21,683 matches
-
se adresă civilul cu blândețe În glas, profesorului. - Da, dar nu e acasă, preciză bătrânul profesor deschizând larg ușa, poftind cu un gest al mâinii pe cei doi, să-i pășească pragul casei. Bărbații intrară cu sfială. Sufrageria mobilată cu gust și cu tot ceea ce poate fi confortabil unor oameni ce-și duc un trai liniștit. Profesorul Își făcuse din sufragerie și cabinet de lucru, unde chiar și acum Își mai pierde ore bune printre cărțile bogatei biblioteci cu care-și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
tare", Schlenkerla, o bere neagră, produsă din hamei afumat, și cel "slab", Spezial, o bere maronie, limpede, afumată după producere, printr-un procedeu asemănător celui pe baza căruia funcționează narghileaua. Despre prima se spune că e o "băutură care are gust de mâncare", despre ce-a de-a doua că are un "gust de fum". Evident, nu poți să bei prea mult din aceste soiuri de bere. Și poate că tocmai de aceea circulă în Bamberg, prin Kneipen (adică prin cârciume
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
Spezial, o bere maronie, limpede, afumată după producere, printr-un procedeu asemănător celui pe baza căruia funcționează narghileaua. Despre prima se spune că e o "băutură care are gust de mâncare", despre ce-a de-a doua că are un "gust de fum". Evident, nu poți să bei prea mult din aceste soiuri de bere. Și poate că tocmai de aceea circulă în Bamberg, prin Kneipen (adică prin cârciume), legea nescrisă, dar recunoscută de toți: "A unsprezecea bere e gratis!" Nu
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
pe care o cream împreună S-a cam spart gașca și s-a cam dus încrederea mea oarbă în ceea ce credeam până nu demult a fi o valoare incoruptibilă, cea a prieteniei." E imposibil să nu ne amintim fiecare, cumva, gustul acestor evaporări tacite. Amărui și totodată candid, aprig și simultan inert. Pe care parcă îl drege un pic poemul, așa de confient, al lui Anton Jurebie, la doar câteva file distanță: "prietenii mei de la craiova/de la caracal/prietenii de la pitești
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
ci și circumstanțele, căci ele te pot îmbrăca și dezbrăca după cum le este pofta. Și, bineînțeles, interesul. Două chipuri, aceiași ochi. Două priviri, același orizont. Două inimi, aceeași arteră. Sus, impunătoare, etalându-și voluntar și categoric, solent și cu bun gust bogăția, măreția, catedrala e ca o gară enormă în care călătorii așteaptă, în sunetele orgii, cuvântul preotului. Jos, într-o încăpere de la demisol, o mică oaste formată în majoritate din intelectuali români, celebrează în smerenie liturghia devenită ad-hoc, prin voința
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
erudit, frîngînd amintiri neduse la capăt după rețeta atît de dimoviană a incompatibilelor între care intră rima ca un fermoar, asta e cartea lui Foarță. Neaoș-aristocratic din țările de sus, zemos și fin, "un vis cu clinchete de linguri și gust de ciocolată Lindt". începuturile au ceva de ghicitoare, spusă cînd Păresimi dă prin lunci, sau cînd "pășunea/ reînverzise,-n șaizecișapte". Altei literaturi, de poezii "tîrzii și coapte", i se spunea, atunci, prologul. Și, pentru-un cerc de pasionați, care ocupă
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
Episoade după episoade, scene mici dintr-o realitate paralelă. Una debranșată de la filmele alb-negru pentru toți, visînd color, luîndu-și modernitatea din obiecte (,după-amiaza unui Scaun") și melodia din tautofonii: "ca în Virgiliu. - Beau amar/ și cred că lacrimile n-au gust;/ și cred că lacrimile,-n august,/ ca în Virgil, iubeau amar." Invidiabila stare de pre-absurd... Zigzagată cu anecdote, care fac inocența spectaculoasă a unui poet mucalit: "Cutăruia, ajuns director/ din mic șofer de Volgă mare,/ Ce-l luase, cu aplomb
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
de truisme" a celuilalt "transfug" pe cale să cucerească Occidentul, E. Cioran. Dar Călinescu își regăsește uneori bunul simț critic. Excesiv se dovedește M. Nițescu în negarea oricăror merite ale Cronicilor optimistului și prin faptul de a confunda, în unele cazuri, gustul autorului cu oportunismul și concesia ideologică. Lui Călinescu nu-i plăcuse nici înainte Maiorescu. Reacția lui la articolul prin care Liviu Rusu îl reabilita în 1963 este, desigur, nepotrivită. Titu Maiorescu, socialist? se întreba din titlu Călinescu. Dar unele exagerări
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
ține loc de medicament sau de hrană...) și, aparent întremată, supraviețuiește, merge mai departe. Cum calcă o pisică din piatră în piatră, așa pășim noi toți din poveste în poveste (repet, de obicei e vorba de povești terifiante, ne place gustul sângelui...), din criză în criză, din isterie în isterie. Cu inima strânsă, tensionați, urmărim la televizor (viața noastră s-a mutat acolo...), răpirea ziariștilor, apoi salvarea lor, apoi campania anticorupție, apoi descinderile acasă la Năstase, apoi fuga lui Hayssam, apoi
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
ale propriilor existențe. Oglindindu-se în biografia fictivă a protagoniștilor, cu experiențe și coduri culturale familiare, cititorii manifestă implicit o deschidere amplă către straturile de adâncime ale prozei. Folosindu-se de o suprafață recognoscibilă, ego-grafii manipulează - într-un crescendo isteric - gustul public către teritorii de interes în care se revelează adevărata calitate a scrisului individual.
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
onorabile, dar ele nu pot suplini rolul catalizator al necesarei Istorii." (p. 36). Ulterior, însă, tonul se îndulcește semnificativ, Bogdan Crețu ajungând să susțină exact contrariul: "nu sintezele, oricât de bine articulate ar fi și oricâtă acribie ar presupune, educă gustul public, nu ele impun ierarhii valorice, nu ele discern, cu toate că necesitatea lor este indiscutabilă. Mai mult decât atât, am convingerea că și stilul acesta fragmentar, sincopat, poate conduce la alcătuirea unei sinteze: efortul cronicarului literar înseamnă tot selecție, drămuire a
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
ori când totul e luat parcă prea în serios, și totuși în zeflemea, ca într-un calvar donquijotesc. Ar fi rupt un întreg crâng ca să-și prindă la butoniere câte o floare. Mai mult, s-ar fi răsculat instinctual asupra gustului colectiv, ca niște agitatori voluntari ai obiceiurilor neconsolidate. Pe scurt, ar fi fost dușmani potențiali ai tuturor mărginirilor, în special ale acelora repertoriale. între timp, cei patru saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar, mai ales, de
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
soft fiabil și competitiv. O formulă, i-aș spune, matematică prin voluptatea cu care particularizează dialectic orice abordare intepretativă ori prin voința statornică de a generaliza metodic o anume schemă de program, dispusă Hamiltonian, pe un registru foarte amplu de gusturi și orizonturi de așteptare. Așa se face că Emphasis-ul este astăzi adeptul spectacolului total: muzică, teatru, coregrafie, plastică. Se cântă, se dansează, se declamă, se joacă ori se exersează pe orgă de lumini. Totul în regia și scenografia fluidă și
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
În al doilea rînd, epifaniile lui Xavier pică exact la timp, de exemplu, una din tipese îl lasă baltă și chiar atunci, nu înainte, nu în timpul, fix după, el realizează că frumusețea ei era prea perfectă pentru a fi pe gustul lui. Comod, nu? Pe lîngă scenariu, mai există însă și alte sectoare în care pelicula șchioapătă. Anume la filmări, pentru care Klapisch a preferat varianta digitală. I s-a reproșat deja că în anumite secvențe lungmetrajul arată ca și cînd
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
special scrise pentru trupa sa de actori, că Vassiliev a prezentat, la Carriera de la Boulbon, două producții-studii, le-aș numi, Mozart și Sallierri și Iliada cîntul XXIII, că Edward Bond a fost un dramaturg, din nou, la mare preț, pe gustul unora, iar regizorul Alain Francon a pus în scenă trei texte ale lui - Naitre, Chaise și Si ce n'est toi, după care nu m-am dat în vînt, după ce le-am prins codul, că Peter Brook a prezentat ultimul
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
însetat de sânge. Dacă în aceste cazuri-limită soluțiile se impun cumva de la sine, mult mai dificil e să-i "anihilezi" pe cei care terorizează fără violență. De pildă, invazia de arătări pline de bani care-și plimbă nesimțirea, aroganța, prostul gust și setea de notorietate pe la televiziuni și prin presă. Dacă în urmă cu zece-doisprezece ani era ușor să detectezi prostul gust și să-l izolezi, astăzi el face parte din meniul obligatoriu al oricui deschide un televizor sau cumpară un
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
cei care terorizează fără violență. De pildă, invazia de arătări pline de bani care-și plimbă nesimțirea, aroganța, prostul gust și setea de notorietate pe la televiziuni și prin presă. Dacă în urmă cu zece-doisprezece ani era ușor să detectezi prostul gust și să-l izolezi, astăzi el face parte din meniul obligatoriu al oricui deschide un televizor sau cumpară un ziar. Firește, libertatea de expresie e un lucru mare. Faptul că în România au apărut sute de posturi de televiziune e
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
cu un singur-anotimp. Dar scapi și de el - a scăpat și Miliția! - și intri în Scilla și Caribda talk-showurilor și a emisiunilor-concurs. Iar aici nu mai e scăpare. Vulgaritatea, agresivitatea, mitocănia, imbecilitatea sadea, lăudăroșenia scabroasă, ura scuipată printre dinți, prostul gust și reaua-credință alcătuiesc un imperiu ce concurează cu șanse reale cu imbecilitățile ideologico-religioase în numele cărora ucid Bin Laden și Zarkawi. Unde ni s-a evaporat rațiunea? Când am pierdut simțul măsurii? De ce, nouă din zece dintre noi, ne lăsăm seduși
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
gîndi și acționa, spiritul de imitație, supunerea la curentele dominante, la dictatul modei dintr-o perioadă sau alta. În funcție de țara, comunitatea, adesea de regimul politic în care trăim, ne îmbrăcăm aproape la fel, vorbim aproape la fel, căpătăm aproape aceleași gusturi, aceleași idiosincrazii, aceleași preferințe. Toate laolaltă se înscriu în ceea ce obișnuim a numi "modul nostru de viață". Deosebit de comportamentele sale sociale, istorice, economice și spirituale - care prin extensie au făcut loc în zilele noastre tendinței ireversibile, pare-se, a "globalizării
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
a unui gol. Este, mai mult, un act de consecvență intelectuală. S-ar putea ca soarta ficțiunii teoretice să fie totuși compromisă pentru multă vreme, dacă nu definitiv, în cultura română. în ea domină, și de departe, poezia, imaginea, intuiția, gustul, nu reflexia teoretică sistematică, de altfel fără nici o tradiție la noi. Genurile predilecte sînt de ordin poetic, publicistic și pamfletar". Ne dăm seama, din nou, că "enciclopedismul", "monumentalul", "sinteza", privirea "integratoare" pe care le preconiza Adrian Marino erau, de facto
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
Mulțumim frumos colegului de la Verso că e de acord cu el. P.S. Tocmai cînd ne sosea noul număr din bilunarul clujean, citeam în R.L. (nr. 23) o recenzie intitulată Cărți proaste, semnată de Alex Ștefănescu. Numai bună să ne dreagă gustul dulceag. Șt. A. și A. Șt. Cronicarul în informează pe I. M., semnatarul unei note din ACADEMIA CA}AVENCU nr. 21, că ,prietenul" d-sale Electroputere Vasile din Craiova i-a dat o informație greșită care ar trebui să-l
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
reabiliteze ș...ț; 2) Regele a interzis să se deschidă acțiune publică împotriva revistei ŤFaclať, ceea ce ne pare rău, căci ar fi fost frumos detot...ș...ț". Al doilea: "Magistratura nu e regele, și regele, dacă nu vrea să facă gustul magistraturei, pe socoteala lui, ce vină avem noi, mai ales că nu ne putem da singuri în judecată?". Ba puteau și au și putut, imaginându-și cam cum s-ar fi desfășurat procesul, dacă ar fi fost dați în judecată
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
nu glumă!), demnă de cel puțin un Nobel, daca nu mai multe, având în vedere generoasă adunătura de creatori. Cântarea României, ce vremuri! Unii se pare însă că au uitat-o, alții, nu! Generația mai tânără nici macar nu-i știe gustul! Din acest motiv, pentru toți, vă propunem un exercitiu, desigur, la nivel mental. În consecință, imaginați-vă o actuala finală a Cântării României pe marele stadion (la vremurile de atunci, 23 August), unde, la tribuna oficială, musai, ,,conducătorul iubit”, guvernul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de voce, dar care vor fi adulați și ridicați pe vârful postamentelor zidite cu multe chite de bani. Ei nu sunt de vină. De vină este numai isteria cererii, beneficiari nevricoși, care intră în tranșă când aud astfel de orori. Gusturile nu se discută, daca nu frizează calitatea, morală, la auzul unor versuri triviale. țoapa totdeauna trebuie să iasă în evidență cu ceva. Când trebuie să vorbească în șoaptă, ridică tonul pentru a fi observată. Se îmbracă țipător, în condițiile în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]