1,522 matches
-
deși murea să spună cuiva cum își petrecuse ziua și ce reușise să afle. Otto era vorbăreț, iar acasă la el, în Transilvania, era mereu un frate sau o mătușă sau un vecin care să-l asculte. Câteva lucruri așezate grijuliu pe patul colegului său de cameră, legate cu fundă, erau semn că acesta nu părăsise hotelul și că un om bun se ocupă de soarta lui. Otto se dezbrăcă de tot și se spălă temeinic, apoi se băgă în pat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu o doamnă și era cu gândurile în altă parte. Intră și administratorul care, dimpotrivă, vorbea tare și melodios, parcă era pe scenă. Oricum, erau puțini, unii trăgeau chiulul și, câteva momente, Dan îi invidie. Lumea se îmbrăcase ceva mai grijuliu decât în zilele obișnuite, dar mâzga de pe stradă nu încuraja fanteziile vestimentare. În partea de sus a încăperii se vedeau bluze subțiri, mulate, decolteuri bine garnisite cu sâni tineri și coliere ieftine sau cercei lungi, apoi, după caz, cămăși, haine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
credința în principii cu capacitatea de a vedea latura umoristică a vieții. Educația severă și simplă pe care o primise îi accentuase deprinderile pozitive ale minții. "Trebuie să scap de indivizii ăștia fără umor, niște pierde-vară, niște lasă-mă-să-te-las, niște speriați, grijulii, care se gândesc de două ori înainte de a face un pas și apoi se opresc". Înduioșată de propria-i soartă, se rugă zeilor săi intimi: "Dați-mi într-o bună zi o glumă ca să mă faceți să rid și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
am revenit. Ce prost fusesem! De ce mă speriasem? Doar eu eram dresorul! Ieșind de-acolo puteam să le incendiez imaginația celorlalți. Din păcate, nu și pe cea a Laurei. Într-una din zile, când aveam o răceală banală, arătîndu-se foarte grijuliu cu sănătatea mea, Aristide m-a sfătuit să-mi fac niște analize. În alte împrejurări i-aș fi râs în nas. Atunci, însă, ideea mi s-a părut excelentă și l-am făcut fericit pe Aristide mulțumindu-i afectuos. Aveam
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cred în viață și mi-e drag să trăiesc fiindcă am pentru ce să trăiesc și mai ales pentru cine să trăiesc!” - afirmă cu franchețe domnia sa. (p. 198) Motivele acestei bucurii a vieții? Fericirea de a avea un copil iubitor, grijuliu și devotat, de a avea nepoți și strănepoți care își adoră bunicul, de a avea prieteni adevărați și de a trăi într-o comunitate în care este respectat și prețuit. „ Astăzi Mariana (fiica trăitoare în Franța n.n.) mi-a mărturisit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dintr-un loc în altul - este la acest moment o practică obișnuită. Urmează teleportarea obiectelor. Întrucât acest tipar de aplicare a cuceririlor științei va fi perpetuat în viitor - exploatarea și utilzarea în scopuri utile în mod alternativ - trebuie să fim grijulii, precauți și conștienți. Ce este știința? Știința este cea mai recentă alchimie modernă, care a ajuns să ne provoace rapid ideile noastre fundamentale referitoare la universul și viitorul nostru și legate de noi înșine. Resortul oamenilor de știință produce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
autorității drept un comportament anormal. Dacă așa este, înseamnă că cei care provoacă autoritatea pot fi calmați cu medicamente. Dar unde poate fi trasă linia între ajutorul acordat oamenilor și liniștirea cuiva? Ar fi mai bine dacă am deveni mai grijulii și mai atenți în legătură cu medicația administrată opoziției și în privința inamicilor opoziției, care s-ar putea infiltra în viețile noastre. De câte ori opoziția este determinată să facă un pas înapoi - prin medicamente, prin PTA [consiliile asociațiilor părinților și profesorilor], prin organizații puternice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
din cauza uneia din bolile copilăriei, Banu s-a mutat permanent În casa familiei ei, vizitându-și destul de rar bărbatul În anii care au urmat. Din când și când se ducea să vadă dacă era bine, mai degrabă ca o străină grijulie decât ca o soție iubitoare. Apoi, desigur, mai era Mustafa, singurul fiu din generația actuală, o piatră prețioasă cu care Îi binecuvântase Allah Între cele patru fiice. Rezultatul obsesiei lui Levent Kazanci de-a avea un fiu care să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
grădinii „preria“, era un spațiu de patru metri pe cinci acoperit Într-adevăr cu iarbă, și acolo mă Întindeam lîngă tata ca să corectăm șpalturile care soseau sub forma unor foi lungi, pe care le derulam cu gesturile lacome și totodată grijulii ale unui anticar japonez căruia i se propune cumpărarea unei picturi rarisime pe mătase. Datorez corecturii lor atente a șpalturilor revistei Cărți de astăzi partea cea mai paradoxală a ceea ce constituie Încă și acum cultura mea generală. SÎnt la curent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
din fericire la adăpost de agresiuni. În privința lui Găsit, nu ne vom resemna să-l lăsăm cu o nedreaptă reputație de învins. Ca dovadă că victoria a fost a lui, el s-a transformat din ziua aceea în cel mai grijuliu paznic care a protejat vreodată momâi de lut. Merita să-l auzi cum a lătrat, chemându-și stăpânii, când o neașteptată rafală de vânt a trântit pe jos câteva infirmiere. Primele ieșite din cuptor au fost trei sute de statuete, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
revenit. Ce prost fusesem! De ce mă speriasem? Doar eu eram dresorul! Ieșind de-acolo puteam să le incendiez imaginația celorlalți. Din păcate, nu și pe cea a Laurei. Într-una din zile, când aveam o răceală banală, arătându-se foarte grijuliu cu sănătatea mea, Aristide m-a sfătuit să-mi fac niște analize, În alte împrejurări i-aș fi râs în nas. Atunci, însă, ideea mi s-a părut excelentă și l-am făcut fericit pe Aristide mulțumindu-i afectuos. Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
el. Curînd, nu s-a mai simțit stînjenit: inspira și expira, Își mișca trupul În feluri discrete, unduiri imperceptibile și a Început să creadă În yoga lui zburătoare. Îi fu de folos, de mult folos. A devenit mai atent, mai grijuliu, mai reactiv față de lumea din jur, și asta nu numai cînd zbura. Îi era recunoscător Zeldei și nici nu se gîndea să o Înlocuiască cu un agent turistic obișnuit. Nu l-ar fi deranjat nici să se culce cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
canapele atât de moi, încât te cufundai cu totul în ea și nu te puteai ridica fără ajutorul cuiva sau fără un troliu. — Mă duc să-ți aduc un pahar cu apă. Lui Fran îi veni să plângă. Purtarea lui grijulie, tipică profesiei, două treimi compasiune și o treime „poți-să-mi-spui-orice-sunt-medic“, era aproape irezistibilă. Mai rău, dintr-un instinct venit din negurile istoriei, adăugase o nouă notă: dorința de protecție patriarhală. Se purta deodată de parcă ea ar fi fost asemenea afurisitelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și tu vii arătând de parcă te-ar fi călcat tramvaiul. Uite-o, nu-i așa că e superbă? Arătă spre o rochie somptuoasă din satin bej care era agățată pe un umeraș parfumat lângă oglinda cât tot peretele. O vânzătoare adăugase grijulie o coroniță simplă, care să completeze ansamblul. Tot ce lipsește, își zise Fran, simțind că i se pune un junghi în piept, de parcă un instructor dement de shiatsu i-ar fi apăsat toracele, e o mireasă. Eu. Henrietta îi luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fost niște voluntari creștini, care i-au zis că nu e în regulă chestia asta cu cititul. Horoscopul e un fel de citire în stele și cititul în stele e o chestie împotriva lui Dumnezeu. Tata era un om foarte grijuliu. Dar ocupat cu serviciul și obosit acasă. După decesul mamei, avea nouă ani, tata a devenit mult mai cald și mai afectuos decât înainte și parcă era alt om. Mama a fost un gen ce căuta să-și ascundă afecțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cele trei și părea mai omenoasă. S-a întors spre Gaston și i-a spus: — Pune-i bine și ai grijă de ei. I-a luat portofelul din mână și i l-a vârât în buzunar, așa cum face o mamă grijulie cu copilul ei care pleacă în excursie. Gaston nu putea înțelege de ce aceste prostituate erau atât de amabile cu el. Aceeași femeie care își jefuise clientul la Hotelul de pe Deal de tot ce avea, inclusiv îmbrăcămintea, se transformase într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
pe care o simt pentru el e compleșitoare. Vreau să-l iau În brațe și să-l strîng cu putere, să găsesc o cale ca trupurile noastre să se unească, dar Îl las În pace, mîngîindu-l doar pe spate ușurel, grijulie să nu-l trezesc, iar În cele din urmă, plec din camera lui și mă prăbușesc, epuizată, În propriul meu pat. Chiar dorm. Stau Întinsă, cu fața spre partea lui Dan, ceea ce n-am mai făcut de luni Întregi, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
face niciodată așa ceva. Trish este Încă, și va fi mereu, cea mai bună prietenă. — Ce? Și Îi spun. CÎnd termin de vorbit, Trish expiră cu zgomot și apoi mî ia pe după umeri și mă Îmbrățișează. — Cum te simți? mă Întreabă grijulie. Ești bine? — SÎnt puțin amorțită. Îți vine să crezi? Nu ți se pare oribil? Pentru numele lui Dumnezeu, Michael e socrul meu, ca să nu mai pomenim de faptul că e Însurat. — Vrei să știi adevărul? Întreabă Trish, iar eu dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
devin statuie. ― Ai dreptate. Eu îți explic, însă, ce s-a întîmplat. În clipa în care tu ai coborât de pe soclu pentru a îngenunchia în fața inchizitorilor ne-am simțit, cu toții, trădați. ― Am devenit detestabil. ― Ai devenit ca noi, Galilei. Temător, grijuliu cu viața ta, gata să spui ce ți se cere să spui. Chipul tău nu ne mai putea fi atrăgător, deoarece ne arăta tot ceea ce, în sinea noastră, detestăm în noi sau ne face să ne simțim rușinați. ― E trist
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
ne-ajute să forțăm ușa bisericii; ne-am dus direct la criptă și am scos trupul lui Rotari și al Gailei, de-acum uscate precum lemnul vechi. Ajutoarele noastre și-au amintit de generozitatea regelui și s-au arătat deosebit de grijulii. Cu purtări respectuoase de care nu i-aș fi crezut în stare, au înfășurat trupurile în pânzeturi albe de in și le-au depus în lada așezată pe un car pitit de noi în spatele absidei bisericii. După care au golit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cele două încăperi care fuseseră una singură, la un moment dat. Pe Victor îl amărâse rău toată întâmplarea și abia se abținuse să n-o dea pe Cateluța afară chiar atunci. Apoi, luni în șir și chiar ani fusese mai grijuliu cu fiul lui, îi cumpărase chiar în anul acela un Tico verde și îl tot sfătuise să se ducă într-un loc bun, cu fete de consum, și întotdeauna pronunța cuvântul consum cu tot năduful pe care i-l producea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Vindecătorii egipteni puneau balegă de hipopotami sau de crocodili și urină de cai sau de copii pe diverse părți ale corpului în diverse anotimpuri. Câteodată, cele mai odioase amestecuri păreau să funcționeze, dar eu eram uimită cum niște oameni așa grijulii cu propria curățenie acceptau asemenea leacuri nebunești. Deși cunoștințele egiptenilor în arta vindecării erau vechi și adânci, m-am bucurat să văd că eu știam metode și plante despre care ei știau foarte puțin. Meryt a găsit semințe de chimen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pentru că, atunci când l-au luat, îmi promisese că se va întoarce și mă va lua și pe mine cu el la mare, am văzut, deci, că mama plânge, dar m-am prefăcut că nu observ, așa c-am lovit-o, grijuliu, cu mâna peste spate, de parcă aș fi crezut-o într-adevăr că tușeșete, când am ajuns la etajul patru, nu mai plângea, a scos o batistă mare și, ștergându-se pe față, mi-a spus că se înecase numai, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dinspre bucătărie nu se mai auzea nici o mișcare, aș fi vrut să știu ce face mama, n-avea obiceiul să mă pândească, dar n-aș fi vrut să-mi descopere ascunzătoarea asta, de aceea am împins la loc sertarul, la fel de grijuliu cum îl scosesem, pe urmă m-am ridicat, mi-am pus creioanele colorate și rigla lângă caiet, de parcă într-adevăr îmi făceam temele, și abia atunci am scos din buzunar soldatul meu de plumb, în timp ce desfăceam cârpa, am auzit cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
spusese Zsolt despre osemintele de pe fund, am scufundat ligheanul ușor turtit în apă, s-a umplut cu zgomot, iar apa a făcut un mic vârtej în mijloc, am aruncat apa asta dintâi, pe urmă l-am umplut din nou, mai grijuliu, și l-am dus celorlați, Csabi mi-a pus în mână o cravată mototolită, eu am muiat-o în apă, apoi am început să frecăm pereții exteriori ai barăcii, Zsolt mi-a șoptit că suntem norocoși că nu interiorul trebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]