1,720 matches
-
de istorie și care să nu se oprească la 1943, anul independenței. Dar unde să găsești distanța și spiritul critic necesare? La bază? Unul dintre participanți, Antoine Messara, ar dori ca guvernații să-și recapete dreptul la cuvânt confiscat de guvernanți. "În Primul Război Mondial, remarcă el, civilii reprezentau 10% din victime. În cel de-al Doilea, proporția lor a fost de 50%. În războiul din Vietnam, ei au reprezentat 70%. În războiul din Liban, 90% dintre victime sunt civili. Oare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu atât democrația (articolul hotărât e o mistificare) merită a fi salutată, cât o frumoasă vitalitate societală. Un punct de echilibru între imperative ale coeziunii și posibilități de secesiune. Între orgoliu național și spiritul descurcăreț individualist. Legea poate fi păcălită, guvernanții disprețuiți, statul luat în derâdere ca fiind în plină descompunere morală, dar societatea continuă să funcționeze cu ajutorul acestei stranii virtuți: patriotismul de chiulangiu. În fața dușmanului, uniunea sacră se reinstalează, oamenii strâng rândurile, dar fiecare își poate urma firul propriilor gânduri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Proteste generale. Vă dați seama? Integriștii sunt puternici. Și cu ei trebuie să guvernăm. Asemeni tuturor liberalilor secularizați, asemeni creștinilor arabi, și el se simte prins într-un clește. Încadrat de "ultra" și la dreapta și la stânga. De la israelieni, de la guvernanții lor, vreau să zic, nu mai aștept mare lucru. Dar sunteți totuși gata să stați de vorbă cu ei... Ce-aș putea face altceva? Un strigăt ce se aude afară ne aduce pe amândoi la fereastră. În jur, numai dealuri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
distribuție. Pumnalul a fost folosit pentru prima oară de ucigașii plătiți, reluat apoi de hașișinii** care veneau să-i asasineze pe cruciați în casele în care locuiau, iar grenada care a urmat n-a fost în niciun caz mai prejos. Guvernanții englezi din 1946 îi numeau teroriști pe viitorii guvernanți israelieni (atentatul de la hotelul King David: cincizeci și doi de civili uciși), care i-au predat apoi ștafeta palestinianului Arafat; moștenitorii acestuia înmănează acum torța noilor veniți din Hamas. Atunci când obsesia
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ucigașii plătiți, reluat apoi de hașișinii** care veneau să-i asasineze pe cruciați în casele în care locuiau, iar grenada care a urmat n-a fost în niciun caz mai prejos. Guvernanții englezi din 1946 îi numeau teroriști pe viitorii guvernanți israelieni (atentatul de la hotelul King David: cincizeci și doi de civili uciși), care i-au predat apoi ștafeta palestinianului Arafat; moștenitorii acestuia înmănează acum torța noilor veniți din Hamas. Atunci când obsesia religioasă (nevroza repetiției, zicea Freud) suprasubliniază bâlbâielile istoriei, poți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
capriciile Dunării care făcea și desfăcea insule după cum se nimerea. Mai spre est, Dobrogea ne fusese atribuită după războiul dintre 1877-1878 drept compensație pentru luarea de către Rusia a Basarabiei meridionale, însă opinia publică bulgară, incitată din umbră și încurajată de guvernanți, considera această atribuire de către Congresul de la Berlin ca o spoliere a "teritoriilor bulgare" de către vecinul român. Din partea noastră, noi estimam că traseul frontierei de la sud de portul Constanța nu fusese stabilit și că era necesară o ușoară rectificare care să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
atît de "iminentă"), încît s-a produs după 12 ani... Cu aprobarea președintelui Iorga și a regelui Carol, mi-am propus deci să-mi folosesc luna de concediu estival pentru a merge mai întîi la Paris să-i abordez pe guvernanții francezi spre a vorbi despre posibilitatea unei destinderi cu Roma tot atît de utilă, prin ricoșeu, României cît și Franței și Italiei. Șeful guvernului francez era Laval. Prin Tardieu, care făcea parte din minister, am fost introdus, la doi pași
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rapid, aproape incredibil, ei bine, iată, Parisul venea, În ochii și În senzorii Încă inflamați ai adolescenței mele sentimentale și viguroase, să-l Înlocuiască: Bucureștii eterni, ce nu puteau să dispară cu una, cu două, În ciuda tancurilor sovietice, a noilor guvernanți, mitocani, săracii, animați de crude și brutale resentimente pentru tot ce era Înalt, ciudat și fără preț, capitala aceea a Românilor, punct, cerc magnetic pentru toți cei care visau să publice În litera românească - și Într-o literatură liberă, mândră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
purta cineva de grijă dacă au acte în regulă, tot le va fi mai bine ca "acasă". Oricum, migranții au rezolvat prin simpla plecare probleme altfel irezolvabile, cred, pentru orice guvern românesc. Altă șansă pe care au avut-o toți guvernanții din România, nu mai vorbesc de românii individuali afectați de asta, este susținerea financiară considerabilă pe care au primit-o unele elemente ale structurilor intermediare, așa-zisa societate civilă, ONG-urile, începând din 1990. Nu am cifre exacte privind sutele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
1927. Însă, după un an de activitate, la 19 martie 1927 s-a retras, pe chestiuni de ordin principial, rămânând în raporturi cordiale cu șeful guvernului și colaboratorii săi27. Datorită competențelor sale în 24 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII. 26 Ion Mamina, Ioan Scurtu, op.cit., p. 196; vezi și Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
solide la Alexandru Lapedatu din perioada studenției. Importanța acestei informații este relevantă, pentru faptul că el începuse de pe atunci să-și formeze un interes cert pentru domeniul politicii și în special asupra susținerii 1 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938) ..., p. 197. 2 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 133-134. 26 dezideratului de libertate și unitate națională. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în timpul primului război mondial și în realizarea Unirii, putem spune că i-a deschis drumul spre viața politică mai
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
primire a departamentului, își manifesta interesul de a proiecta și impune o politică culturală în interesul statului, adecvată României Mari și cerințelor culturale ale vremii sale: ,, Cu simțământul datoriei întotdeauna împlinite și cu 3 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 196.; vezi și Idem, Enciclopedia de istorie a României, p. 105-106. 4 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice,în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
1989 1994, București, 1996; IX, 1994-1999, Cluj Napoca, 2000, Editura Academiei Române. Constantinescu, N. A., Dicționar onomastic românesc, Editura Republicii Populare Române, București, 1963. Cronologia Europei Centrale (1848-1989), coord. Nicolae Bocșan și Valeriu Leu, Editura Polirom, 2001. Mamina, Ion, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura ,,Silex”, București, 1996. Rusu, N. Dorina, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997. 88 Eadem, Membrii Academiei Române (1866-1996). Mic dicționar, Fundația Academică ,,Petre Andrei”, Iași, 1996. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a treia, „anti-imperialiști”, sunt de domeniul visului și al trecutului. Da, dar exigențele firești a zeci și zeci de mii de muncitori calificați care lucrau în aceste „obiective” au rămas, pentru un salar și un loc decent de muncă, iar guvernanții noștri după revoluție nu au știut să „recicleze” sau să privatizeze onest aceste focare de nemulțumiri, existente și azi, care, la rândul lor, au dus la constituirea unor sindicate nu totdeauna interesate de nevoile și realele interese ale muncitorilor pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mod perfid, genunchii și când vom rata, la coborâre, o treaptă. Altădată învățam de la vulpi și șoimi; astăzi învățătoarele și învățătorii noștri sunt morsele, broaștele țestoase și elanii înnămoliți în mlaștini. Aventura lentorii.“ ...Ar fi o utopie să așteptăm de la guvernanți o reevaluare a pensiilor pe baza unei reevaluări a bătrâneții din perspectiva lui James Hillman. Ne-am declara mulțumiți dacă și-ar aminti măcar de Beatles: „Will you still need me, will you still feed me, when I’m sixty
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ei știu foarte bine: au existat insule pentru ciumați și leproși, au existat și încă mai există insule-închisori. Nelson Mandela a fost și el deținut pe o insulă, iar Öcalan, liderul PKK, este unicul locuitor al unei insule-închisoare. Dintotdeauna guvernanții s-au slujit de apă ca de un cordon de izolare eficient, ușor de păzit. și cu toate astea, pentru intelectualii vestici „a trebui să te duci pe o insulă“ se asociază cu o droaie de libertăți personale. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ani de opoziție. Dar rezultatul a fost cu totul altul. Liberalii doreau și ei ca să vină junimiștii la cârmă. și aceasta pentru două motive. Întâiul motiv era că venind aceștia nu aveau să se teamă de persecuțiile și represaliile noilor guvernanți. Cu Lascăr Catargiu, cu Vernescu, cu liberalii-conservatori ar fi fost cu totul altceva, foarte mulți liberali ar fi fost ținta loviturilor. Destituirile ar fi curs, trimiterile în judecată de asemenea. Dar mai era și un alt motiv. Dacă Regele nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
diasporei și valorile constructive din țară ar Însemna o reală contribuție la bunăstare și un semn al unității naționale. Unitatea de acțiune nu este o noutate. Alții au făcut-o mai de mult. O pledoarie pentru unitate o fac mulți guvernanții și o exprima atât de frumos poetul Adrian Păunescu la Lucrările Primului Congres al Spiritualității Românești din 1993 În poezia „România de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Scînteia, 7 octombrie 1971) „Problema guvernării în țara noastră a fost rezolvată pe calea unui legitimism absolut. România este statul socialist al oamenilor muncii, poporul este cel care conduce. Pentru prima oară în istorie a fost consfințită unitatea deplină între guvernanți și guvernați. Nu există nici o deosebire, conducătorii partidului și statului sunt indestructibil legați de interesele sale, și nu reprezintă nimic în afara lui, cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescuă Identitatea țelurilor între partid și popor, caracterul popular al legilor, emanație a voinței
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și o dorință a acesteia de a avea o democrație autentică, și nu «controlată» așa cum există în Rusia, potrivit opiniei lui Tom Gallagher, un reputat politolog britanic. De altfel, Rusia s-a dovedit interesată de menținerea la putere a foștilor guvernanți. În România, dimpotrivă parcă s-a ajuns la un compromis iar contestarea alegerilor de către Alianța PNL-PD, PRM și Partidul Noua Generație dar și de alte partide, n-a avut până acum un ecou puternic în plan intern și internațional deși
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
se implica activ. S-au descoperit câteva locuri unde armele erau îndreptate asupra mulțimii și puteau să tragă automat. Au existat lunetiști care au împușcat demonstranți numai în cap. Misterul lor însă nu a fost elucidat nici până astăzi de către guvernanți. Cine a angajat acești mercenari și le-a dat ordin să tragă, nu se știe. Bănuim doar că ar putea fi trupele speciale ale fostei securități, specializate în luptă de gherilă urbană, angajate în luptă de securiști fanatici ai lui
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mari, retrocedarea proprietăților funciare (L18 / 1991) etc. În felul acesta a asigurat perpetuarea comunismului obținând pacea socială, sacrificând dezvoltarea economică a țării și înglodarea ei în datorii . Sunt întrutotul de acord cu d-l Nicolae Manolescu, care remarca faptul că guvernanții din timpul regimului «popular» al lui Iliescu au făcut o mare greșeală îndepărtând de la putere disidenții, intelectualii marcanți și tinerii în general de la conducerea treburilor publice. Cât privește intelectualii și disidenții, e poate de înțeles dar de ce i-a îndepărtat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pe ea. În acest caz, cum putem noi, românii, să promovăm schimbări reale cu oameni compromiși, de o moralitate îndoielnică? Dacă ar fi avut loc acest proces general al comunismului și al liderilor comuniști care au abuzat excesiv de puterea lor, guvernanții ar fi câștigat un mare credit moral și suport din partea electoratului. Din păcate, în iunie 1990, regimul lui Iliescu a mai făcut un pas greșit aducând minerii la București în frunte cu Miron Cozma. Aceștia au fost chemați, ajutați și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și au molestat sute de persoane. Aceste evenimente regretabile n-au putut fi date uitării mai ales de cei care au fost în mijlocul lor. Piața Universității a rămas un simbol al unirii românilor de bună credință și cu conștiință civică. Guvernanții s-au străduit din răsputeri să împrăștie această opoziție democratică și să șteargă din amintirea acestei comuniuni a unor tineri în jurul unor revendicări legitime, abătând totodată atenția opiniei publice asupra altor probleme mai puțin importante sau pe care le-au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de șoc era operația necesară în 1990. Trebuiau liberalizate toate prețurile, inclusiv la energie și carburanți, chiar cu riscul unor explozii sociale. Întreținerea lor artificială automat a apăsat bugetul în fiecare an și a condus la creșteri repetate ale prețurilor. Guvernanții care știau asta n-au vrut să riște și nu i-a interesat. Promovarea unor măsuri radicale de oprire a subvențiilor, de redresare sau închidere a unor întreprinderi, de acordare a unor facilități tuturor investitorilor și altele asemenea, ar fi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]