1,982 matches
-
România nu au venit decît un singur martor, Joseph Torsani, de la Prudential Lines și șapte scrisori trimise de diverse corporații. Ca urmare, aproape toate depozițiile erau împotriva hotărîrii prezidențiale și se axau pe trei probleme: persecuțiile religioase, discriminările etnice și hărțuirea emigranților, de care se făcea vinovat Bucureștiul 2275. Mulți dintre vechii martori s-au prezentat pentru a face depoziții împotriva recomandării președintelui, printre care Laszlo Hamos, Istvan Gereben și Lucian Orășel. Mărturia lui Holly Burkhalter, reprezentantă a Comisiei pentru Helsinki
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de presă; Biblioteca GRF 2592 Interviu acordat autorului de către O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- RELAȚII ROMÂNO-AMERICANE Bibliografie 2 1 Prefață Generalități: Război și pace America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Reglementări privind exporturile și decretele de naționalizare, 1947-1949 Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: 1949-1951 O nouă viziune și o nouă direcție Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale Promisiuni amîmate Vizitele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
populației. Autonomia de care se bucurau evreii în ghetouri a permis supraviețuirea lor ca "naționalitate distinctă". În plus, este cu totul greșit să credem că nu aveau contacte economice și culturale cu creștinii și că trăiau în izolare, sărăcie extremă, hărțuire neîncetată. În secolele dinainte de emancipare, comunitățile evreiești au sporit demografic mai rapid decât populațiile creștine. Nefiind obligate la serviciu militar, cu câteva excepții, și datorită neutralității lor, ele nu au fost decimate cum au fost creștinii în războaiele religioase care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
prost remunerate, supuse regimului precarității și flexibilității și îndeplinite uneori de posesori ai unor diplome. Job-uri ingrate care oferă puține posibilități de promovare, care alimentează adesea sentimentele de frustrare și forme de suferință necunoscute până acum. Teama de concediere, hărțuirea morală, posturile neînsemnate, scepticismul în ce privește viitorul întreprinderii, lipsa recunoștinței: o prăpastie se sapă între așteptările individualiste de împlinire subiectivă și realitatea profesională. În spatele promisiunilor triumfaliste ale întreprinderii de „tipul trei” se ascunde continentul negru al anxietății, al decepției și al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai satisface gustul contemporanilor noștri. Ce anume ne mai oprimă? De ce boală mai suferim? Fiecare epocă propune o anumită cheie a descifrării nemulțumirilor existenței: teoria dominației unei clase asupra alteia nu se mai bucură de credit. Noi i-am substituit hărțuirea dezumanizată a normelor tehniciste, cursa generalizată spre excelență. În opinia mea, această problematică ridică o întreagă serie de întrebări. Citind anumite analize, ai uneori sentimentul că textura societății și a vieții a fost fagocitată în totalitatea ei de către idealul competitiv
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
puterea tehnicii și a pieței crește, domeniul etic este reactivat și i se redă demnitatea, după cum o arată dezbaterile asupra biotehnologiilor, avortului și eutanasiei, asupra căsătoriilor gay și a adoptării unor copii de către homosexuali, asupra portului vălului islamic și a hărțuirii morale. Nu asistăm la o dispariție catastrofică a valorilor, ci la avântul moralelor în conflict, la înmulțirea sistemelor de valori, la diversitatea concepțiilor asupra binelui, care trebuie interpretate ca o aprofundare a autonomiei sferei morale, ca semn al unei societăți
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În 2002, aproape un muncitor european din trei recunoaște că este afectat de stres la locul de muncă. 10% dintre salariați suferă de depresie sau de anxietate; 9% dintre europeni declară că au fost ținta unei intimidări sau a unei hărțuiri morale la locul de muncă. 9. Christophe Dejours, Souffrance en France, Seuil, Paris, 1998; Jean-Pierre Le Goff, „Que veut de le harcèlement moral?”, Le Débat, nr. 123 și 124, 2003. 10. Sondaj Rebondir-Sofres, Rebondir, octombrie 2000. 11. Bernard Perret, L
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
recunoaștere în cadrul schimbării regimului de gen 221 Baze strategice de contestare 233 Contestarea regimurilor de gen în patru locații strategice aflate sub influența NAFTA 234 Situația din statul Chiapas 235 Frontiera americano-mexicană 242 Coaliția pentru Dreptate în Întreprinderile Maquiladora 245 Hărțuirea sexuală la EMOSA Maquiladora din Tijuana 247 Colonias: cazul Maclovia Rojas 248 Human Rights Watch și cazul testării în vederea depistării sarcinii 250 Concluzii 251 10. Democratizarea și politicile de gen în Coreea de Sud (Bang-Soon L. Yoon) 253 Introducere 253 Marginalizarea femeilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
codurilor legale de gen existente normele internaționale privitoare la drepturile omului. Acest tip de schimbare poate apărea atunci când legile care guvernează codurile de gen ale unei națiuni intră în conflict cu cele ale unei alte țări. Testele de sarcină și hărțuirea sexuală sunt exemple care apar la granița dintre Mexicxe "Mexic" și Statele Unitexe "Statele Unite". Înseamnă însă oare că schimbările acestea vor deschide spațiul politic pentru femei pe măsură ce se instaurează democrația? Răspunsul la această întrebare este în cel mai bun caz
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de NAFTAxe "NAFTA (Acordul American de Liber Schimb)". În cazul a două locații strategice este vorba de contestarea pe motive de proprietate. Acest lucru e valabil pentru statul Chiapas și mișcarea zapatistă și pentru colonia de la Maclovo Roja. Cazul de hărțuire sexuală de la maquiladora EMOSAxe "Exportadora de Mano de Obra (EMOSA)" (Exportadora de Mano de Obra, S.A.) ilustrează contestarea diferitelor regimuri de gen oficializate de legislația mexicană, spre deosebire de cea americană, și rolul jucat de ONG-uri în aducerea acestei contestații în fața
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
liderii revoltei se numărau și femei. Reacția guvernului a constat în ceea ce protestatarii numesc „război de slabă intensitate”, adică întreruperea alimentării cu apă a satelor și a coloniilor de refugiați, împânzirea drumurilor și a orașelor cu soldați și camioane militare, hărțuirea și, uneori, chiar uciderea sătenilor aflați în drum spre câmp, violarea femeilor și aducerea de prostituate în zonă. Mișcarea zapatistă a contracarat aceste acțiuni, cerând atenția și atrăgând sprijinul comunității internaționale. În 1996, în El Paso, Texas, exista deja Comisia
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
decât ar putea câștiga un muncitor cu o altă slujbă. Totuși, multe dintre ele, dacă nu chiar majoritatea, plătesc foarte prost, nu respectă standardele de sănătate și securitate, nu oferă condiții de lucru sigure și, frecvent, încalcă drepturile omului prin hărțuire sexuală, teste de depistare a sarcinii și activități care îi împiedică pe angajați să se asocieze. Multe întreprinderi depozitează deșeuri toxice în zone locuite. În 1998, în Tijuana, salariul mediu era de 3,60 de dolari americani pe zi, în vreme ce
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
accidentele, cum ar fi ruperea membrelor sau decesul cauzat de deșeurile toxice. În zece ani de existență, coaliția a organizat mai mult de treizeci de campanii pe probleme de contaminare a mediului, sănătate, siguranță, salarii și beneficii și infrastructură comunitară. Hărțuirea sexuală la EMOSA Maquiladora din Tijuanatc "Hărțuirea sexuală la EMOSA Maquiladora din Tijuana" Un caz de hărțuire sexuală s-a petrecut la Tijuana, în timpul unui picnic organizat pentru angajații săi de Exportadora de Mano de Obra S.A. (EMOSAxe "Exportadora de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
decesul cauzat de deșeurile toxice. În zece ani de existență, coaliția a organizat mai mult de treizeci de campanii pe probleme de contaminare a mediului, sănătate, siguranță, salarii și beneficii și infrastructură comunitară. Hărțuirea sexuală la EMOSA Maquiladora din Tijuanatc "Hărțuirea sexuală la EMOSA Maquiladora din Tijuana" Un caz de hărțuire sexuală s-a petrecut la Tijuana, în timpul unui picnic organizat pentru angajații săi de Exportadora de Mano de Obra S.A. (EMOSAxe "Exportadora de Mano de Obra (EMOSA)"), companie-satelit, cu sediul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
coaliția a organizat mai mult de treizeci de campanii pe probleme de contaminare a mediului, sănătate, siguranță, salarii și beneficii și infrastructură comunitară. Hărțuirea sexuală la EMOSA Maquiladora din Tijuanatc "Hărțuirea sexuală la EMOSA Maquiladora din Tijuana" Un caz de hărțuire sexuală s-a petrecut la Tijuana, în timpul unui picnic organizat pentru angajații săi de Exportadora de Mano de Obra S.A. (EMOSAxe "Exportadora de Mano de Obra (EMOSA)"), companie-satelit, cu sediul în Tijuana, a firmei americane American United Globalxe "American United
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a National O-Ring, a închis brusc întreprinderea fără să ofere plățile compensatorii prevăzute de legislația mexicană. Atunci, angajatele au intentat proces, conform legislației americane (Aguirre vs. American United Global, BC118159) la Curtea Superioară din Los Angeles, aducând acuzația de hărțuire sexuală și cerând despăgubiri conform legii mexicane care amendează companiile dacă nu achită plățile compensatorii. Din cauza ambiguității acordului NAFTAxe "NAFTA (Acordul American de Liber Schimb)", care spune că fiecare dintre cele trei state semnatare trebuie să aplice propria legislație a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
NAFTA (Acordul American de Liber Schimb)", care spune că fiecare dintre cele trei state semnatare trebuie să aplice propria legislație a muncii, nu e prea clar unde ar trebui judecat un asemenea caz. Mexicul nu are nici o lege civilă privind hărțuirea sexuală, iar pentru cazurile penale se prevede o amendă de aproximativ 80 de dolari. Pentru a rezolva problema, Comitetul de Sprijin pentru Angajații din Întreprinderile Maquiladoraxe "Maquiladora", condus de Mary Tongxe "Tong, Mary" și având sedii la Tijuana și San
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
gen și a unor noi spații politice pentru femei. Globalizarea contribuie și ea la crearea acestora, prin oferirea posibilității de contestare legală și politică cu privire la diferențele de regim de gen între instituții puternice. Disputele privind testarea în vederea depistării sarcinii sau hărțuirea sexuală juxtapun regimurile de gen legale diferite din Mexicxe "Mexic" și Statele Unitexe "Statele Unite", organizațiile transnaționale și guvernele locale cu regimul internațional de gen al drepturilor omului și aduc genul pe ordinea de zi în locuri unde asemenea contestări nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
lucra ca muncitori în fabrică. Scopul lor era ridicarea nivelului conștiinței de clasă a lucrătorilor și sprijinirea organizării activismului sindical. Atitudinea guvernului față de activitatea sindicală studențească a fost marcată de discriminare de gen, prin folosirea violenței sexuale împotriva femeilor (viol, hărțuire, ruperea hainelor etc.) și încorporarea studenților după un scurt preaviz (toți bărbații fiind obligați să efectueze un stagiu militar de peste doi ani). Tortura este o metodă folosită frecvent de poliție în cursul interogatoriilor, însă împotriva femeilor s-a optat pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
coping, diferențelor individuale și efectelor la stres astfel: a) surse de presiune socioprofesionale: Suprasolicitare/Supraîncărcarea muncii (prescurtat PW); Relații interpersonale (PR); Recunoașterea (meritelor) (PC); Climat organizațional (PO); Responsabilitate personală (PP); Rol managerial (PM); Balanța casă - (loc de) muncă (PH); Stresuri/hărțuiri zilnice (PD); b) mecanisme de coping: Focalizare pe problemă (CO); Balanța viață - muncă (CD); Suport social (SS); c) personalitate (diferențe individuale): Pulsiune de tip A (TD); Nerăbdare (TI); Control (LC); Influență personală (LI); d) efecte: Satisfacția muncii (personale)/postului (JI
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
34 30 9.00 19.00 15.7667 2.4167 Rolul managerial - stresor .43 30 5.00 19.00 13.7667 3.2450 Balanța casă - loc de muncă - stresor .83 30 6.00 30.00 21.2333 6.0097 Stresuri/hărțuiri zilnice - stresor .32 30 8.00 19.00 14.4000 2.7367 Pulsiune de tip A - personalitate (diferențe individuale) .37 30 2.00 12.00 7.1333 2.3887 Nerăbdare - personalitate .46 30 16.00 26.00 21.0667 2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
economic, unde o industrializare aberantă și o economie de comandă au produs consecințe încă vizibile. Trebuie să avem cât mai multe detalii privind colectivizarea agriculturii, strămutările forțate, prigoana împotriva celor care au rezistat, distrugerea elitelor și a sistemului educațional tradițional, hărțuirea cultelor și arestările de personalități religioase. Avem datele necesare condamnării fără drept de apel a regimului comunist din România. O democrație fără memorie este una aflată în gravă suferință. Nu trebuie să uităm, pentru a putea să evităm erorile trecutului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
același timp, sunt expuse criticile din interiorul cyberfeminismului, în special critica de tip Judith Squires. O atenție specială este acordată modului ambivalent de raportare la utilizarea Internetului: rețeaua ca posibilitate de împuternicire a femeilor și ca mediu al violenței, al hărțuirii și al ignorării femeilor. În ultimă instanță, întâlnirea dintre cyberfeminism și postcolonialism este evidențiată, prin vocile lui Chela Sandoval sau Radhika Gajjala: împotrivirea la conceptul universal de feminitate și promovarea diferenței, a localismului și a marginalității. tc "" Capitolul 1tc "Capitolul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
gender, în contextele spațiului virtual, una care recunoaște interrelaționarea dintre retorica tehnologismului și acțiunea socială, inclusiv politic-democratică, comercială și culturală. Fie că urmărește celebrarea activității subversive a femeilor online, fie că se angajează să conteste practicile de excludere, violență și hărțuire, cyberfeminismul este o multiplicitate de voci, care se întind de la utopism la distopism. Dacă perspectivele cyberfeministe optimiste descoperă noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cele de violență în familie, acestea nu pot schimba, prin atitudinea utopică, conjunctura social-politică în întregul ei. De cealaltă parte se întind perspectivele cyberfeministe distopice pentru care Internetul este un nou mediu al victimizării femeii prin agresiunea pornografică și prin hărțuirea sexuală. Concluzia acestora este că astfel de acțiuni ostile și periculoase pentru femei sunt menite a exclude prezența femeii online și a generaliza atmosfera n-etichetei sau a eticii computerului (vezi spre exemplu Adam, 2001Ă și a dominației masculine. Această
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]