2,011 matches
-
balurile și avea o mândrie rece ca toți strămoșii săi, boieri de viță. Era cunoscută în cercul de prieteni drept "jupânița". Ea avea o simpatie deosebită față de o ascendentă, Suzana Boiu, care în epoca fanariotă a cerut în căsătorie un haiduc condamnat la moarte, salvându-i astfel viața. Ioana este indiferentă, rece, distantă, mândră, inaccesibilă, are orgoliul clasei sale aristocratice, o educație solidă, eleganță comportamentală, nu mai crede în amenințarea cu sinuciderea și își împinge iubitul spre moarte. Conflictul din această
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
călugărului este impresionantă. Toți priveau cum se ridică "părintele Gherman din barba sa". Nu-și cunoștea tatăl, fusese crescut numai de mamă și după moartea acesteia a fost trimis la mănăstirea Durău. Haralambie fusese arnăut domnesc, între timp se făcuse haiduc, și nu putea fi prins de oamenii lui Vodă Ipsilant. Într-o zi, domnitorul s-a hotărât să-l trimită pe Gheorghie Leondari, comandantul gărzii domnești, în misiune. Acesta era "om cinstit și viteaz", fratele haiducului, cel care-i cunoștea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
între timp se făcuse haiduc, și nu putea fi prins de oamenii lui Vodă Ipsilant. Într-o zi, domnitorul s-a hotărât să-l trimită pe Gheorghie Leondari, comandantul gărzii domnești, în misiune. Acesta era "om cinstit și viteaz", fratele haiducului, cel care-i cunoștea obiceiurile și sălașurile. Gheorghie Leondari a dat de urma fratelui său , "l-a pălit cu hamgerul și l-a doborât", apoi i-a luat capul și l-a pus "pe năframă roșă, la picioarele lui Vodă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a pus "pe năframă roșă, la picioarele lui Vodă". O dată misiunea îndeplinită, Gheorghie Leondari s-a retras din armata domnească, a construit o biserică în Iași, cu hramul Sfântului Haralambie. Acolo mergea să se închine călugărul Gherman, care aflase că haiducul fusese tatăl său. Balaurul este povestită de moș Leonte, care relatează o întâmplare petrecută pe vremea când era flăcău și învățase de la tatăl său meșteșugul de "zodier și vraci". Trăia în satul Tupilați boierul Năstasă Bolomir, de care fugeau femeile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nuiele", apoi l-au dus într-un bordei, i-au pus picioarele în butuc și au presărat pe jăratic ardei pisat. După ce a scăpat de cazne, acesta s-a retras în munți și s-a făcut cioban. Povestindu-i întâmplarea haiducului Vasile cel Mare, acesta a pus la cale răzbunarea, la biserică, după ce-au ieșit oamenii de la slujbă. Răducan Chioru a fost înjunghiat în fața mulțimii care asista la un "județ al sărmanilor". Negustor lipscan e un reportaj despre călătoriile negustorului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
toată noaptea, tatăl ei a găsit-o moartă, pe jumătate mâncată de lup. De atunci, creasta acestui munte de la Zboina Neagră, aflată la Trei Hotare, se numește Fata Moartă”. 8. “Fata Moartă” (IV) “Pe un deal numit Manciuc, hoinărea un haiduc care fura de la cei bogați și ce fura împărțea la săraci. Într-una din zile, o ciobăniță - Maria - trecea pe acest deal, ca să ajungă în satul ei. Pe când mergea pe drum, s-a întâlnit cu acel haiduc. El, de frică
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Manciuc, hoinărea un haiduc care fura de la cei bogați și ce fura împărțea la săraci. Într-una din zile, o ciobăniță - Maria - trecea pe acest deal, ca să ajungă în satul ei. Pe când mergea pe drum, s-a întâlnit cu acel haiduc. El, de frică să nu povestească cuiva despre el, a legat-o de un copac și și-a văzut de drum, cu gândul că se va întoarce peste o zi, s-o dezlege pe fată. Dar au trecut trei luni
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
frică să nu povestească cuiva despre el, a legat-o de un copac și și-a văzut de drum, cu gândul că se va întoarce peste o zi, s-o dezlege pe fată. Dar au trecut trei luni întregi, iar haiducul tot nu s-a întors, iar din fată nu au mai rămas decât oasele. Și din această poveste s-a tras locului respectiv denumirea de Fata Moartă”. 9. Legenda satului Dărmănești “Acum demult, în vremuri bătrâne, au venit pe aceste
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și snobînd supușii. Echitația e o artă pe care personajele de secol XIX și chiar XX o stăpînesc la perfecție. Vitoria Lipan călărește probabil la fel de bine ca Sămădăul Lică al lui Slavici. Acesta e un profesionist al deplasării călare, precum haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, cîștigînd repetat curse de cai pe
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
fiori-fiori îl treceau prin inimă". Pe nesimțite, copilul adoarme, iar starea hipnică transferă viziunile înspăimântătoare din real în "inima fantasticului", ca într-o peliculă de Amando de Ossorio: Copacii de pe culmi se prefăceau, în visul lui, în năuci negre, în haiduci cu căciulele înfundate pe ochi [...]. Alte dăți, aceiași copaci [...] erau călugări cu glugi negre pe cap, care, pe deșelate, goneau sub ei cai [...]. Vântul le fâlfâia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cât coprindeau dealurile și văile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și corect în încercările sale de a opri invazia otomană în Europa centrală. Mărturiile românești seamănă cu cele rusești, justificându-i comportamentul și accentuându-i spiritul patriotic. Pentru români, Vlad Țepeș a fost un bun patriot, chiar un fel de haiduc (proscrisul de tipul lui Robin Hood), care lua de la bogați și dădea la săraci și care îi pedepsea pe boierii trădători din dorința de a răzbuna moartea tatălui și fratelui său, dar și pentru că nu se încredea defel în loialitatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în muncă pentru mărirea producției. Fondurile realizate la aceste serbări au fost vărsate C.A.R.S.ului (despre valoarea fondurilor realizate, nimic, n.n.). (...) S’a hotărât să se facă 2 echipe: una de colindători (plugușorul mare) și o echipă de haiduci. Materialul întrebuințat de aceste echipe este numai materialul venit dela Centru (subl.ns.)”. Oare în ce consta „materialul de la Centru”, primit pentru jocul haiducilor? Unul „mobilizator” și „revoluționar”, desigur. Mergând mai departe cu „indicățiile prețioase”, Bighiu nota, grijuliu, următoarele, pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a hotărât să se facă 2 echipe: una de colindători (plugușorul mare) și o echipă de haiduci. Materialul întrebuințat de aceste echipe este numai materialul venit dela Centru (subl.ns.)”. Oare în ce consta „materialul de la Centru”, primit pentru jocul haiducilor? Unul „mobilizator” și „revoluționar”, desigur. Mergând mai departe cu „indicățiile prețioase”, Bighiu nota, grijuliu, următoarele, pentru a nu pierde din ochi niciun minut „massa” tinerilor țărani: „...asemenea echipe se vor forma și în comunele și în satele din județ. Pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că întâmplarea aceasta frumoasă a culturii române, prelecțiunile, a îmbrăcat și forma unei donații, a unei moșteniri pe care o rudă mai bogată ți-o oferă pe nepusă masă. În spirit junimist, s-ar mai putea spune că Maiorescu, asemenea haiducilor celebri, "lua de la bogați (cultura Occidentului, incontestabil cu mult mai bogată decât cea a unui Est încă aflat în anonimat) și dădea la săraci". Căci se poate vorbi în cazul lui Maiorescu despre o "haiducie culturală", o manieră personală de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
lui Mathieu J. Caragiale îi rămîneau definitiv inaccesibile: Gore Pirgu este imaginat ca "dulce păstoraș al Carpaților, cu cavalul în brîu, învîrtind o bătută zurlie cu teozoafa Papura Jilava"; sub numele denigrator al personajului feminin se ascunde scriitoarea Bucura Dumbravă (Haiducul, Pandurul), pseudonim pentru Fanny Szekulisz confidenta literară a reginei Carmen Sylva. Despre alți contemporani (vezi Acta-Memoranda) impenitentul Mateiu se exprimă suav-protocolar și interesat de efect: "Serată muzicală la palatul regal. [...] Mareșalul Curții mă abordează în stradă pentru a-mi spune
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din aceleași motive Zuiliu Damfirescu (cu varianta Damfiresco) sau Duilă (uneori Bucă), V. Alecsandri e dulcele bard de la Mircești, Olimpianul nostru, Conul Vasilică, Oinvidie (prin referire parodică la drama Ovidiu), Christache Racovski e împodobit cu o sintagmă demnă de un haiduc (celebrul Ristache), Anghel Demetriescu devine Marele Rabin iar Maiorescu Bietul Marsyas cu barbișon sau, în spirit latinizant, Titus Livius Barbișonus și Domnul rector magnificus Titus Maioresculus. Profesorul Dumitru G. Dimitriu pianistul care îl delecta în după-amiezele sale berlineze e ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dansatoare Rose Pompon din perioada de glorie a vestitului local parizian Bal-Mabille, Papura Jilava ascunde într-o nominalizare aproape denigratoare antipatia lui Mateiu față de Fanny Szeculics, aflată în grațiile curții regale și care a semnat cu pseudonimul Bucura Dumbravă romanele Haiducul și Pandurul. Prenumele plebeian Gore (Gorică) pare a viza chiar postura în care Mateiu își proiecta tatăl atît de antipatizat, antipatie pe care o revarsă și asupra descendenților familiei de boieri poeți Văcărescu în roman Arnotenii, adevărații Arnoteni... Aritmosofia orientează
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
iar la tâmple Îi răsăreau deja fire albe. Era Încălțat cu cizme bürgher și În loc de suman purta un căput din stofă, cusut de un croitor priceput. O căciulă brumărie de astrahan Înclinată pe o parte Îi dădea un aer de haiduc. Când mergea pe Părăul Gălăuțașului femeile ieșeau În filigore și Îl salutau cu respect. Bună ziua, domnule Învățător! Ziua bună, dragelor! așa le spunea. Doar iarna, când era frig, dormea În Gălăuțaș. Toamna și primăvara bătea drumul pe jos până la Varviz
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sărbușca lor (zer, rar unt + făină de porumb) și basmele, șotiile, zicătorile specifice. O mare individualitate era PLUGUL MARE (în fapt măcar 2, ca să se înfrunte între ele) ca alai de alaiuri cu până la 26 perechi de interpreți: capra, ursul, haiducii, modoranii, moșnegii (deh, frumoșii și urâții), jocurile dramatice cu măști de aici, toate rămase în negura uitării. Viața spirituală (colectivă) e tare slabă acum în Giurgioana, oamenii urmărind programele TVR sau trecând pe la singurul magazin din sat Marinaș SRL, al
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
propriului electorat, în mare măsură moștenitor al unei culturi politice a rezistenței contra statului la limită, o cultură a subversiei nerăbdător și dezamăgit de rezerva care părea excesiv de legalistă a președintelui. În locul eroului salvator, pe alocurea chiar un fel de haiduc, pe care îl visau, ei descopereau un jurist atent la forme, la echilbrele de putere și la proceduri: o neînțelegere de neiertat, pe care Constantinescu o plătește și azi. Chiar dacă, în primii ani ai mandatului Constantinescu, suporterii CDR erau mândri
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe care cei iscusiți sau puternici le pot ocoli sau ignora; toate acestea se reflectă în evaluările contradictorii și destul de ipocrite din sondajele de opinie. O opinie care, cu toate că detestă reușita individuală, își fabrică eroii din materia celor care, asemenea haiducilor de odinioară, triumfă nesocotind legea. O opinie care disprețuiește statul și instituțiile lui abstracte, și care nu ține seama decât de puterea personalizată, face ca reforma instituțiilor, a justiției și a legilor să mai aibă încă un drum mult prea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și daruri la sultan a plecat din casa beizadelelor, de la văduva lui Șerban Vodă, iar răvașul de răspuns vine de la oamenii lui Ieghen Pașa bosniacul, care vrea să pună stăpânire pe cetățile de la Dunăre. Ieghen Pașa nu are cunoștință de haiduci, e vorba doar de niște căpitani sârbi care fac asta de ani de zile. Cine mă vinde, care boier? Scosese două pungi și le tot cântărea în mâna dreaptă. — Nu cred că este din boieri vânzătorul, vestea a plecat târziu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Iarna, în paradisul de cleștar al pădurii, sau pe luciul argintiu al pậrậului, schiam și patinam, uitậnd de foame și de sete. Vara, colindam pădurile pline cu zmeură, mure, fragi, culegậnd bureți, adunậnd flori sau adăpostindu-ne prin poienițe precum haiducii. Ne aminteam cu plăcere de anii din urmă, cậnd fusesem “hoți” sau “vardiști” și cậnd răscoleam pădurile în cete. Odată, ape rebele au adus cu ele pistoale adevărate, iar noi, în nebunia noastră, visậnd mereu la arme adevărate, le-am
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
pe niște cocoașe, dezechilibrele epocii noastre. Progresul este elementul prin intermediul căruia o epocă încearcă să-și umilească înaintașii. În curând, la naștere, nou născuții vor primi numere, în loc de nume. E mai simplu și mai eficient. Uneori guvernanții acționează ca niște haiduci cu reflexe inverse : iau de la săraci și dau la bogați. Nu putem acuza pe nimeni. Suntem coautorii epocii noastre. În ciuda tehnologiilor avansate, procurarea hranei ne fură mai mult timp decât în comuna primitivă. Civilizația actuală este a tam-tam-ului. Am uitat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
încingea mijlocul, iar pe umăr purta o bundă... O rămas o vreme în ușă cătând cu ochi vulturești prin han. Cine era omul și ce căta așa cu amănuntul prin toate ungherele s-a aflat abia mai târziu... Era un haiduc ce bântuia prin codrii de aici, că nu degeaba drumul de la botul dealului Căprița se cheamă „Drumul hoților”... După acea cercetare din ochi, a intrat și s-a așezat în cel mai ferit colț. Hangița, ca adusă de vânt, s-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]