1,756 matches
-
vină? — Da. Tu nu? — Ba cam da. Mai dă-i dracu’. — SĂ-i ia dracu’ și din partea mea. Nu-s destul de mare ca să pot merge cu tine? Doar am ascuns carabina. Și am mai adus și banii. Mi-aș face griji pentru tine. Nici măcar nu știu unde-o să mă duc. — Ba sigur că știi. Dacă-am pleca amîndoi ne-ar căuta mai cu suflet. Un băiat și o fată ies În evidență. — M-aș deghiza-n băiat. Oricum mereu am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nu fusese-n viața lui. Zicea că și taberele și misionariatul sînt Îngrozitoare dar că măcar la astea cei care se excitau puteau să mai prindă cîte un contact sexual. Doamna Packard, Îi povestea el lui Nick Adams, Își făcea griji pentru sufletul lui după ce fusese la vreun misionariat ținut de careva ca Gypsy Smith, marele predicator, dar În cele din urmă se dovedea că el, Packard, nu-i cu nimic mai prejos decît Gypsy Smith și totul se va aranja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dat totuși prea puțin de mîncare aseară. De obicei mănÎncă mai mult și bea lapte mult, plus o grămadă de dulciuri. Nu-ți face griji. O să mîncăm bine. Bine că-i place păstrăvu’. Au fost foarte buni. Nu-ți face griji În privința ei. O să mănÎnce foarte bine. Dar, Nick, băiete, chiar că nu prea i-ai dat să mănÎnce ieri. Mai bine o lași să mai doarmă, decît s-o trezești. Tu ai o grămadă de lucruri de făcut pînĂ cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nici un semn că altcineva ar fi fost pe-acolo, așa că se-ntoarse În tabărĂ. Îmi pare rău că m-am neliniștit, Piticot. Mai bine am mînca un prînz ca lumea acum și după aia nu mai trebuie să ne facem griji că o să se vadă focul diseară. — Acum am Început și eu să-mi fac griji. — Nu-ți face. E la fel ca pînĂ acum. Da’ ne-a făcut să nu mai mergem după zmeură, fărĂ ca măcar să fie aici. — Știu. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
aș zice să așteptăm să se facă Întuneric și după aia să gătim. De ce nu mai vrei acum? Noaptea n-are cum s-ajungă aici. Nu poate trece prin mlaștină. Dimineața devreme, seara și noaptea nu trebuie să ne facem griji În privința lui. Trebuie să facem precum căprioarele și să ieșim doar atunci. Ziua o să ne odihnim. Poate că n-o s-apară niciodată. — Sigur. Poate că nu. — Da’ pot să rămÎn cu tine, nu? — Ar fi mai bine să te duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
trebuia să-l fi lăsat să ia viteză. — Stevie, era un porumbel puternic și zbura foarte jos. Nimeni n-ar fi observat asta dacă n-aș fi fost eu prea Încet. — Te descurci bine. O să-mi revin, nu-ți face griji, o să fiu mai rapid. N-am ce să pățesc de la niște cola. Și-a Împușcat al doilea porumbel imediat ce arcul ușii de la cușca Îngropată a sărit. Toți au văzut cum Îl lovește și al doilea glonț Înainte să atingă pămÎntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
anume? A, vremea. Ei, nu-i ce aș descrie ca vreme tipică pentru perioada asta. Nu, nu-i chiar tipică. Ba, ca să fiu sincer, a fost o vreme chiar dificilă. Sunați-mă oricînd, domnu’ Wheeler. Eu nu mi-aș face griji În legătură cu progresul băiatului. O să vă trimit scrisoarea. N-aveți de ce să vă faceți griji. Ați vrea să vorbiți cu el? O să-i anunț pe cei de la spital. Da’ poate e mai bine mîine. Evident, e cam epuizat după tratament. MÎine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
asta. Nu, nu-i chiar tipică. Ba, ca să fiu sincer, a fost o vreme chiar dificilă. Sunați-mă oricînd, domnu’ Wheeler. Eu nu mi-aș face griji În legătură cu progresul băiatului. O să vă trimit scrisoarea. N-aveți de ce să vă faceți griji. Ați vrea să vorbiți cu el? O să-i anunț pe cei de la spital. Da’ poate e mai bine mîine. Evident, e cam epuizat după tratament. MÎine o să se simtă mai bine. A, spuneți că n-a făcut ședința? Corect, domnu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Lucy era o tipă mititică, dar am văzut-o bând în cantități uimitoare. În seara aceea era atât de ocupată cu paharele de rom și cu niște glume din ce în ce mai porcoase, încât de-abia a mai fost capabilă să-și facă griji pentru starea de ebrietate a prietenului ei. Davey și Jenna erau prea absorbiți unul de celălalt. Îndrăgostiți peste poate, se atingeau mereu, voind parcă să-și demonstreze că celălalt era o ființă reală, nu vreun ideal mult visat. Însă Patrick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de Finn. Atâta timp cât îi face ochi dulci, nu va observa că cei doi frați nu sunt în cele mai bune relații. —Corect, zice, Finn e într-o dispoziție numai bună de făcut ochi dulci. N-avem de ce să ne facem griji. Mă rog... Mă uit la Finn. Stă aplecat și părul aproape că îi intră în ochi. — Treci peste asta, spune Stewart ridicând din umeri, în timp ce îmi umplu ceașca cu un espresso spumos și negru ca păcatul. — Fir-ar să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
e clar că nu va mai da nici un telefon... Simt asta! Mă uit la ceas. —Daisy, o iau cu binișorul, e ora trei după-amiaza și v-ați despărțit dimineață. Mai dă-i ceva timp până să începi să-ți faci griji. Ai dreptate! Dar l-am sunat să... —L-ai sunat? Aș vrea să-i dau vreo câteva! N-a auzit că nu telefonezi unui bărbat a doua zi? Ei sunt ca niște benzi elastice; cartea pe care mi-a împrumutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
anunță Daisy arătându-le hârtiile de pe masă. M-am gândit că le-am putea parcurge împreună. Minunat, exclamă Finn, după ce ia un exemplar și îl bagă în buzunar. Mulțam, Daise. —Și eu îți mulțumesc, zâmbește Ben, gen „Nu-ți face griji din pricina lui Charlotte, noi suntem de partea ta“. Tipa oftează, vizibil deranjată, dar o ignorăm. — Ce-ar fi să stabilim o temă pentru data viitoare? le sugerez eu. Am putea discuta despre cele Cinci Stadii și despre felul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
începea să-l cunoască fără ajutorul alcoolului. Eu, dacă aș fi plecat așa, fără hartă sau busolă, m-aș fi simțit mult mai singură, pierdută într-o lume necunoscută, fără nimeni care să mă aștepte acasă și să-și facă griji pentru mine. A acceptat cu seninătate povara singurătății, n-a încercat să lupte într-un mod care ar fi putut înrăutăți situația. Nu știu cum a reușit să găsească o asemenea tărie. Trebuie să mai reflectez la asta. Când ajungem la Highbury
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fii prietena Vanessei, cea cu care voia să-i facă lipeala lui Finn. Baby, nu? Îmi pare rău, Finn nu mai e disponibil. Zâmbește plină de satisfacție, apoi continuă: — Ce baftă pe mine! Tu nu trebuie însă să-ți faci griji. Am văzut mulți tipi care au venit singuri la petrecerea din weekendul ăsta, ca să nu mai spun că unii sunt colegi de birou cu Rebecca. Îți face ea cunoștință cu ei, dacă vrei. Ce părere ai, Rebecca? Daisy s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
madam Ifrim cu salamu’! - Strângătoare cam peste poate, o întărâtă tanti Clemanza, care înghițise bomboanele și se masa pe foale. - Ei lasă, soro, cu orice am greșit eu m-am dus la părintele Arsenie. M-am spovedit și m-am grijit. Da matale de când n-ai mai ținut post? De când nu te-ai spovedit? - La ce să mă spovedesc? La ce să țiu post? Ce pacati am eu dacă nu ies din casă? Iaca, se fac doi ani de când n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vei mai iubi? — Cum poți să-ți pui asemenea întrebare? Iubirea nu pune condiții, se privesc insistent. Sau dacă vom avea și ocupându-ne mai mult de ei, uitam de noi, lăsându-ne pe planul al doilea. — Nu-ți face griji, țâfnoasa! Când vei ține un copil în brațe, eu altul, nu va mai putea încăpea în noi atâta fericire. — S-o crezi tu. Când ne vor asurzi cu plânsul, cu strigăte, n-ai să știi pe unde s-o apuci
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dispare în fața spectrului unui om mort? ― Dar ce-ți trece prin cap? Nu există primă oricât de mare care să compenseze viața lui Kane. Acum e prea târziu. Suntem aici, iar povestea asta s-a întâmplat. Ascultă, nu-ți face griji pentru mine, da? Eu nu fac decât să duc încărcătura pentru a-mi asigura subzistența. Dacă voiam să fiu un adevărat Explorator, cu orice preț, mă angajam în Corpul Frontierelor. Gloria... nu, mulțumesc. Nu-i de mine. Vreau să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
la munca lui, la analizele lui. Muncesc prea mult, prea mult, se gândea Dallas trecându-și o mână prin păr. Ash probabil că avea dreptate. Activitățile mele nu-mi dau pace deloc. Pe lângă problema creaturii, trebuia să-și mai facă griji cu fiecare în parte. Cât timp mai putea menține această activitate mentală! Nu era decât un pilot, la urma urmelor. Kane ar fi fost un căpitan mai bun decât el, se gândi. Kane își vedea de-ale lui cu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
că-i folosește, pentru că eu Încep deja să mă Întreb dacă e cu adevărat bolnav. Ține să-mi tot repete că acasă i se spune Portofel, din cauza unui anume obicei. Lasă fraza fără alte indicii, așa că Încep să-mi fac griji pentru propriul meu portofel, aflat În pantalonii de uniformă, În cuier, În timp ce el tace și privește visător tavanul. Am senzația că nu stomacul e problema lui, ci capul. Stăm și fumăm și ne jucăm cu cîinii, pe scările infirmeriei, un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de țintele imaginare pe care le văd la capătul țevii. Îl surprind cu coada ochiului pe Vlad, la 2 metri de mine: are o expresie de gropar, nu pare să vrea să caute Înțelegere. Nu e cazul să-mi fac griji pentru el, probabil că fața mea e de cîteva ori mai Încruntată. Armele noastre devin un fel de umbrele, Încercăm să ne ascundem după ele de situația ticăloasă. Și nici măcar nu avem cartușe. Soldatul Macovei se duce jos la comandament
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
promisiunea unor produse capitaliste destabilizatoare - via unchiul din America. E o discuție care cere discreție, o spunem În treacăt, vorbind Într-o limbă aproape fără sunete. Totuși, se pare că nu e cazul, deocamdată nu avem de ce să ne facem griji. PÎnă una alta sîntem artileriști. E sfîrșitul lui octombrie și toată Europa de Răsărit se zgîlțîie sub vîntul schimbării. Mátyás Szùrös, noul președinte maghiar, decretează noua titulatură a republicii, din care s-a pierdut epi tetul care enunța odioasa ideologie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mutat aici cu toți retardații ăștia? Ăsta e pavilionul cu leproși. — Aha, am văzut... ăsta dinăuntru...? — Tănase? Un handicapat... e din Brașov. PÎnă și brașovenii Își bat joc de el. — Pare lovit rău, zic eu. — Păi e. Tu fă-ți griji pentru tine. Bă... și Călin ăsta... o să aibă viață grea. Are așa un aer de șmecher... CÎnd mă Întorc În dormitor, Călin face pasul piticului pe lîngă perete, ținînd pe cap În echilibru o valiză, cu un aer demn, ușor
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
el nu reușește să Înțeleagă ce păcate ispășește aici, nu Înțelege ce dracu’ i se Întîmplă și de ce. Probabil că și el s-a bucurat că a ajuns mai aproape de casă. Mă uit la el și Încep să-mi fac griji: recunosc mirarea lui. [— Tovarășe Bicu, nu vă cer mare lucru. Vă rog să-mi spuneți cinstit ce anume aveți În cap. Cum adică vegetarian? Tovarășul Bicu e un personaj excentric În epocă. Lucrează Într-o editură cu jumătate de normă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la cozi? Să nu mai vrea să stea la cozi... unde am ajunge? Nu știu, zău așa... pe onoarea mea, eu vă bănuiesc că a Început să vă placă și de tovarășul Gleț. O să mai aveți ocazia, nu vă faceți griji.] Decembrie 1989 Începe războiul? avem dreptul să știm E deja 16 decembrie și am ajuns Într-un moment important. Într-un moment foarte important. 16 DECEMBRIE. De fapt, de aici Înainte chestiunea se schimbă. Se schimbă semnificativ În părțile ei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
niște creaturi agitate, niște apucați. Nu știu cine le-a dat arme. Nu prea e clar ce se Întîmplă... dar măcar asta e sigur, am scăpat de Ceaușescu. SÎnt radios. Totuși, nu pot să nu-mi fac griji. Să nu-mi fac griji pentru ea - dacă situația e atît de nasoală cum spune Emil. Pe de altă parte, e normal să-mi fac griji și pentru mine - dacă vine și Începe să mă toace... e normal să fie Îngrijorată, dar nu e normal
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]