2,789 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > UITĂRILE Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului O să mă uiți... pe cumpăna oglinzii întinsă-n catafalc sub ochi de gheață, amar de suflet plâns de tihna grinzii, sorbind din roua iernii fără viață. O să mă uiți... pe buzele luminii ștergând de dor săruturi reci de îngeri, suflând stingher a vară-n spicul pâinii, curgând a maci sub pașii ce mi-i sângeri. O să mă uiți... în primăveri
UITĂRILE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375235_a_376564]
-
urce pe drumul pietros și prăfuit, numit Via Dolorosa. Lemnul greu al crucii fusese prins de umărul Lui, iar el, încet, încet își croia drum printre mulțime, spre Golgota, unde trebuia să aibă loc răstignirea. La un moment dat, povara grinzii de lemn și istovirea fizică îl doboară. Încearcă să se ridice, dar cade din nou în țărână. Și iar încearcă să se ridice, dar nu reușește. Atunci, din mulțime, este pus un bărbat din Cirena, pe nume Simon, să îi
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
de dus, când simțim că uneori de prea multă durere ne prăbușim, atunci El trimite ajutorul Său, iar noi numim acești „Simoni din Cirena” simplu: Îngerii lui Dumnezeu. Ajunși pe Golgota, crucea este lăsată jos, iar Iisus este așezat deasupra grinzii de lemn. brațele îi sunt întinse și, cu câte un cui gros, bătut adânc, I se străpunge mâna. Aceasta este una din cele mai groaznice lupte din câte au existat vreodată sub cer și reprezintă al șaptelea stadiu al luptei
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
te cheamă, unde rătăcești ? Ca salcia-n mal de-a fost zi sau noapte, Pe cărări de brazi sub neaua albastră, Fost-am una, azi ale tale șoapte Le aud în vis, bântui’ la fereastră; Cum trece timpul nemilos, în grindă Atârnă vâscul, te așteaptă parcă, Din nou să dichisești curte și tindă, Roșu-n obraji și alb de promoroacă; Dar nu vii, speranța e de-acuma scrum Și zi ce trece-i mai pustie casă, Ba de-o vreme nime
UNDE RĂTĂCEŞTI ? de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373139_a_374468]
-
găsit, tot cât un porc arăta - peste sută. Am ocolit clădirea înapoi, impetuos și am simțit că-mi crapă capul. La propriu. Mai exact, am luat curba prea strans și, clădirea fiind joasă, m-am izbit cu fruntea de o grindă din acoperiș. Dar lovitura a fost atât de puternică (de parca eu stăteam și grinda mă lovea) încât am căzut în fund. Când m-am ridicat, inginerul și cantaragiul nu știau ce să-mi facă. I-am spus inginerului, cu un
PORCĂRIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372184_a_373513]
-
am simțit că-mi crapă capul. La propriu. Mai exact, am luat curba prea strans și, clădirea fiind joasă, m-am izbit cu fruntea de o grindă din acoperiș. Dar lovitura a fost atât de puternică (de parca eu stăteam și grinda mă lovea) încât am căzut în fund. Când m-am ridicat, inginerul și cantaragiul nu știau ce să-mi facă. I-am spus inginerului, cu un pic de vinovăție în voce: - Îmi pare rău, era cât pe-aci să stric
PORCĂRIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372184_a_373513]
-
mă lovea) încât am căzut în fund. Când m-am ridicat, inginerul și cantaragiul nu știau ce să-mi facă. I-am spus inginerului, cu un pic de vinovăție în voce: - Îmi pare rău, era cât pe-aci să stric grinda. N-avea deloc simțul umorului. - Dă-o dracu' de grindă, azi o tai, că nu sunteți primul care se lovește. „Păi atunci de ce dracu' n-ai tăiat-o după prima lovitură ? Probabil erau persoane mai puțin importante” îi spun eu
PORCĂRIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372184_a_373513]
-
ridicat, inginerul și cantaragiul nu știau ce să-mi facă. I-am spus inginerului, cu un pic de vinovăție în voce: - Îmi pare rău, era cât pe-aci să stric grinda. N-avea deloc simțul umorului. - Dă-o dracu' de grindă, azi o tai, că nu sunteți primul care se lovește. „Păi atunci de ce dracu' n-ai tăiat-o după prima lovitură ? Probabil erau persoane mai puțin importante” îi spun eu, în gând. Am mers mai departe, am trecut cu stoicism
PORCĂRIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372184_a_373513]
-
Eminescu umbra-și duce Și și-o bate-n cuie însuși La răscrucea de pe cruce Răstignindu-se în plânsu-și. (Radu Gyr) Eminescu este nume Pentru țară - România, Și-i durerea dusă-n lume, Lacrima, dorul, mânia... (Nichita Stănescu) Eminescu este grinda, Cifrul nației române, Iar noi piatra, casa, tinda, Colbul ce din noi rămâne... (Adrian Păunescu) * Neamul românesc prin dânsul, Sacrul drept la nepieire Și-l asigură, prin plânsul Doinei lui de rătăcire... (Mircea Eliade) Referință Bibliografică: Corifeii despre Eminescu - plăsmuiri
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
să mă cheme la masă apoi să-și răsfire degetele prin păru-mi cârlionțat dar... tristețea îmi torturează privirea mă uit la buruienile ce-au invadat pridvorul și la ochiul de apă înecat în fântână lampa s-a înnegrit sub grindă un păianjen obosit își devorează prada nimic nu seamănă cu ce a fost ca un condamnat îmi descifrez vina apoi îmi împreunez palmele pentru iertare Referință Bibliografică: acasă printre iedera urcată peste horn / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ACASĂ PRINTRE IEDERA URCATĂ PESTE HORN de TEODOR DUME în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374777_a_376106]
-
Europa. (Wikipedia) *** Cămara noastră avea o ușă care dădea într-o curte mare, ramurile nucului de lângă casa vecinilor se întindeau atât pe acoperișul lor, cât și pe al nostru. O scară de lemn masiv, nu foarte înaltă, de scânduri și grinzi foarte groase, ducea într-un spațiu cam întunecat. N-am îndrăznit în primii ani de viață să urc acolo și să descopăr ce se află dincolo de gura podului. Eu eram pasionat de orice mi se părea inaccesibil. Așa se făcea
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
trupul, Lui nici nu-i pasă, ucigașul e firav, nu are minte, așa vorbea și soacra mea Zarathustra, cea cu zacusca, predicatorii sunt morți, moartea predică singură, în piața publică muștele își scriu memoriile, copilul veni cu oglinda, se scutură grinda de atâți spânzurați, vânt de sare și soare îl biciuiește. Se plimbă gol pe malul abrupt. Vulturii dau roată, îl urmăresc, îl vânează. Inamicul este însuși oceanul, dar este și salvarea. Cine îi șterge orele, visele, urma vânătorilor, ridurile? Norii
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
a clădit-o. Pentru realizarea ei, a folosit bârne de brad, îmbinate în cheotori meșteșugit cioplite. Lăcașul are un plan dreptunghiular pentru pronaos și naos, iar la corpul central al construcției este adăugat altarul poligonal. Pronaosul a fost tăvănit cu grinzi, peste care se înalță stâlpii de susținere ai turnului clopotniței, specific zonei Călatelor, chiar dacă între comunitatea comanditară și meșterii lui Ghiran vor fi intrevenit multe solicitări de compromisuri. Turnul edificiului ecleziastic este prevăzut cu o galerie deschisă, cu arcade semicirculare
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
-nteleptele-i povești, Care au dorit să vină Din lutul de Humulesti. Am intrat cu el odată În căsuța de la țară Și-am aflat că toate cele-s Cum erau odinioară. Impreun-am prins o ață Cu doi motocei de grinda Și priveam cum motăneii Se munceau de zor să-i prindă. La Ozana curgătoare Am plecat să facem baie, Când mamuca-i necăjita Îl lasă gol, fără straie. Amândoi priveam cu milă La Smaranda popii, care A fost pus-asa
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
DE-AICI SE NAȘTE FORȚA FIECĂREI ZILE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Motto: Acolo unde bate toaca e loc să mă întorc și eu să iau o toacă de pe grindă să bocăn ritm cu Dumnezeu" - Ioan - Mircea Popovici stigmatizat de umbre învelești cadranul argintatelor bătrânelor povești alegi doar aripa din care poți țâșni ..................... el stă pe brațul ploii gândește viața toată există fără gesturi e tot doar dăruire copil cu
DE-AICI SE NAŞTE FORŢA FIECĂREI ZILE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377704_a_379033]
-
de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum cutia jaluzelelor și chiar în hornurile caselor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum cutia jaluzelelor și chiar în hornurile caselor, așa cum o atestă și arsurile de pe urechile unor indivizi. Micuțele animale sălășluiesc alături de noi mai ales în sezonul cald, când
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod și-un mucegai verde se prinse de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. În colțurile tavanului cu grinzi lungi și mohorâte, paianjenii își exercitau tăcuta și pacinica lor industrie; într-un colț al casei, la pământ dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi... Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunțuros de vechime era
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
dramatic al incendierii / distrugerii cetății (parcă protejându-și "visul de piatră"!) privându-ne de o viziune plastică de mare emoționalitate: "Au dat foc cetății mândre și din cranii ei ciocnesc. Arderea în stâlpi de flăcări mai cu cerul se unește, Grinzi se sparg, murii se clatin', fumu-n muri negru izbește. Focul prin ferești pătrunde ... / ... / ... Muntele-și aruncă-n nouri sângele de foc și lavă Frânt stejarul cade-n vale după cel din urmă dac..." Poetul a mutat accentul de pe distrugerea zidului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
al barajului. -la data de 21 septembrie a.c. s-a informat în legătură cu execuția podului peste canalul de deviere a râului Jiu, și anume despre deficiențele constate în construcția lui, ca: eșafodajul nu a suportat greutatea betonului turnat, iar la decofrare grinda prezenta o săgeată în jos a întregului masiv de beton, cofragul nu a fost bine executat, el cedând, grinzile prezentând umflături laterale - betonul nu s-a vibrat regulamentar, la decofrare prezentând goluri și armătura neacoperită cu beton, etrierii, care în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
râului Jiu, și anume despre deficiențele constate în construcția lui, ca: eșafodajul nu a suportat greutatea betonului turnat, iar la decofrare grinda prezenta o săgeată în jos a întregului masiv de beton, cofragul nu a fost bine executat, el cedând, grinzile prezentând umflături laterale - betonul nu s-a vibrat regulamentar, la decofrare prezentând goluri și armătura neacoperită cu beton, etrierii, care în grinzile Matarov au sarcini de rezistență, au fost tăiați la partea superioară pentru a ușura turnarea betonului, slăbind astfel
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prezenta o săgeată în jos a întregului masiv de beton, cofragul nu a fost bine executat, el cedând, grinzile prezentând umflături laterale - betonul nu s-a vibrat regulamentar, la decofrare prezentând goluri și armătura neacoperită cu beton, etrierii, care în grinzile Matarov au sarcini de rezistență, au fost tăiați la partea superioară pentru a ușura turnarea betonului, slăbind astfel rezistența lor; -aspectele negative constatate la T.C.M.M., unde se executa montarea utilajelor aduse din R.D. Germană, au fost sesizate organelor de partid
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sunt stricate”; între Bârlad și Tecuci se poate trece pe ele numai cu foarte mare greutate și atenție. Podul de pe Siret între Tecuci și Focșani era așezat pe 14 luntre, din care mai mult de jumătate aveau nevoie de reparații, grinzile din margine erau insuficiente ca număr, scândurile de deasupra erau toate stricate; lărgimea podului era doar de trei pași și n-avea balustrade etc. Pe drumul între Fălciu și Galați, vara se mai putea trece, toamna însă trecerea se făcea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
păduri să se lărgească pe o distanță de 15 stânjeni. Responsabilul tehnic al acestor lucrări a fost numit porucicul Singurov. Conform devizului întocmit de către Singurov, erau necesare pentru construcția acestui drum zeci de mii de cară, zeci de mii de grinzi de lemn, sute de mii de zile lucru, deoarece drumul Sculeni-Focșani fiind ,,destul de glodos, trebuința cere a se întocmi mult”. Numai la dealul Bordei erau necesari pentru lucru 22.500 oameni, iar pe drumul de pădure, între Borde și Scânteia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trecuseră din Galiția către Galați, după informațiile date de agenția austriacă din Iași, 33 de plute cu catarge, 28 de plute cu „catargele”, 15 plute cu trinchete, 19 cu raiele, 13 cu raieluțe, 6 cu ghile și 11 plute cu grinzi. Este neîndoielnic că se poate vorbi în Moldova de o adevărată ramură a transportului fluvial: plutăritul. El se efectua cu o mare ușurință îndeosebi pe Bistrița și mai greu pe celelalte râuri. Pe acest râu se făcea plutărit pe aproape
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]