1,498 matches
-
condiție; confuzie; continent; cosmos; crudă; culori; cultă; cunoaștere; cunoștință; cunoștințe; curiozitate; democrație; depărtare; destin; dezamăgire; dezmăț; diferență; diferit; diferită; diversă; diverse păreri; dulce; dură; dușmani; ecuator; enorm; enormă; Europa; falsă; familie; fățărnicie; festival; ființe; frumusețe; gălăgioasă; ghimpe; glas; glume; gură; haită; handicapată; hotare; imens; imensitate; inamici; indivizi; intelectuală; invers; invidioasă; împrejurimi; înconjurătoare; înconjurător; înghesuială; întîmplări; leagăn; lucru; majoritate; mall; Marte; masă mare; mări; mediu înconjurător; mediu; mediul înconjurător; mizerie; moare; mondial; prea multă; mulți oameni; o mulțime; natura; nebunie; necăjită; nepăsătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
șosea; text; trage; traseu; trist; tunel; uimire; unitate de măsură; unitate; univers; ușor; veșnicie; voiaj; voință; vorbă; vrăjitor; cît o zi de post; zidul chinezesc (1); 788/187/59/128/0 lup: animal(118); rău(61); pădure(57); frică(39); haită(34); cîine(34); oaie(23); colți(14); fiară(12); pericol(12); vulpe(12); sur(11); fioros(10); flămînd(10); hain (10); negru(10); putere(10); blană(9); pradă(8); urlet(8); lună(7); răutate(7); sălbatic(7); lupoaică(6); singuratic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deloc; destul; deștept; dezamăgi; diagramă; dragoste; drăguț; Dumnezeu; pe Dumnezeu; ecran; emoții; eu pot; face pe plac; a face pe plac; favor; felicitări; ferici; a fi politicos; foame; formalitate; frăție; freamăt; gazdei; gest frumos; ghișeu; gloată; a grația; grație; grămezi; haită; haos; ied; ierta; imposibil; imposibilitate; inimă; iubi; iubire; îmbrățișa; împăcare; împlini; închinare; îndeajuns; îndrăzni; înduioșat; întotdeauna; înțelegător; a înțelege; jertfă; lemne; liniște; lui; lumină; marș; masă; matematică; mărunțișuri; mereu; mie; modelare; multitudini; mulți ani; mulțumesc!; mulțumi; mulțumit; mulțumitor; muncă; munci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sufletului aflat în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci / Unde arî cucii, / Să văd cucul cornărind, / Boii brazda răsturnând. / Ciocârlia fată mare / Li cara la cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a fost pe trupul ei". Motivul vânătorii este reluat în 1973 în "Fals tratat de vânătoare". Poetul este mai senin și mai moralizator, așa se explică titlul poemului " O pildă de laudă a puterii vânătorului": "îl bate vântul și-ndeamnă/ Haite de câini să-l muște în fiece clipă/ Să nu încerce a învăța/ să moară". Dacă, în celălalt volum, câinele își caută stăpânul o întreagă existență, imagine cu largi semnificații de singurătate, în noua carte, câinele sau câinii hărțuiesc în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alte valori, în creația de mai târziu a poeților contemporani. Arghezi se impune cu un univers cunoscut în estetica lui: folclorul, istoria, Biblia și valorificarea unei bogate tradiții: "Era să fie sărbătoare/ sau slujbă de înmormântare?/ Urlau și câini-n haită la năvală/ ajută, Doamne, țara-i în răscoală". Poetul imaginează o suită de portrete, în care se înfruntă, de o parte,căprarul, din "Lipsesc morminte", Pătru al Catrinei, Răzvrătitul, de partea cealaltă Conul Alecu, Coana Mare, Duduia. Duduia amintește de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tuturor"136. Marx proclamă principiul libertății individuale drept fundament al oricărei activități economice prospere. Dezvoltarea liberă a fiecăruia devine o problemă, mai ales că individul se confruntă cu o tehnologie a cunoașterii și puterii, este vulnerabil atacurilor venite din partea unor haite intelectuale, mai ales în cazul acelor intelectuali neînregimentați în vreo grupare. Atunci când aceștia dezvoltă o cunoaștere inteligentă și în folosul civililor, sunt atacați într-un cor de mizerii, de care se ocupă vestiți universitari. Dezvoltarea liberă a fiecăruia depinde și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
decembrie Zilele (sabele) bubatului - 4-6 decembrie (sărbătoare populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sânul ei. * * * Taïaut urma să împlinească doisprezece ani, era pe culmile succesului în arta sa, când mi-a venit ideea să-l duc la vânătoare în Ariège, unde tocmai mă instalasem cu noua mea soție. Acolo, iepurele se vâna cu haita. Șapte sau opt "ariegezi" cu urechile lungi, cu labele puternice și cu gura mare, care se înfuriau și se amuzau pe seama divagațiilor nocturne ale iepurelui cu mult înainte de a-l fi scos din vizuină. O cu totul altă abordare avea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o asemenea situație, și unii și ceilalți! Cazat în sat prima seară, din teama de a nu-i deranja pe vecini cu lătratul, a fost dus a doua zi la "hulubărie", o clădire agricolă de pe malul râului, unde era restul haitei, care a salutat venirea intrusului cu un concert de urlete. A doua zi, când m-am întors să-i dau supa, o bucată din lanțul lui zăcea pe ciment. * * * În scurt timp se înnoptase. Lăsat în întuneric, rătăcind printre mirosuri
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nu-l încearcă până atunci, măcar în ziua de deschidere a vânătorii sau în zilele următoare avea să dea, inevitabil, peste urma mea, avea să vină la mine, avea să se gudure fericit. Descoperind puștile, avea să i se alăture haitei, să vâneze pentru noi, să le dea o lecție celorlalți. A mai trecut o săptămână, și el tot nu apăruse. În fiecare seară, la Cafeneaua Sportivă, la ora când se servea câte-o tărie, mă întâlneam cu Jean-Marie, un vânător
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
care omul încetează să mai fie un animal, iată că animalul devine în același timp instrumentul și actorul principal vedeta abandonului. Fabulosul bestiar de la Lascaux constituie, într-adevăr, un omagiu vibrant în cinstea a ceea ce este abandonat. Turmele de bizoni, haitele de feline, hergheliile de cai sau cetele de cerbi în fugă, toată această simfonie animală, această "animalitate poetică", acest "dans al spiritului" exprimă întreaga fascinație pe care trebuie să o fi exercitat animalul asupra omului. Și el continuă să o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
se "limpezește", adică se spală de miros), după care iese din apă și, pentru mai multă siguranță, saltă de câteva ori de pe un mal pe altul, apoi își ia tălpășița. A intuit bine ce urmează. Câteva minute mai târziu, încurcată, haita se învârte în cerc, se întoarce, latră din ce în ce mai rar și, în cele din urmă, renunță. La fel și iepurele despre care se spune că ar fi cam lipsit de creier știe să recurgă, pentru a-și proteja adăpostul de zi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
-i induce în eroare pe urmăritori. Manevra îi reușește atât de bine încât, în doar câteva minute (dacă totul merge bine), câinii sunt pe urmele unui "animal de schimb" un animal odihnit, care în cele din urmă, va istovi întreaga haită. Toate aceste observații li se datorează vânătorilor. Unul dintre aceștia, Charles-Georges Leroy, care organiza vânătorile regale de la Versailles și de la Marly, contemporan și tovarăș al lui Diderot, Helvetius, Condillac și Buffon, se bazează pe propriile sale observații pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
irealitatea imediată. Personajul are convingerea că nu numai lui îi este dat să îndure umanitatea, dar și celor cărora, în mod normal, le-ar reveni sarcina să o vindece: Pentru ca doctorul să fie mort cu adevărat, trebuia neapărat ca o haită de șoareci să năvălească asupra cadavrului, să-l scobească și să extragă înapoi materia șoricească împrumutată de medic în timpul vieții sale, pentru exercitarea existenței sale ilegale de om.216 Aparent ilegală și de neconceput este și noua ipostază a personajului
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mă duceau,/ Alăturea, numai tu plângeai.// Dar eu nu vedeam,/ Ieronim, că tu stai,/ Lângă mine și plângi,/ Muget de fiară mi se părea c-aud,/ Să vină un om sfânt era mare amea rugă,/ La simpla apropiere a lui,/ haita de animale să fugă." (O aripă de vrabie). Iată cum vârsta plină de bucurie a copilăriei, surplusul de viață, sunt înlocuite la Ileana Mălăncioiu de moarte, precum și de un eros de tip macabru, ambele devenind temele fundamentale ale creației acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Responsibility, Oxford, Clarendon Press, Responsabilitatea morală, condiție a umanității noastre „Ideea de responsabilitate este constitutivă vieții sociale umane, pentru simpla și esențiala rațiune că ființele umane, spre deosebire de locuitoarele unui stup, de membrii unei colonii de corbi sau o haită de lupi, se concep ele Însele, unele pe celelalte, ca persoane morale, adică ființe capabile de a Înțelege anumite exigențe, așteptări și reguli, și de a acționa pe baza acestei Înțelegeri”195. Conștiința este În fiecare dintre noi o structură
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
prudenței, să răspundă cu "[u]n "nu" mare scris pe o pagină întreagă". La urma urmelor, își amintește ea, lui Dinu i-ar fi greu să pătrundă în casă, fiindcă în curte se găsesc patruzeci de câini, "mari ca vițeii". Haita este obiectul unei spaime materializate viu în scriitură: într-o noapte, ca să potolească urletele turbate ale dulăilor, Mircea se înarmează cu un bici și iese în curte. Ceea ce urmează este un convingător tablou al fricii reificate: "întreaga haită s-a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ca vițeii". Haita este obiectul unei spaime materializate viu în scriitură: într-o noapte, ca să potolească urletele turbate ale dulăilor, Mircea se înarmează cu un bici și iese în curte. Ceea ce urmează este un convingător tablou al fricii reificate: "întreaga haită s-a prăbușit asupra îndrăznețului. Zadarnic vocea lui cutremura temeliile nopții, zadarnic biciul plesnea ca bubuiturile de armă. L-a văzut lipindu-se poltron de zid; mâna, mecanic, împărțea lovituri în dreapta și-n stânga, dar răgetul lui a răgușit și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fapt care concură la augmentarea stării de fobie difuză de care este cuprinsă. Gelosul soț, deși decide, inițial, ca fiecare dulău să primească cincizeci de bice, iar cinci dintre fiarele recalcitrante să fie ucise, se răzgândește în favoarea sălbăticirii definitive a haitei agresive, care urmează să primească, de atunci înainte, numai carne crudă, cu porții îndoite pentru cei mai tineri și chiar întreite pentru cei mai vârstnici. Decisă, finalmente, în favoarea întâlnirii ilicite, eroina își pregătește cu minuțiozitate terenul: verifică porțile, se asigură
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
gândește, cu fremătătoare anticipație erotică, la vizita apropiată a lui Dinu. Totuși, reveria bachelardiană îi este pulverizată de zgomot: "atunci văzu închegându-se în beznă bulgări și mai compacți de beznă. Unul după altul veneau prin cer ca duhurile vrăjitoarelor". Haita se dezlănțuie apocaliptic: "Cele patruzeci de fiare nocturne se abătuseră în crâncen asalt asupra porții închise". Descrierea acestora pendulează între tonuri luminoase și obscure, creionând un subtil desen în alb-negru: "Erau enormi, și licărul ochilor li se aprindea și se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lor blăni". Câinii sunt obiectivarea terorii protagonistei: "fiorul fricei, care i se prelinse lung și cutremurător de-a lungul șirei, semăna atât de bine cu fiorul frigului, că amândouă se confundară într-un tremur puternic, nepotolit". Printr-o contaminare ontologică, haita, zăpada, astrele personifică frigul; singurul refugiu din calea acestuia rămâne umilul spațiu domestic, protejat de căldura focului: "Eternul frig licărea în ochii jivinelor, în bizarele jocuri fosforice ale zăpezii, în luciul tern al planeților morți de pe cer, în văpaia rece
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
morman de tibii, vertebre, mandibule, cranii și oase iliace, îngălbenite ca o ceară veche, fumegând încă venin către ceruri. Demonii se scurseră ca o mocirlă groasă de pe biserică, lăsând-o mânjită de bale și excremente, și se aruncară ca o haită de lupi turbați asupra falangei de îngeri". Morții sunt, astfel, îndepărtați, iar viii rămân martori ai războiului angelic. Punctul culminant al conflictului se găsește în rândurile subsecvente, implicând forțele supranaturalului: "Îngerii săgetau iezmele cu săgeți de oțel, de sticlă și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
plăcerea de a face sluj în fața stăpânilor roșii de la București. Cam de această calitate proastă au fost mahării care ne-au condus țara „pe drumul luminos al socialismului și comunismului veșnic biruitor”! Cugetând asupra celor întâmplate cu un confrate de haită, Pavlov declara sentențios: „...dacă noi cerem dela membrii să nu greșească și tocmai noi greșim, mai ales că suntem membrii în Biroul Județian, în momentul de față nu-și poate da seama de felul sancțiunei care trebuie aplicată însă deocamdată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
uneori, habar n-au și noi considerăm că după atâția ani de îndoctrinare și îndobitocire colectivă, vechile mentalități ale oamenilor referitoare la proprietate și proprietari de drept, au fost pervertite în mod rafinat prin falsificarea primitiv grosolană a istoriei de către haitele rapace, mincinoase și sălbatice ale activiștilor „de partid”. De altfel, iată ce a scris în continuare cu simplitate dar și cu patos Emanoil Busuioc: „...oamenii (din Ferești n.n.) ne privesc cu suspiciune și nedumerire, ne consideră venetici (?? subl.ns.) și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]