1,698 matches
-
personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea cât mai puțin posibil la violență în activitatea de guvernare și abilitatea de realizare și menținere a armoniei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
granițelor sale<footnote J.C. Plano, M. Greenberg, The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p. 18. footnote>. Statul este o colectivitate umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p. 205. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p. 205. footnote>. Această idee a fost preluată de Marx, potrivit căruia statul este un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
puterii (respectând Constituția) și corecta folosire a acestei puteri (în conformitate cu legile statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
guvernate pe baza Constituțiilor scrise. Substanța regimului constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției sau a unui act normativ cu valoare constituțională și nu a unei legi ordinare sau organice. Uneori, atribuțiile lor concrete pot fi (și sunt) stabilite prin
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
aleși prin vot universal. Din punct de vedere al politologiei, Constituția este ansamblul normelor politice și legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea acordului este asigurată printr-o infrastructură instituțională (instituții politice sau autorități publice), organizată pe principiul separației puterilor și al verificării lor reciproce (checks and balances), prevăzute în Constituție. footnote>. Constituția este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. 5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a parlamentului precedent își continuă procedura în noul parlament. Dispozițiile acestui articol răspund exigențelor generale ale democrației constituționale, în virtutea cărora guvernanții trebuie să fie aleși la intervale regulate de timp, asigurând astfel exercitarea suveranității naționale de către popor, în conformitate cu voința acestuia. În condițiile în care Constituția României consacră două Camere parlamentare egal legitime, este normal ca durata mandatului acestora să fie identică
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
indicat pe Justinian ca fiind unul dintre vinovații morali pentru drama de la Vladimirești, atunci când regimul comunist a decis să adopte măsuri mult mai aspre Împotriva monahismului, chiar și patriarhul și-a manifestat ezitările În privința aplicării lor. În cele din urmă, guvernanții comuniști au emis Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, care urmărea desființarea mai multor mănăstiri și scoaterea din monahism a numeroși călugări. Din statisticile autorităților aflăm că la 31 martie 1960 mai existau 132 de mănăstiri ortodoxe, 62 fiind desființate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai puțin de suferit de pe urma represiunii comuniste. Conducerea Bisericii Reformate Maghiare, În contrast cu poziția prelatului catolic Áron Márton, a menținut o relație mai bună cu regimul procomunist instalat la 6 martie 1945. Vásárhely János, episcopul reformat de Cluj, era apreciat de guvernanți pentru faptul că În 16-17 octombrie 1945 a delegat un reprezentant la Congresul general al cultelor, „spre deosebire de catolici, care au trimis niște simpli observatori-spioni”49. Acest Congres al preoțimii a fost organizat În pripă de autoritățile guvernamentale, În contextul grevei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
apoi județ. In timpul copilăriei mele Tecuciul era raion iar în prezent este municipiu. Sper ca acest oraș în care m-am născut să nu ajungă în județul Constanța, astfel ca eu să ajung din moldoveancă, dobrogeancă, așa cum vor unii guvernanți bezmetici!!! Alte povești despre Tecuci amintesc că pe aici au călcat înalte fețe ale istoriei și spiritului românesc. Se spune chiar că Măritul Stefan cel Mare a supravegheat retragerea turcilor după bătălia de la Podul Inalt de pe Movila cea mare a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
văd (atenționată de taximetristul care mă ducea de la gară spre casa părintească) cu stupefacție dar și furie că în parc, pe spațiu public, au fost construite niște vile. Taximetristul mi-a spus că sunt ale noilor îmbogățiți după revoluție, evident guvernanți locali și prietenii lor. Tot în timpul lui Anton Cincu s-au construit cazărmile militare. In felul acesta, cu cele două regimente de cavalerie, unul de infanterie și o baterie de artilerie, Tecuciul devenise unul dintre cele mai importante centre militare
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la Politehnica din București, absolvent al aceluiași liceu. In ciuda acestei observații malițioase a fostului meu profesor și director, pot conchide totuși că acești oameni, cu slăbiciunile lor, au contribuit la construcția școlilor și nu la închiderea lor, așa cum fac guvernanții de astăzi. Doi oameni devotați Tecuciului au construit un spital, singurul care este și astăzi și un liceu care a educat multe generații. Chiar și apariția acestei cărți este posibilă tot pentru că am primit în acest liceu baza educației și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
strivești un vierme. Am rămas consternată că acum, în anul 2012, un demnitar al Romaniei de astăzi poate să ne facă tot viermi, pe noi cei care am protestat în orașele țării împotriva nedreptăților la care am fost supuși de guvernanții portocalii?!!. Pentru a-i obliga și pe cei bolnavi să iasă la lucru, aceștia nu aveau voie să stea în paturi, ci doar în picioare, de la deșteptare până ce suna stingerea. Pentru faptul că n-a putut munci, fiind foarte bolnav
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Când Foucault vorbește despre putere, el nu se referă la o formă insularizată a acesteia (puterea politicienilor, puterea intelectualilor, puterea muncitorilor sau a aristocraților), ci la putere în diverse forme, într-un proces mutual și tranzitoriu, complementar sau contradictoriu între guvernanți și guvernați. Însă guvernații pot guverna, la rândul lor, dincolo de puterea guvernanților! Puterea (social-politică) și (contra-)efectele sale se conturează prin intermediul relațiilor sociale. Atunci când A. Comte se pronunța pentru o analiză a relațiilor din cadrul societății în reperarea așa-numitelor legi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Acest mod de a practica puterea este mai mult o luptă istoricistă decât un contract; exercitare decât posesiune; menținerea privilegiilor dobândite, de multe ori prin practici incorecte, discriminante, decât posibilitatea unor alegeri social-politice multiple. Un soi de luptă mutuală între guvernanți și ceilalți, între grupuri umane între ele, între diverși lideri politici și intelectuali; o luptă ce "trece dincolo de ei, se sprijină pe ei, așa cum și ei, la rândul lor, în lupta împotriva puterii, se sprijină pe punctele de contact în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
subminare a societății românești și a regimurilor politice de după 1989, ale căror temelii nu se (mai) pot susține prin minciuni și instrumentalizări discursive. Aceste crime s-au întors și se întorc împotriva celor care au profitat de pe urma lor, împotriva noilor guvernanți social-democrați, dar și a revoluționarilor "de dreapta", a anticomuniștilor. Subminare a pozițiilor pe care le ocupă (încă) în societatea românească, devenită, tot prin imperturbabila activitate de manipulare a celor două grupări, un spectacol trist și ieftin. Istoricii și, în general
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
indépendence roumaine", și în 1885 a lui Al. Ciurcu, ce-i luase locul, precum și a liderilor Societății "Carpații". Motivele sunt identice: cuvântul-cheie al presei este Viena; orice tentativă de revendicare a Transilvaniei era o încălcare a tratatului secret semnat de guvernanți. I. C. Brătianu avea și motive personale de a nu tolera presa, mai ales în momentul când, dupa atentatul asupra lui, din 2 decembrie 1880, în consensul majorității comentatorilor (cu excepția "Românul"-ui, bineînteles), Eminescu ajunge la concluzia că a fost vorba
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cărți (de la psalmii lui David la Saramago, de la cronicarii noștri la Blandiana și Marta Petreu) dar și de mass-media, George Mirea știe tot cu nume, cu cifre și date, despre schimbarea la față a României postdecembriste, veștejind tunurile date de guvernanți și/sau oameni de afaceri prosperi sau controversați, români sau alogeni, despre instaurarea neo-fanariotismului cu personaje tip Elena Udrea-Cocoș, Ristea Priboi, Taher, O. Tender, Hayssam, Rodica Stănoiu, Gabi Bivolaru, și chiar psihoticul preot asasin Daniel Corgeanu, zis și Rasputin de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
limba franceză, cu domnul Eftimiu. Îi dă 10.000 de leva sumă care, în deceniul șapte, însemna vreo 20 de salarii! Au continuat petrecerile încă vreo două nopți, cu șampanie, caviar, stridii și roquefort. Frumoase vremuri! Azi, numai parlamentarii și guvernanții își mai permit așa ceva și nici ei zi de zi... Dar pe vremea aceea marii scriitori erau bine plătiți; nu-și consumau neuronii cu ce vor face mîine ca să nu moară de foame! Nici nu erau siliți să-și înființeze
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de epocă, și totuși gestul s-a produs, iar lumea caută în zadar să-l înțeleagă, spre a-l asimila, ca pe orice fapt ce aparține realului. Conștientizarea cât mai deplină a momentului e o nevoie socială pe care actualii guvernanți o subestimează. Până acum, ei n-au fost în măsură a emite explicații verosimile, coerente, despre asupra deselor crize de care s-au făcut răspunzători. Divizând iarăși societatea, conform unei tactici frecvente și sub vechiul regim, noii potentați au voit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a rezultat din alegeri, dar își pierde orice rațiune de a rămâne la putere dacă nu obține și creditul populației. Nu se poate guverna fără credit decât cu instrumentele dictaturii. Dar nu e tocmai direcția în care se îndreaptă actualii guvernanți? Înțeleg prin aceasta nu doar executivul, ci întreg sistemul puterii, care n-a izbutit să articuleze, într-un an, nimic coerent. Din când în când, puterea dă vina pe opoziție, pe factorii "destabilizării", uitând că întâia și cea mai gravă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
1927. Însă, după un an de activitate, la 19 martie 1927 s-a retras, pe chestiuni de ordin principial, rămânând în raporturi cordiale cu șeful guvernului și colaboratorii săi27. Datorită competențelor sale în 24 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII. 26 Ion Mamina, Ioan Scurtu, op.cit., p. 196; vezi și Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]