5,257 matches
-
ei. Dar nu doar banii și timpul sunt problema, ci și teama mea proverbială de înălțime, pentru că, atunci când urc pe schele vreo patru metri, simt deja că sunt în punctul cel mai înalt al cerurilor la care au acces muritorii. Habar n-am până în ce punct voi ajunge cu proiectul acestei capele. S-ar putea ca într-o bună zi să scriu pe frontispiciul ei ceva în genul: "Iată cum nu trebuie zămislită o capelă..." Dar e capela mea, orgolioasa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sună la poliție să anunțe uciderea lui Dănuț, îi înmână un pahar de cacao fierbinte și luă loc lângă pe canapeaua din holul său. Te simți bine? Da. Îi cunoști? Nu. Eram în fața clădirii și m-au luat prin surprindere. Habar n-am ce vroiau. Crezi că-i poți identifica? Nnu, era întuneric. Era, într-adevăr, prea noapte și prea târziu pentru că o fată să meargă singură. Ca fapt divers, veneam de la o petrecere. Singură, deoarece m-am certat cu prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
De mici eram ascultătoare. Nu lipseam de la școală, ascultam de părinți, dar când ne-am mărit, ca toți tinerii, ne-am schimbat. Am început cu cafelele, cu țigările, cu discotecile, cu băieții pentru care motiv părinții ne certau, dar noi habar n-aveam. Cu toate acestea, am învățat și ne-am făcut o carieră. Eu sunt contabilă, ea este învățătoare. —Te-am întrebat toate acestea pentru a mă edifica. —În ce sens? M-ai făcut curioasă. —Du-te la ea și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Matei poate mai vine pe aici. Să nu cumva să-mi vadă rochia. — Nu te îngrijora că știm noi că nu este bine s-o vadă decât la nuntă. —Spune-mi și mie mamă, ce s-a hotărât, că eu habar nu am de nimic ce va fi. Silvia și Elena au pus-o la curent cu tot ceea ce plănuiseră; la ce biserică se vor cununa, care vor fi preoții, nașii, la ce restaurant se va servi masa și se va
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu se gândesc nicidecum la moarte, ori la alte lucruri cu adevărat serioase. Foarte mulți dintre ei nici măcar nu au deloc o percepție, întradevăr, reală asupra realității lor înconjurătoare, încât parcă îți vine să spui despre dânșii că nu au habar pe ce lume trăiesc. Fac necontenit tot felul de prostii și de imprudențe nebunești, dar consideră că se comportă perfect firesc, și de nimic altceva nu le mai pasă. Am petrecut, astfel, mult timp (poate prea mult, dar nu mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Biblia) nu pomenește absolut nimic. Așadar se vede clar, din toată povestirea, că Dumnezeu, când a rostit cu mâhnire cuvintele de mai sus, le-a rostit nu având în vedere lutul în care acea să fie îngropat Adam și care habar nu avea până atunci de "moarte" ori de "mormânt", ci în vederea unui scop cu mult mai măreț și pe care nu-l putuse realiza prin facerea celei dintâi perechi de oameni. Ridicându-ne cu mintea la intenția divinității, iată cum
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
progresului științific. Dar dacă astăzi nu avem încă decât o noțiune imperfectă despre ceea ce este viața biologică, să remarcăm că omenirea a trăit totuși vreme de milenii fără a avea nici cea mai vagă idee despre aceasta, fără a avea habar de existența sa fără ca nici una dintre modificările vieții umane, menținerea sa, creșterea sa, cultura sa să i se datoreze în vreun fel. Presimțim astfel acest prim adevăr, asupra căruia nu este inutil să medităm la sfârșit de secol XX, și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sale, ea se dezvoltă totuși pornind de la această natură din care nu reține decât trăsăturile care o interesează, iar cunoașterea acesteia este lucrul spre care țintește în ultimă instanță mergând pe căile pe care și le-a ales. Dimpotrivă, știința habar nu are ce este viața, nu se preocupă câtuși de puțin de ea, nu are nici o legătură cu ea, și nici nu va avea vreodată. Căci nu există acces la viață decât în interiorul vieții și prin ea, dacă este adevărat
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
lumi, atunci, după spusele științei care nu cunoaște decât obiectivități, această interioritate absolută, adică viața însăși, nu există. Fără îndoială, știința nu formulează ea însăși această negare explicită a esenței interioare a vieții, și asta deoarece ea nici măcar nu are habar de asta, deoarece acolo unde își îndreaptă ea privirea viața nu apare de fapt niciodată. Nu este totuși mai puțin adevărat că munca sa cotidiană implică negarea practică a subiectivității, nu doar în deschiderea sa către lume și, astfel, drept
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
noastre, va descoperi, alături de o psihologie științifică a comportamentului ce revine la biologie, cursuri de psihanaliză, fără să se ofere vreo justificare teoretică a acestei stranii juxtapuneri a unor cercetări eterogene care își urmează fiecare calea sa fără să aibă habar de cealaltă. Or rațiunea unei astfel de situații este limpede pentru noi, fiind consecința strictă a absurdității proiectului galilean aplicat cunoașterii omului: expulzarea vieții transcendentale în afara domeniului cunoștinței de către psihologia obiectivistă a comportamentului antrenează refularea sa în "inconștient", sub a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tacâmul; știi tu, adio și n-am cuvinte. — Singur sau Însoțit? — Însoțit, Îmi Închipui. E vorba să mătrășești doi tipi. Sau numai să bagi frica-n ei. Poate și să-i crestezi nițel pe față sau ceva de genul ăsta... Habar n-am. — Cine-s vrăbioii? Acum Saldaña scutură din cap cu hotărâre, de parcă oricum vorbise mai mult decât se cuvenea. — Toate la timpul lor. Și-n plus, eu nu-s decât un mesager. Căpitanul Își golea ulceaua, gânditor. Pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
personajul acela important? Întrebă cu o periculoasă blândețe. Alatriste nici nu clipi. Nu știu, Excelență. Purta o mască. Acum Olivares Îl privea plin de interes. — Dacă acelea erau ordinele, cum de a Îndrăznit camaradul dumitale să le Încalce? — N-am habar de ce camarad vorbește Excelența Voastră. Oricum, fapt e că alți cavaleri care Îl Însoțeau pe cel principal au dat după aceea cu totul alte instrucțiuni. — Alții?... Ministrul părea extrem de interesat de pluralul acela. Pe rănile Domnului Iisus că mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
petrecuseră câteva lucruri foarte neplăcute. Aflase întâmplător de la medicul ginecolog că draga lui Irina, care îi făgăduise să facă un copil mai târziu, poate chiar spre patruzeci de ani, dar totuși să-l facă...își implantase un sterilet fără ca el habar să aibă. Și acest lucru l-ar fi înțeles. Dar steriletul fiind de aur, era plasat în uter pentru totdeauna... La început, distrat, nu realizase bine ce însemna istoria asta, dar ceruse explicații doctorului și atunci se făcuse verde-pământiu de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
asta, Ceasornicarul ar fi devenit, poate, pentru mai toți oamenii locului, un fel de Dumnezeu. Mulți l-au binecuvântat, i-au făcut și un cântec. Unul din preoți l-a numit proroc, dar Ceasornicarul, aflând, i-a trimis vorbă că habar nu are ce spune și că amestecă oamenii cu sfinții. Drept care părintele, fără a sta prea mult pe gânduri, i-a zis Talpa Iadului, punându-l la locul său. Filozoful urbei - studiase, cândva, la H., avea și o decorație primită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de naturale. „Și nici șarlatanie, am spus-o și altădată.” „Omul acesta e mai inteligent decât credem... Pitpalacul... Ani de-a rândul nici nu l-am băgat în seamă... Un ceasornicar, acolo... Așa cum avem un fierar, un croitor, un cârnățar... Habar nu avem de semeni... Pe urmă ne mirăm că prietenul nostru cel mai bun ne-a trădat - și ce fidel ne era! -, că vardistul fură - și doar îl vedeam cu toții cum ne păzea avutul! -, că propriii copii ne mint - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
s-au privit nedumeriți: orologiul stătuse! Bătuse, știau bine, la ora nouă și patru minute, iar acum arăta nouă și treizeci și șapte și era amiază! După ce că nu vestise nimic, se mai și stricase! O rablă! Meșterul se făcea că habar nu are. Nici nu catadicsea să se arate. În atelier nu era; probabil că își făcea de lucru în cealaltă încăpere. Ori se urcase în pod, la hulubi. Au început să-l strige în cor. Nu aveau de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
s-a auzit un glas răgușit. Poate, dar Ceasornicarului chiar îi crăpase inima. „A murit cu ochii deschiși”, a zis un sanitar; îl văzuse. „Se citea ura în ei. Cred că ură era...” „Frică!” a fost de părere o femeie. „Habar nu am avut cine a fost Pitpalacul!” ar fi putut zice, într-un glas, tot târgul. Atelierul a fost deschis a doua zi: câțiva clienți vroiau ceasurile pe care le lăsaseră la reparat. Cheia a fost găsită în buzunarul meșterului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de cultură „Dilemă Veche” că pe o variantă a publicației „Kamikaze” pentru erudiți sau pentru pretențioși. „Citești Dilemă Veche și te consideri un om cult azi în România. Știu mulți corporatiști care n-au citit în viața lor o carte, habar n-au de niciun premiu Nobel, dar ei citesc Dilemă Veche, fără să înțeleagă nimic din ea. O citesc la volan, prin intersecții. E un fel de Kamikaze pentru sclifosiți”, a spus jurnalistul în emiiunea „Lumea lui Banciu” de pe B1
Radu Banciu spune despre „Dilema Veche” că e un fel de „Kamikaze” () [Corola-journal/Journalistic/80509_a_81834]
-
acuma, santinela era în post, avea muniție la el. Venea să-i dea în cap. Ăla ce să facă? Să stea să-i dea în cap? L-a împușcat. Și într-adevăr au fost destul de mulți. Nu știu câți, 10-20-30 de oameni - habar n-am - de cadavre pe care nimeni nu le-a identificat și nimeni nu le-a cerut. De unde erau ăia? Au fost aduși în București și arși aici la crematoriu. Dar nimeni n-a revendicat, n-a cerut nimic. Deci
Mărturia unui militar de la Timișoara:N-a existat niciun revoluționar. Totul a fost orchestrat, organizat și planificat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80505_a_81830]
-
de ani, și mai târziu te poți schimba, altfel dar tot te schimbi, brusc sunt lucruri care nu-ți mai plac, treburi care ți-au plăcut toată viața și deodată nu-ți mai plac, îți amintești chestii de demult și habar n-ai ce-ai făcut ieri, nu mai știi nici măcar ce-ai făcut în dimineața asta, dar când aveam șapte ani un puști se uita după mine la școală, Gustavo îl chema, Gustavo, mi-era frică dar îmi și plăcea
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
m-au întrebat, fără greș, când mă apuc de-o emisiune în care să poată veni și povesti și cânta și se întâlni fără teama miștourilor aspre, rugoase, dureroase, ofensive. Sigur că am îndoieli în legătură cu mine însămi, după anii aștia, habar n-am dacă ce-am făcut atunci era bine și dacă aș mai încerca ar fi măcar ca atunci. Doar că bucuria cu care am fost primită de ei, speranța în vremurile bune (pe care chiar le consideră astfel!) mi-
Teo Trandafir ar putea reveni în televiziune by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78500_a_79825]
-
să zâmbim, fără malițiozitate? Sau, dacă altfel nu se poate, să le cunosc și eu pe domnițele în fața cărora malițiozitatea n-are cum să stea îngropată mai mult de cinci minute? Aș putea vorbi cu fetele astea fără să rad? Habar n-am. Dar, pe de altă parte, câte evenimente trec nebăgate-n seama pentru că principalii actori refuză să meargă la televizor, de frică? Dezvăluirile senzaționale, ruptul tăcerii, focoasele blonde sau brunete deopotrivă, alea pe care ori le vedeți cum nu
Teo Trandafir ar putea reveni în televiziune by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78500_a_79825]
-
îndoire de sine. Acela care ai început, deja, să te transformi, ros, ca de ape subterane, de miile de mii de schimbări pe care le toarce, sîcîită ca o scoică de firul de nisip, lumea prin care te miști fără habar. Lăsînd cercetarea mișcărilor ei neistovite în slujba, fără simbrie, a poeților. Deci, nu de metamorfozele explozive, care derutează rănind, se ocupă acest membru al unei grupări de război literar, prima care sparge liniile. Ci de acelea, foarte aproape de naturalul fantastic
Vraja interzisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7005_a_8330]
-
rînd pe rînd, în scenă. Schimbările se fac iute, la vedere, se cîntă live, se dansează, cu chef, cu stare, contaminant. Au lucrat, iarăși, cu Ioan Tugearu, cu Ioana Macarie, au făcut canto cu Ozana Barabancea, instrumente cu Jean Olteanu. Habar n-am dacă m-a interesat să-mi aud vocea critică. În jurul spectacolelor de la Masca nu se prea face tam-tam. Nici pro, nici contra. Marea mea șansă este că mi-am depășit anumite praguri, anumite limite, neputințe și am izbutit
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
era premoniție, nu era starea onirică a unui regizor tînăr și pătimaș. Nu. Era construcția clară a devenirii sale. Grotowski și-a povestit destinul amicului său, Dinu Cernescu. A urmat o corespondență caldă, întinsă pe ani de zile, despre care habar n-am avut. Documente palpabile care pot fi citite în paginile acestei cărți. Cînd l-am invitat pe Patrice Chereau la Festivalul Național de Teatru din 2005, l-am simțit în preajmă și pe Dinu Cernescu. Am mers la repetiția
Ce este infinitul pentru dumneavoastră? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6848_a_8173]