2,509 matches
-
Ai grijă de tine. ― Pa-pa. Mă las pe spate și închid computerul; poate pare o nebunie, dar sunt extrem de entuziasmată de chestia asta, și durează extrem de mult până ce-mi dispare zâmbetul de pe față. Capitolul opt Ben a avut o săptămână groaznică. Serios, nu i-am dori nimănui să aibă slujba lui Ben. În primul și-n primul rând, a trebuit să-i ia un interviu unei femei care din nefericire avea un derbedeu băiat în vârstă de treisprezece ani dependent de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
că fi mai mult decât fericit să plătească el pentru al doilea rând de băuturi. Și pentru al treilea. Dar insist și el acceptă să-i iau aceeași băutură. Dar în timp ce mă ridic, îmi vine în minte deodată un gând groaznic. Din față, sunt în regulă, aproape că-mi pot masca dimensiunile, și sper ca oamenii să se uite la ochii și la părul meu. Dar din spate, chiar și eu recunosc că sunt imensă. Oare pot să ies cu spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
doară. Asta, mai spune el, arătând spre instrumentul care seamănă cu un clește, e ca să-ți estimez proporția de grăsime. Așa o să putem vedea cât de multă grăsime se transformă ulterior în mușchi. Rahat! E o greșeală, e cel mai groaznic coșmar. Nu mi-a mai măsurat nimeni până acum proporția de grăsime, Doamne, nu știe nimeni nici măcar cât cântăresc. Privirea îmi cade bursc pe cântarul din colțul camerei. Rahat, rahat, rahat. Dar ce pot să fac? Nu pot să fug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sărutându-ne și dezmierdându-ne, și a fost fantastic. Și apoi, răsuflă ea cu zgomot, și apoi am ajuns în pat. ― Vreau să aud asta? ― Nu, nu vrei. A fost un coșmar nenorocit. ― Nu vă potriveați sau a fost el groaznic? ― Ei bine, asta e ciudat. Până atunci, aveam teoria că nu exista așa ceva, adică să fii slab la pat. Am crezut mereu că se punea numai problema compatibilității, iar dacă asta nu era, atunci merge prost. ― Mie-mi spui, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fie-n siguranță, era mereu În pericol. De-acum, nu mai putea să-l țină la distanță cu stânga. Nimic nu părea să se fi schimbat, atât că În loc să-l rateze, acum Walcott Îl lovea Întruna. Jack lua niște pumni groaznici la corp. — În ce rundă suntem? Întrebă Jack. — A unșpea. — Nu mai rezist. Nu mă mai țin pe picioare. Walcott Îl tot bumbăcea de ceva vreme. Era ca un prinzător la baseball, care prinde mingea dar simte și ceva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
baseball, care prinde mingea dar simte și ceva din șocul loviturii. De-acum, Walcott Îl lovea serios. Chiar că era o mașină de bătut. Tot ce făcea Jack era să-ncerce să-i blocheze loviturile. Nu se vedea ce bătaie groaznică-și ia. Între runde Îi masam picioarele. Mușchii Îmi fluturau moi sub mâini la fiecare masaj. Era distrus ca dracu’. — Cum merge? Îl Întrebă pe John, Întorcându-și fața umflată spre el. — E meciu’ lui. — Cred că pot să rezist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nu-i trecuse prin cap că Jack o să reziste. Jack Îi aplică stânga-n față. Și, of, doamne, se țipa ca dracu’-n jur. Erau chiar În fața noastră. Walcott Îl lovi de două ori. Fața lui Jack era cel mai groaznic lucru pe care am putut să-l văd vreodată...cum putea s-arate! Se chinuia să se țină-n picioare și asta i se vedea pe față. Se concentra Întruna și Încerca să-și ferească părțile lovite. Ș-apoi Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și tu medalii dacă stai destul pe front. — Sunt un veteran al campaniei din Eritrea, spuse Înțepat adjutantul. Am luptat la Tripoli. — E o onoare să te cunosc, spuse Nick Întinzându-i mâna. Alea trebuie să fi fost niște zile groaznice. Am observat panglicile. Ați fost cumva și la Carso? — Doar ce-am fost retras de pe front. Contingentul meu e prea În vârstă. — La un moment dat, eu eram sub limita de vârstă. Dar acum am fost lăsat la vatră. — Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
rău. — Și-a pierdut cunoștința? — Nu, dar mă tem că o să moară. Și tu cum te simți? — Sunt foarte Îngrijorată În privința lui și... știați că n-a primit nici o vizită? Din partea mexicanilor ălora, poate să moară ca un câine. Sunt groaznici. Vrei să vii după-amiază să ascultăm meciul Împreună? — A, nu, spuse ea. M-ar agita prea tare. O să mă duc În capelă să mă rog. — Teoretic ar trebui să se audă destul de bine. Se joacă pe coastă și cu diferența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să porți o sarcină 9 luni, să naști și să crești copilul, ce va rezulta din împerechere. Natura, mama tuturor, înlătură pe toți cei care-i încalcă legile, fără excepție. Cei ce încalcă legile naturii, vor muri curând, în chinuri groaznice. „NU ÎNCĂLCAȚI LEGILE NATURII, PENTRU CĂ NATURA SE RĂZBUNĂ ÎNFRICOȘĂTOR!” Spunea Mihai Răvăruț, profesor universitar și rector al Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad, în anul 1961. Prin tradiții, s-a introdus forma de conviețuire, a bărbatului cu femeia, în familie
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
ce se simte bine. Fac o remarcă în legătură cu boala diabet zaharat. Ca urmare a regimului alimentar bogat în proteine, și a tratamentului medicamentos, recomandat de medicina oficială, în prezent, unii bolnavi de diabet zaharat suferă cumplit și sfârșesc în chinuri groaznice: orbi, cu picioarele amputate, în căruciorul cu rotile. Am întâlnit un bărbat, diagnosticat cu diabet zaharat, care striga că nu mai poate suporta durerile din picioare și că refuză continuarea tratamentul cu insulină. Savantul român Mincu I. (citat de Grigore
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
și răpindu-l dintre oameni, l-a închis în greatemniță, zăbrelită, ferecată. Lumea toată se-ntristase; păsări în pădurea mută își uitaseră ciripitul; murmurul izvoarelor, cântecul fecioarelor, râsetul copiilor se topiră-n jale mare. Nimeni nu ndrăznea să-nfrunte zmeul groaznic și-nrăit. Dar și răbdarea are margini. Un tânăr voinic a pornit să salveze soarele pentru lume și pământ din temnița zmeului, răului, hainului. A mers vara, toamna ntreagă, iarna aspră a tot mers, până ce găsi castelul groaznicului zmeu. Porniră
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-nfrunte zmeul groaznic și-nrăit. Dar și răbdarea are margini. Un tânăr voinic a pornit să salveze soarele pentru lume și pământ din temnița zmeului, răului, hainului. A mers vara, toamna ntreagă, iarna aspră a tot mers, până ce găsi castelul groaznicului zmeu. Porniră lupta crâncenă pe viață și pe moarte între ei. Se izbeau cu necruțare, împrăștiind sudori de sânge prin zăpada cristalină. Tare era zmeul, tare se ținea și voinicul. Plini de răni le erau piepturile, brațele și umerii. Pân-la
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
care mă jelise bocind cel mai sonor, le dăduse celor de la pompe funebre o poză cu mine făcută cu trei ani În urmă În timpul unei călătorii În Bhutan. Arătam În putere și fericită În poza respectivă, dar aveam un păr groaznic - nespălat de trei zile. Părul Îngrășat Îmi atârna În șuvițe lungi, În vârful capului era lipit de scalp, iar În jurul frunții aveam un fel de șanț acolo unde-mi stătuse lipită de cap, din cauza căldurii și a transpirației, o pălărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mă rănească dacă eu oricum nu simțeam nimic? Deveneam din ce În ce mai puternică. Nu-mi mai tremurau picioarele și Învățasem să-mi ascund durerea. Îmi ascundeam sentimentele cele mai profunde atât de bine Încât uitam unde le pusesem. Îmi amintesc acea noapte groaznică În care mi-am dat seama că blestemul Mamei Scumpe se Împlinise. Eram În anul Întâi de facultate și venisem acasă la ordinul Mamei Scumpe pentru a petrece Împreună cu familia Festivalul Toamnei, care este În mod tradițional o perioadă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Ce naiba ai făcu tu? Îi replică Marlena. Tot urlă ceva despre urinat. Ai urinat pe vreun altar? El se simți jignit. — Sigur că nu. Am folosit un pisoar În aer liber... Și chiar În timp ce pronunța cuvintele, Își dădu seama de groaznicul adevăr. —Rahat! O văzu pe femeia În costum tradițional scoțând un telefon mobil ca să-l anunțe pe șeful minorității Bai În legătură cu ce se Întâmplase. Uimitor, se minună Harry, au rețea aici, la mama dracului. Restul acelei memorabile după-amiezi l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
acest moment, ochelarii Îi erau stropiți de lacrimi, dar nu-i ștergea. Își ținea corpul Încordat ca să nu izbucnească În plâns. În ciuda incompetenței ei evidente, prietenilor mei le părea rău la gândul că-și va pierde slujba. Era un lucru groaznic. Se uitară unul la altul cu coada ochiului, nesiguri ce să spună. Înainte ca ei să se decidă, domnișoara Rong inspiră o dată lung și tremurător ca să-și vină puțin În fire, Își luă servieta de plastic și coborî din autocar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
contractară instantaneu și apoi se dilatară, motiv pentru care bătăile inimii i se accelerară gata să explodeze. Ce dracu’ Însemna asta? Unde Îi era Xanaxul? Și cum putea Lulu să afișeze o expresie voioasă când Îi spunea vești atât de groaznice? Creierul lui epuizat Încerca să-și accelereze activitatea, dar sfârșea În tot felul de fundături. Și nu putea să termine naibii cu expresia aia, „fără griji“? Aici trebuie să intervin. E adevărat că nici un american nu mai trecuse granița În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lui și acum era gata să iasă afară prin peretele stomacului. —Iubitule? spuse Roxanne. Arăți groaznic. Ți-e rău? Dwight clătină din cap. —O să-mi fie bine. Senzația de greață se dublă ca intensitate. Presiunea continuă se transformă În crampe groaznice. Fața lui căpătă culoarea găinațului de gâscă. Și nu era genul care să se plângă din cauza durerilor. O dată Își rupsese piciorul la schi, iar osul rupt Îi ieșise prin piele. Le spusese bancuri salvamontiștilor tot drumul până l-au coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Myanmar de foarte mult timp, habar nu avea cum va reuși să treacă pe toată lumea În siguranță. Granița respectivă se deschisese pentru cetățeni din țări terțe doar de câteva luni, dar nimeni, până În acel moment, nu-i dăduse de cap groaznicului și Învechitului proces pentru obținerea aprobărilor și ștampilelor necesare de la autoritățile competente. Când s-au cazat la hotel, Bennie l-a Întrebat pe director dacă ar fi vreo problemă În cazul În care ar dori să-și prelungească șederea. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se Încruntă. —Notificare? —Vreau să zic, la biroul de turism. Ar trebui să fie trecut În datele primite de dumneavoastră. Este trecut, nu-i așa? Da, da, acum Înțeleg. A avut accident și e În spital. Se Încruntă din nou. —Groaznice vești. Da. (De-ar fi știut el cât de groaznice.) Vă rog să-i transmiteți toate cele bune. Așa voi face. — Și bun venit dumneavoastră. Sunteți pentru prima dată În Ruili? — De fapt, am mai vizitat regiunea, minți Bennie, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Ar trebui să fie trecut În datele primite de dumneavoastră. Este trecut, nu-i așa? Da, da, acum Înțeleg. A avut accident și e În spital. Se Încruntă din nou. —Groaznice vești. Da. (De-ar fi știut el cât de groaznice.) Vă rog să-i transmiteți toate cele bune. Așa voi face. — Și bun venit dumneavoastră. Sunteți pentru prima dată În Ruili? — De fapt, am mai vizitat regiunea, minți Bennie, dar nu am fost În Ruili. Nu era sigur dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
erau oameni. Se corectă: A, scuze, nu sunt păsări. Da, acum văd, poate sunt japonezi care fac ritual secret. —Spioni? — O, nu, ha, ha, nu spioni. Turiști japonezi. În al Doilea Război Mondial, aici a fost bătălie faimoasă, foarte violentă, groaznică. Acest loc era poziție cheie și pentru japonezi și pentru KMT pentru că e intrare importantă În Birmania pe care voiau s-o ocupe. Wendy nu mai Înțelegea nimic. —KMT? —Armata Kuomintang, explică Marlena. —Așa. Wendy aprobă, deși habar nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Într-un bar. Ea a preferat să meargă acasă. Ajunsă acasă, a găsit ușa descuiată, iar asta a enervat-o pentru că se găsea mereu cineva care să o uite descuiată. Când a pășit În sufragerie, a lovit-o un miros groaznic. Nu era sânge, ci sudoare, izul fricii și al durerii animalice. Nu-și amintea să fi văzut corpul sau să fi chemat poliția, nu-și amintea nici când au sosit, investigația sau cum au Îndepărtat cadavrul. A doua zi, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
muri curând. Uitase În ce constase acest semn. Și cu toate astea, se simțea Îngrozită. Aștepta să se dezlănțuie nenorocirea. Și Încerca din răsputeri să controleze situația. Iar În această Încercare a ei, Începuse să se pregătească pentru toate modurile groaznice În care se poate muri. Știa că toate precauțiile ei sunt zadarnice. Moartea urma să vină când voia, iar ea nu putea Împiedica acest lucru. Totuși, nu putea să nu Încerce și detesta persoana În care se transformase, mai conștientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]