsi încetul cu încetul. Porni pe străzi cu pas din ce în ce mai rapid. Ajunse la locul unde A CINCEA BANCĂ INTERPLANETARĂ se înălța greoaie de pe baza de la care porneau turnulețele eterice, ca de biserică gotică, până la înălțimea de șaizeci și patru de etaje. Aceasta era o bancă mare în care părea absurd să depui sume infime, de cincisprezece unități, dar funcționarul de la casă acceptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
arăta câteva minute după ora cinci dimineața, iar încordarea din trup o făcea să simtă că ar fi timpul să meargă acasă să se culce: Ajunse fără nici un incident în apartamentul ei. Obosită, se dezbrăcă și se strecură cu mișcări greoaie în așternut. Înainte de a adormi, avu un gând: "Trei zile... Oare vor trece mai încet pentru bărbatul care este supus neîncetat desfătărilor sau pentru ea care știa că plăcerile prelungite constituie cea mai mare durere?" Adormi îndată, ca un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
a curții cu acareturi. Godun avea un băiat, Martin, pe care îl strigau Mémé și o fetiță mai mică, Isabelle-Anais, care abia împlinise cinci ani. Amândoi erau palizi și subțirei, nu împrumutaseră mult de la tatăl lor, care era roșcovan și greoi, dar cu ochi albaștri, ca ai lor. Godun ar fi vrut să îi știe zdraveni, se plânsese de asta și lui Omar, dar nu prea avea ce să facă. Anais nu mânca aproape nimic și era chinuită cu lecții de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Cum să las? Eu cunosc prețurile! Umblu la Consignația. Am să cer despăgubiri. Mi se cuvin ca parte civilă. ― Evident, surâse maiorul, trebuie să consultați un avocat. Doamna Miga, apatică, trase un scaun pentru Cristescu, apoi se așeză și ea, greoaie, cu mâinile în poală. Își pierduse vioiciunea obișnuită, iar privirea îi devenise sumbră. Nu mai semăna cu Florence de ieri sau de alaltăieri, amuzantă, cu replică acidulată, plină de viață și de vervă, de-o cochetărie subtilă cum puține femei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
indispunea. Degas era prea dur, Gauguin, un nerușinat... Surîse: "Goya, satirul acela bătrân, era singurul care știa câte ceva despre femei..." Se auzi un ciocănit puternic în ușă. ― Herr Oberst! Pentru Dumnezeu, Herr Oberst! Înfășură pânza și se apropie de scrinul greoi, baroc. Apăsă puternic unul din lambriuri. Stema heraldică alunecă ușor. Pipăi, strecurîndu-și adânc degetele în ascunzătoare. Vânătorul lui Rembrandt era acolo. Puse alături Femeia cu evantai și astupă tainița. În urma colonelului intră menajera. Privi nedumerită rama știrbă, agățată strâmb. Pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
suprapuse peste celelalte. Zîmbi: " Nimeni... Pentru totdeauna... A nimănui..." Oamenii deschiseră portiera. Trupul colonelului se prăvăli pe caldarâm. CAPITOLUL I DUPĂ TREIZECI DE ANI Mihai Panaitescu pătrunse în holul întunecos inhalând aerul cald. Se împiedică izbindu-se dureros de scrinul greoi din capătul încăperii. Fusese cândva o piesă elegantă cu linii trufașe. Anii ciuntiseră ciucurii stemei heraldice, așternuseră o crustă groasă de praf în pliurile florilor scobite în lemn. Pe placa de marmură plesnită, stăteau cocoțate două borcane uriașe cu gogoșari
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
goală, atârna în șuvițe țepene. ― Pune mîna! Nu vezi! țipă Valerica Scurtu. Cade casa pe noi! Melania Lupu apăru zâmbitoare în prag: ― Ce faceți, copii? Dădu cu ochii de zidul ud și înaintă fragil, speriată, cu pași mici. Împingeau mobila greoaie, înțepenită de ani. Panaitescu scrâșnea, opintindu-se din greu. Valerica Scurtu se agita isteric, împiedicîndu-se de bătrână. Grigore Popa simula efortul lăsîndu-i pe ceilalți să se căznească. Se auzi un hohot de râs și o voce puternică, joasă, îi apostrofă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
luau amprente, se lucra delicat cu penseta și pensula muiată în praf de cărbune, se căutau urme și un "nu se știe ce" de obicei amănunt ciudat, uneori revelator, alteori parazitar, totdeauna plin de întrebări. Arătă cu țigara spre scrinul greoi. Pata de pe zid se întunecase, marginile deveniseră cafenii. ― S-a spart țeava de la apa caldă, explică Melania Lupu, strîngîndu-și jacheta. De aceea e așa de frig. ― Mă întrebam, chiar, tăcu absent maiorul. E neplăcut iarna... ― Trebuie să telefonăm la I.
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
care depășesc momentul dezagreabil. ― Bănuiesc că v-a surprins invitația noastră. ― Sânt mulți ani de când nu mă mai surprinde nimic... ― Asta s-ar numi înțelepciune. ― Sau experiență. ― Aveți dreptate. Cu ce ocazie vă aflați în Romînia? Cristescu vorbea o germană greoaie, deprinsă în liceu, completată ulterior în anii performanțelor teribiliste cu un teanc de dicționare și gramatici, abandonată în cele din urmă. Van der Hoph clipi mărunt în spatele ochelarilor. ― Am venit să văd o prietenă. Doamna Melania Lupu. ― Dacă nu mă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și asupra lui. Conștient de faptul că și-a sporit auditoriul, Hedrock își întări glasul, își încordă diafragma și rosti bubuitor întrebarea: ― Domnule General Grall, dacă ar fi să mori în clipa asta, care ar fi cauza? Bărbatul cu trăsături greoaie de la masa mai îndepărtată se ridică încet: ― Dar sînt perfect sănătos, mormăi el. Ce naiba tot spui? ― Nu te supără inima? insistă Hedrock. ― Cîtuși de puțin. Hedrock își împinse scaunul înapoi și se ridică în picioare. Nu-și putea îngădui greșeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de observat exact cum această manifestare fățișă a unei puteri pînă acum ascunse, verifică ceea ce am descoperit noi. Trebuie să-mi mărturisesc propria uimire față de vioiciunea acestei forțe. ― Asta mi se aplică și mie, întrerupse Deam Lealy, bărbatul cu fața greoaie. Pînă acum un minut l-am crezut pe Hedrock un tip rezervat și cu vorba blîndă. Dar acum deodată se vede strîns cu ușa și scoate văpăi. ― Nu încape îndoială, spuse juvenilul Ancil Nare, că noi am descoperit ceva remarcabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
această cercetare scosese la iveală un lucru extraordinar. Peter Cadron făcu o pauză. Rămase cu ochii țintă la fața lui Hedrock și o clipă făcu impresia că cercetează adînc trăsăturile lui pentru a obține unele informații secrete. Termină cu fraze greoaie, apăsînd fiecare cuvînt: \ A EXISTAT O DIFERENȚĂ ÎNTRE CURAJUL TĂU ÎN ACȚIUNE ȘI COEFICIENTUL PP AL CURAJULUI TĂU POTENȚIAL. DUPĂ ACEST COEFICIENT AR REZULTA CĂ NICI PRIN CAP NU ȚI-AR FI TRECUT SĂ RĂMÎI LA DEJUNUL ACELA PRIMEJDIOS DE LA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
se va construi ziua, noaptea se va dărâma , din cauza cutremurelor. Însă, mai optimist din fire, acest original meșter Manole a făcut să apară în Focșani primul edificiu cu mai mult de 4 etaje, respectiv hotelul Unirea. NaștereAșacestei clădiri zvelte, dar greoaie datorită structurilor de rezistență, nu a fost lipșită de dificultăți tehnice, dată fiind structura ,,geologică’’ a târgului, asemuită de un specialist cu un șvaițer, dată fiind mulțimea de hrube, tunele și pivnițe, ale căror istorii au fost deslușite în foarte
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
că minte. De unde atâta polen toamna? Și insiști mai departe. Îi propui chiar un compromis; să te aștepte în cătun până îți desăvârșești răzbunarea. În cele din urmă reușești să-i impui voința ta. Era normal. Cu timiditatea lui cam greoaie și cuviincioasă, doctorul Dinu nu putea să-ți reziste la nesfârșit. Și porniți împreună. La baltă, un bătrân se plimbă singur pe mal. Vecu. Deodată îți vine o idee năstrușnică, să-l duci pe Vecu la mlaștină. În calitatea sa
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ciudat cu privire la mulțimea de șobolani morți care se găsesc în acest moment în oraș. \ A! exclamă Rambert, asta mă interesează. LA ORELE ȘAPTESPREZECE, PE CÂND IEȘEA PENTRU NOI VIZITE, DOCTORUL SE ÎNCRUCIȘEAZĂ PE SCARĂ CU UN OM ÎNCĂ TÂNĂR, CU STATURA GREOAIE, CU CHIPUL MASIV ȘI BRĂZDAT, TĂIAT DE SPRÂNCENE GROASE. ÎI MAI ÎNTÂLNISE DE CÂTEVA ORI LA DANSATORII SPANIOLI CARE LOCUIAU LA ULTIMUL ETAJ AL IMOBILULUI. JEAN TARROU FUMA CU POFTĂ O ȚIGARĂ, CONTEMPLÂND ULTIMELE CONVULSII ALE UNUI ȘOBOLAN CARE MUREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și de haine ude plutea în catedrală când părintele Paneloux urcă pe amvon. Era de statură mijlocie, dar corpolent. Când s-a sprijinit de marginea amvonului, strângând lemnul între mâinile lui vânjoase, nu se vedea din el decât o formă greoaie și neagră dominată de două pete, sub ochelarii de oțel: obrajii săi rubiconzi. Avea o voce puternică, pasionată, care se auzea până departe, și când se adresă asistenței cu o singură frază vehementă și întretăiată: "Frați creștini, ați căzut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Raza Rashad, un bărbat frumos, cu ochi negri, de douăzeci și șapte de ani, freca mesele de oțel inoxidabil, pentru seria următoare. Dacă era să se spună adevărul, Raza conducea laboratorul de patologie. Marty se simțea îngropat de sarcinile administrative greoaie, de conducerea patologilor seniori, a rezidenților, de aranjarea turelor studenților la medicină și de toate celelalte. Ajunsese să se bazeze pe Raza, care era extrem de inteligent și ambițios. — Hei, Raza. Îl mai ții minte pe albul de patruzeci și șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cameră video și un trepied și le instală. Apoi, un microfon cu rază mare și cu o antenă de treizeci de centimetri diametru, pe care o prinse deasupra camerei video, pe un suport. Hagar își spuse că era o aparatură greoaie, dar eficientă. Gorevici se lăsă pe vine și începu să privească cu atenție în junglă. Cei doi ascultau sunetul ploii, așteptând. Urangutanul vorbitor dispăruse din presă, în ultimele săptămâni. Povestea dispăruse, la fel cum se întâmplase și cu alte relatări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]