1,507 matches
-
a fi să fie, apoi să vezi ce fericită va fi! Doamne, că răi mai puteți fi! Mă fierbeți ca pe fasole și numai nu-mi spuneți și mie trăsnaia ceea... Nu-i trăsnaie, Marandă... Îi un gând al lui Gruia. Și ce gând! Când ai să-l auzi, ai să cazi ca frunza de pe copac la vremea brumei. Acum ești dumirită? Buștean! - a răspuns Maranda, privind amuzată, când la unul când la altul, doar-doar a ghici despre ce ar putea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
brumei. Acum ești dumirită? Buștean! - a răspuns Maranda, privind amuzată, când la unul când la altul, doar-doar a ghici despre ce ar putea fi vorba... Nici pomeneală însă. Cei doi se priveau complice, gata să izbucnească din nou în râs. Gruia aștepta încuviințarea lui taică-său, dar acesta mustăcea a râde doar. Știi matale la ce mă tot gândesc eu de o bucată de vreme? De unde să știu, dragul mamei? Chiar! De unde să știi, dacă nu ți-am povestit? Toaibă îi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-său, dar acesta mustăcea a râde doar. Știi matale la ce mă tot gândesc eu de o bucată de vreme? De unde să știu, dragul mamei? Chiar! De unde să știi, dacă nu ți-am povestit? Toaibă îi făcea semne ascunse lui Gruia, să lungească vorba cât mai mult. Gândul ista nu-i de azi de ieri. Hă hă... îi de multă vreme, dar abia în vara asta m-am hotărât. Și ce ai hotărât, dragul mamei? Gruia a tușit, ca și cum și-ar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
îi făcea semne ascunse lui Gruia, să lungească vorba cât mai mult. Gândul ista nu-i de azi de ieri. Hă hă... îi de multă vreme, dar abia în vara asta m-am hotărât. Și ce ai hotărât, dragul mamei? Gruia a tușit, ca și cum și-ar fi dres glasul. Adevărul însă era altul... Îi cânta lui taică-său în strună. Hai spune, dragul mamei, că chiar mă îmbolnăvesc de inimă așteptând. Nici chiar așa, Marandă. Stai să-și tragă băiatul sufletul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cer. Apoi voi sunteți ca îngerii cei surzi. Se zbate omul să moară, iar voi o țineți pe șagă. Nu te mai alinta, Marandă, că noi nu șăguim, noi vorbim cu temei - a liniștit-o Toaibă, cu ochii râzând către Gruia . 168 Doamne, că multă răbdare trebuie să aibă omul cu voi, pezevenghilor! Da’ și când îi afla! Doamne, ce mândră ai să fii! Gruia, tată, spune-i că altfel chiar se îmbolnăvește de inimă rea. Mă gândeam ca după ce termin
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că noi nu șăguim, noi vorbim cu temei - a liniștit-o Toaibă, cu ochii râzând către Gruia . 168 Doamne, că multă răbdare trebuie să aibă omul cu voi, pezevenghilor! Da’ și când îi afla! Doamne, ce mândră ai să fii! Gruia, tată, spune-i că altfel chiar se îmbolnăvește de inimă rea. Mă gândeam ca după ce termin liceul să merg la facultate... Apoi asta nu-i treabă rea. Stai, să vezi numai la ce facultate vrea să se ducă! Chiar! La
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
asta nu-i treabă rea. Stai, să vezi numai la ce facultate vrea să se ducă! Chiar! La ce facultate vrei să te duci? Ei! Aici i-aici! Ia să-l auzi! Vreau să mă fac... doctor, mamă! - a declarat Gruia, urmărind cu mare atenție reacția Marandei. Ea a clipit ca și cum nu i-ar fi venit a crede ce aude, dar în clipa următoare chipul i s-a luminat, iar mâinile i s-au împreunat a rugă... Eu zic că îi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
te-o dus, ești bun dus! Aleluia! Și chiar așa ai gândit, dragul mamei? Da, mamă, și nu mă voi lăsa până nu voi ajunge doctor! Maranda a rămas cu zâmbetul pe buze și gândul dus departe... În anul acela, Gruia a avut de muncit ca nici într-un an. A învățat pentru examenul de terminare a liceului și apoi pentru admiterea în facultatea de medicină... Când s-a întors de la înscrierea la examenul de admitere, Toaibă l-a întrebat: Câți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nici într-un an. A învățat pentru examenul de terminare a liceului și apoi pentru admiterea în facultatea de medicină... Când s-a întors de la înscrierea la examenul de admitere, Toaibă l-a întrebat: Câți sunteți înscriși pe un loc, Gruia, tată? Până ce m-am înscris eu erau doisprezece, dar mai este timp încă... 169 Și ai să poți tu să intri, dragul mamei? - l-a întrebat Maranda. Păi asta nu pot s-o spun, mamă. Eu am învățat cât am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
intri. Simt eu asta. Totul îi să vrei! - l-a încurajat taică său... Timp de două săptămâni, cât a durat examenul, cei doi nici n-au putut mânca, nici n-au putut dormi... Gândul la încercarea grea prin care trecea Gruia îi storcea de vlagă... În acea zi de toamnă, odată cu zâmbetul soarelui scăpătat spre chindie, a intrat pe poartă și Gruia, cu ochii arzând în orbite și cu o undă de bucurie pe obrazul supt... Maică-sa și taică-său
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cei doi nici n-au putut mânca, nici n-au putut dormi... Gândul la încercarea grea prin care trecea Gruia îi storcea de vlagă... În acea zi de toamnă, odată cu zâmbetul soarelui scăpătat spre chindie, a intrat pe poartă și Gruia, cu ochii arzând în orbite și cu o undă de bucurie pe obrazul supt... Maică-sa și taică-său au ieșit din casă ca vântul, cu ochii dilatați de curiozitate. Gruia a desfăcut brațele și i-a cuprins pe cei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
soarelui scăpătat spre chindie, a intrat pe poartă și Gruia, cu ochii arzând în orbite și cu o undă de bucurie pe obrazul supt... Maică-sa și taică-său au ieșit din casă ca vântul, cu ochii dilatați de curiozitate. Gruia a desfăcut brațele și i-a cuprins pe cei doi. Au rămas așa câteva clipe. Primul care și-a revenit a fost Toaibă: Cum a fost, Gruia, tată? Gruia, care semăna din ce în ce mai mult cu taică-său în felul de a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
taică-său au ieșit din casă ca vântul, cu ochii dilatați de curiozitate. Gruia a desfăcut brațele și i-a cuprins pe cei doi. Au rămas așa câteva clipe. Primul care și-a revenit a fost Toaibă: Cum a fost, Gruia, tată? Gruia, care semăna din ce în ce mai mult cu taică-său în felul de a fi, a lăsat să se scurgă o fărâmă de timp bună până să răspundă. S-a desprins din îmbrățișarea lor, s a dus spre prispă, s-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
au ieșit din casă ca vântul, cu ochii dilatați de curiozitate. Gruia a desfăcut brațele și i-a cuprins pe cei doi. Au rămas așa câteva clipe. Primul care și-a revenit a fost Toaibă: Cum a fost, Gruia, tată? Gruia, care semăna din ce în ce mai mult cu taică-său în felul de a fi, a lăsat să se scurgă o fărâmă de timp bună până să răspundă. S-a desprins din îmbrățișarea lor, s a dus spre prispă, s-a așezat cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mă găseam pe listă. Cum așa? - a izbucnit din nou Maranda. Am citit lista de sus în jos, apoi de jos în sus și... și ultimul cine credeți că era? Cine? - au răsunat cele două glasuri. Eram eu! Eu! Toaibă Gruia! Ei... îi bine și ultimul... Decât deloc - a apreciat Toaibă, cu glas moale. Maranda a dus mâna la gură, înăbușindu-și cu greu plânsul. Da’ ce v ați întristat așa de parcă îi mortul pe laiță? Apoi ne gândeam și noi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
jos și apoi de jos în sus și... și ultimul de pe listă eram scris eu? Ai spus, dragul tatii, daaa’... 171 Apoi abia când am citit-o de jos în sus am văzut că ultimul nume de pe listă era Toaibă Gruia! Adică la numărul unu al tabelului celor reușiți eram înscris eu! Cum? Tu, Gruia, feciorul nostru de aici din satul ista ai reușit primul? Ei. Se mai întâmplă și minuni. Mai degrabă eu cred că n-au avut pe cine
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
eu? Ai spus, dragul tatii, daaa’... 171 Apoi abia când am citit-o de jos în sus am văzut că ultimul nume de pe listă era Toaibă Gruia! Adică la numărul unu al tabelului celor reușiți eram înscris eu! Cum? Tu, Gruia, feciorul nostru de aici din satul ista ai reușit primul? Ei. Se mai întâmplă și minuni. Mai degrabă eu cred că n-au avut pe cine să pună la numărul unu și m-au pus pe mine... Le-a plăcut
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de aici din satul ista ai reușit primul? Ei. Se mai întâmplă și minuni. Mai degrabă eu cred că n-au avut pe cine să pună la numărul unu și m-au pus pe mine... Le-a plăcut numele cred: Gruia... Auzi dumneata colo! Gruiaaa Toaibăăă! Unde mai întâlnești așa un nume?! Maranda și Toaibă au rămas fără cuvinte. Vestea primită i-a uluit! „Adică cum? Gruia al nostru să fie atâta de deștept încât să intre primul la facultate? Asta
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
la numărul unu și m-au pus pe mine... Le-a plăcut numele cred: Gruia... Auzi dumneata colo! Gruiaaa Toaibăăă! Unde mai întâlnești așa un nume?! Maranda și Toaibă au rămas fără cuvinte. Vestea primită i-a uluit! „Adică cum? Gruia al nostru să fie atâta de deștept încât să intre primul la facultate? Asta îi de a dreptul minune! Mulțumim, Doamne, că ne-ai dat așa o bucurie acum la bătrânețe” - gândeau amândoi... După un răstimp, brațele celor doi s
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
la facultate? Asta îi de a dreptul minune! Mulțumim, Doamne, că ne-ai dat așa o bucurie acum la bătrânețe” - gândeau amândoi... După un răstimp, brațele celor doi s au deschis ca la o comandă și l-au cuprins pe Gruia, ca și aripile unei păsări uriașe. Au rămas îmbrățișați în tăcere o bucată bună de vreme. La un timp, Toaibă a ridicat capul: Marandă, fata moșului! Te-ai gândit tu că copchilu’ ista îi rupt de foame și de sete
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
este o gură de rachiu rămasă încă de la hram. Așa o izbândă merită cinstită... Când s au așezat la masă, Toaibă a ridicat paharul și a comandat râzând: Grupă! Ascultă comanda la mine! Pentru onor, prezentați paharele! Pentru domnul premiant Gruia Toaibă, de trei ori ura! Așa parcă mai vii de acasă, sergent Toader Toaibă! - a apreciat Gruia râzând... La auzul acestor cuvinte, Toaibă a plecat ușor capul a aprobare și a aducere aminte... Și anii au început să treacă, câte
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
așezat la masă, Toaibă a ridicat paharul și a comandat râzând: Grupă! Ascultă comanda la mine! Pentru onor, prezentați paharele! Pentru domnul premiant Gruia Toaibă, de trei ori ura! Așa parcă mai vii de acasă, sergent Toader Toaibă! - a apreciat Gruia râzând... La auzul acestor cuvinte, Toaibă a plecat ușor capul a aprobare și a aducere aminte... Și anii au început să treacă, câte unul mai ușor, altul mai greu... În anul al treilea de facultate, Gruia s-a trezit chemat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toader Toaibă! - a apreciat Gruia râzând... La auzul acestor cuvinte, Toaibă a plecat ușor capul a aprobare și a aducere aminte... Și anii au început să treacă, câte unul mai ușor, altul mai greu... În anul al treilea de facultate, Gruia s-a trezit chemat la rectorat. De ce? Nu știa. Tu ești Gruia Toaibă? 172 Da. Eu sunt. Am primit dispoziție de sus să te scoatem din facultate, pentru faptele tatălui tău săvârșite în trecut... dar - fiindcă există și un dar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
plecat ușor capul a aprobare și a aducere aminte... Și anii au început să treacă, câte unul mai ușor, altul mai greu... În anul al treilea de facultate, Gruia s-a trezit chemat la rectorat. De ce? Nu știa. Tu ești Gruia Toaibă? 172 Da. Eu sunt. Am primit dispoziție de sus să te scoatem din facultate, pentru faptele tatălui tău săvârșite în trecut... dar - fiindcă există și un dar - având în vedere că tu ești unul din cei mai buni studenți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ar fi chemat tainic tinerețele pierdute. Mergeau spre inima satului. Tăceau, fiindcă părerea de rău după cea dispărută li se lipise de suflet. „Iaca că s-o dus și buna Dochița. Dumnezeu s-o hodinească” - gândea Maranda strângând brațul lui Gruia, care a vrut parcă să-i spună Dochiței, plecată spre stele, că a terminat facultatea și... Toaibă umbla solemn, ca niciodată. Nici când a fost decorat nu a fost prins de moment ca acum când... Gruia al lor călca pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]