1,021 matches
-
ajung Înapoi În tren. Trimite un om cu mine și-i dau banii. Controlorul de bilete clătină din cap. El Însuși nu putea să părăsească bariera, Îi explică el, și n-ar fi fost regulamentar să trimită pe unul din hamalii care lucrau În sală, pe peron, ca să ia banii pe bilet. De ce nu lua doamna un bilet, urmând să-i ceară companiei să-i ramburseze banii? Pentru că, spuse domnișoara Warren furioasă, doamna nu are destui bani la ea. — În cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
genunchi, fără să aibă nimic de făcut și nici la ce să se gândească. Ușa rotativă Începu să se Învârtească și intră un grup de oameni. Myatt era primul dintre ei. După el veneau Janet Pardoe, domnul Savory și trei hamali cu bagajele lor. Myatt era fericit. Acesta era pământul lui ales. Un hotel internațional Îi era ca o oază familiară, oricât de pustie ar fi fost. Coșmarul din Subotica păli și realitatea lui dispăru cu totul În fața domnului Kalebgian care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bârne de lemn putrezite, a ploșnițe și a dezinfectant ieftin și era ținut de un metis cu mutra acră și uniformă albastră, care purta pe haină un mic ecuson pe care scria „Manager“, deși funcțiile lui mergeau de la recepționer, la hamal, trecând prin camerist, casier și administrator. Odăile erau întunecoase și minuscule, fără o altă ventilare, decât niște ferestruici înalte ce dădeau spre piață sau spre râu, și nici alte mobile, decât un pat vechi de fier, o noptieră rablagită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Îi vorbi de Încăperea aceea ticsită, de luminile stinse, de vocea care-l speriase atîta... — Graves nu a apreciat, cred, toate aceste detalii, Îl Întrerupse domnul Prentice Împreunîndu-și mîinile pe genunchii osoși și legănîndu-se ușor. Bietul Graves! Crimele pasionale ale hamalilor din gări, iată sfera lui de preocupări! În sectorul meu, cazurile sînt, firește, ceva mai ciudate. De aceea Graves n-are Încredere În noi, da, ăsta-i adevărul. Și Începu să Întoarcă filele dosarului de pe masă, așa cum ar fi Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În timp ce taxiul cotea pe Praed Street. Încă o cotitură, și ajunseră. Sub cupola camuflată a gării, călătorii care aveau abonamente pe calea ferată fugeau de moartea nocturnă, Îndreptîndu-se Într-o tăcere lugubră spre trenurile suburbane, cu cîte-o valijoară În mînă. Hamalii Îi urmăreau din ochi cu un aer de superioritate sceptică, plini de mîndria oamenilor care, În ciuda primejdiei, rămîn la post. De-a lungul primului peron se Întindea, ca o umbră lungă, trenul. Storurile erau lăsate la mai toate compartimentele. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
clasa I. Acestea nu erau pline: puțini provinciali cutezau să rămînă atît de tîrziu la Londra. Rowe Începu să-și vîre capul În fiecare compartiment, Înfruntînd peste tot privirile ursuze ale unor năluci albăstrii. Era un tren foarte lung, iar hamalii Începuseră să Închidă ușile, cînd Rowe ajunse la ultimul compartiment de clasa I. Aproape că se obișnuise că gîndul că nu-l va găsi, așa că rămase cu gura căscată cînd, deschizînd ușa, se pomeni nas În nas cu Hilfe. Hilfe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În fața unei doamne! Ar fi mai bine să coborîm din tren. Și se ridică să iasă. — Plecați? Întrebă bătrîna. — Eu și prietenul meu am hotărît să petrecem noaptea În oraș, ca să vedem spectacolul... — Ca să vezi! zise bătrîna În doi peri. Hamalii dau totdeauna informații greșite! Ați fost foarte amabilă, Îi spuse Hilfe, făcîndu-i o plecăciune. De o amabilitate cuceritoare. — O, acum mă pot descurca și singură, mulțumesc. Hilfe părea dornic să-și asume misiunea propriei sale Înfrîngeri: porni cu pași hotărîți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vedeau ici-colo steluțele roșii ale tirului de baraj al artileriei antiaeriene; păreau flăcăruile unor chibrituri, și se stingeau la fel de repede. Deodată se auzi un fluierat, și trenul se urni Încet din gara Întunecată, furișîndu-se parcă. În afară de ei și de cîțiva hamali, nu mai era nimeni pe peron. Bufetele erau Închise. Pierdut În imensitatea peronului, un soldat beat ședea pe o bancă și vomita Între genunchi... Hilfe coborî treptele ce duceau spre toaletă; nu era nimeni acolo; pînă și Îngrijitorul plecase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
care o Însoțeau În mod obișnuit - vuietul neîntrerupt al camioanelor, zăngănitul scripeților și zgomotul puternic și sacadat al motoarelor de pe vase, mișcarea plaselor uriașe care-și legănau În aer povara de lăzi, zornăitul specific Încărcării și descărcării, strigătele și chemările hamalilor negri și asudați, comenzile tăioase ale șefilor și Încărcătorilor - totul Încetase deocamdată făcînd loc marșului cadențat al bărbaților, al șirurilor nesfîrșite de bărbați În uniforme kaki care se perindaseră toată dimineața, Încă de la ivirea zorilor, de-a lungul digului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
al bărbaților, al șirurilor nesfîrșite de bărbați În uniforme kaki care se perindaseră toată dimineața, Încă de la ivirea zorilor, de-a lungul digului și peste pasarela ce duce spre un mare vas militar care așteaptă să-i Înghită pe toți. Hamalii negri stau tolăniți pe sacii plini cu ovăz din preajma toboganului, supraveghetorii moțăie pe grămada de boabe sau, ghemuiți În cerc În spatele unui zid de saci, joacă pasionat zaruri. Între timp trupele Înaintează. Șirurile cafenii, Înfierbîntate merg, se opresc, se odihnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe alte șine se vedeau vagoane de marfă și șiruri de trenuri cufundate În Întuneric, goale, negre, așteptînd cu un aer ciudat de Încordare, de viață de curînd stinsă. Apoi peroanele lungi Începură să lunece pe lîngă ferestrele trenului, iar hamalii vînjoși ca niște tauri se iviră În fugă, salutînd Îndatoritor, strigînd, adresîndu-se celor din tren care Începuseră deja să le dea bagajele pe fereastră. TÎnărul Își luă Încet haina și geamantanul de pe suportul de deasupra capului său și ieși pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nu erau "aurolaci" acolo, am putut să par un călător cumsecade care a pierdut trenul sau a sosit din provincie și nu are bani de hotel. După trei zile (ziua umblam pe străzi, lihnit de foame, sau mai făceam pe hamalul), m-am întors pe strada Tufelor și i-am povestit coanei Veta că la Predeal a fost un viscol grozav, care a înzăpezit trenul, încît reușisem cu greu să vin înapoi. Eram foarte încîntat că minciuna mă ajuta să aștept
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
săptămânal, sâmbăta noaptea, și se organizau în cantina "Casei studenților", de pe Plevnei, scoțîn-du-se mesele și amenajîndu-se "un bufet". Cum nu prea dispuneam de bani, întrucît posibilitățile de a ieși din jena financiară se mărgineau la nopțile în care făceam pe hamalul în Gara de Est, nu puteam oferi eu, aproape niciodată, băutura. Însă nu mă lăsam rugat prea mult dacă vreunul dintre colegi ținea să se arate generos. Și, cum s-a întîmplat mereu în exagerările mele, nu cunoșteam limite, la
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
e prea de-ajuns, zise Wilson. Nu vrem să-i răsfățăm. — O să le-o Împartă șefu’ lor? — Clar. Cu o jumătate de oră mai devreme, Francis Mcomber fusese purtat În triumf pe brațele bucătarului, ale servitorilor, ale jupuitorului și ale hamalilor, de la marginea câmpului până la cortul său. Cei care cărau armele nu participaseră la această demonstrație. După ce băștinașii l-au lăsat jos, el le-a strâns mâinile, s-a lăsat felicitat și apoi a intrat În cort și s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
unui film la cinematograf. Apoi muri. Râul mare cu două brațe Partea Întâi Trenul merse mai departe, până dispăru din vedere În spatele unui deal acoperit cu trunchiuri arse de copaci. Nick stătea pe legătura de pânze și așternuturi pe care hamalul o dăduse jos din vagon. Nu se vedea nici urmă de oraș, nimic În afară de șine și de ținutul ars. Cele treisprezece localuri care se aliniaseră cândva pe singura stradă din Seney dispăruseră fără urmă. Fundația hotelului Mansion House se ivea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era fierbinte, dar Nick era fericit. Simțea că lăsase totul În urmă, nevoia de a gândi, nevoia de a scrie, multe alte nevoi. Le lăsase pe toate În spate. Lucrurile se schimbaseră din clipa În care coborâse din tren și hamalul Îi aruncase bagajul din vagon. Seney era ars, tot ținutul era ars și schimbat, dar nu conta. Nu se putea să fi ars chiar totul. Era sigur de asta. Merse de-a lungul șoselei, transpirând În soare, urcând ca să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Am niște presimțiri Îngrozitoare câteodată. N-o să mai merg niciodată cu vreun rapid pe timp de noapte. Trebuie să existe și alte trenuri confortabile care nu merg așa de repede. Apoi trenul intră În Gare de Lyons, se opri și hamalii apărură pe la geamuri. Le dădui bagajele prin fereastră și apoi ne trezirăm pe culoarul lung și obscur, iar doamna din America se lăsă În grija unuia dintre cei trei angajați de la Cook’s, care-i spuse: — Doar o clipă, doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și apoi ne trezirăm pe culoarul lung și obscur, iar doamna din America se lăsă În grija unuia dintre cei trei angajați de la Cook’s, care-i spuse: — Doar o clipă, doamnă, să mă uit pe listă după numele dumneavoastră. Hamalul aduse un căruț și așeză bagajele unele peste altele, apoi eu și soția ne luarăm rămas-bun de la doamna din America, al cărei nume tocmai fusese găsit de angajatul Cook’s pe o pagină tipărită, dintr-un maldăr de alte pagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
soția ne luarăm rămas-bun de la doamna din America, al cărei nume tocmai fusese găsit de angajatul Cook’s pe o pagină tipărită, dintr-un maldăr de alte pagini tipărite, pe care le băgă Înapoi În buzunar. Noi Îl urmarăm pe hamal de-a lungul peronului de ciment. La capăt era o poartă și un bărbat controla biletele. Ne Întorceam la Paris ca să ne stabilim În locuințe separate. O idilă alpină Dacă coborai În vale chiar și dis-de-dimineață, tot era cald. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
domnul Wheeler. Trenul ajunge-n patruzeci de minute. Dacă urci cu mine Îți dau o sută de franci. — Nu mai vorbiți așa, domnule. Voi fi nevoită să-l rog pe conductor să aibă o discuție cu dumneavoastră. — Păi, nu pe hamal Îl vreau. Și nici pe polițist și nici pe unu’ din băieții ăia care vând țigări. Te vreau pe tine. Dacă continuați să vorbiți așa, o să vă rog să plecați. N-aveți voie să stați aici și să vorbiți așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Chelnerița se prefăcu că nu-l aude. — Mademoiselle, strigă din nou. Chelnerița veni la masă: — Doriți ceva? — Foarte tare. Îți dau trei sute de franci. — Sunteți Îngrozitor. — Trei sute de franci elvețieni. Se Îndepărtă și domnul Wheeler o urmări cu privirea. Un hamal deschise ușa. Era cel care se ocupa de bagajele domnului Wheeler. — Sosește trenul, domnule, Îi spuse-n franceză. Domnul Wheeler se ridică: — Mademoselle! strigă. Chelnerița se-ndreptă spre masă. — Cât face vinul? — Șapte franci. Domnul Wheeler scoase opt franci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Sosește trenul, domnule, Îi spuse-n franceză. Domnul Wheeler se ridică: — Mademoselle! strigă. Chelnerița se-ndreptă spre masă. — Cât face vinul? — Șapte franci. Domnul Wheeler scoase opt franci și-i lăsă pe masă. Își Îmbrăcă haina și-l urmă pe hamal spre peron, unde continua să ningă. — Au revoir, mademoiselle, spuse. Chelnerița se uită după el. E urât, se gândi, urât și Îngrozitor. Trei sute de franci pentru o chestie care nu mă costa nimic. De câte ori n-am făcut-o pe gratis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Johnson. Și ceilalți domni de față? — Ei sunt căsătoriți. — Vă place să fiți căsătorit? Îl Întrebă Johnson pe unul din ceilalți conductori. — Poftim? — Căsătoria, vă place? — Oui. C’est normale. — Exact, spuse Johnson. Et vous, monsieur? — Ça va, spuse celălalt hamal. — Pour moi, spuse Johnson, ça ne vas pas. — Domnul divorțează, le explică primul conductor. — A, făcu al doilea. Aha, făcu și al treilea. — Ei, se pare că subiectul s-a cam consumat. Nu vă interesează problemele mele, Îi spuse primului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dragostea, toată India. Venise într-o dhoti destul de murdară, cu picioarele lui crăpate fără sandale, și toți din casă îl priveau cu dispreț, cu scârbă, dar el, știindu-se "la mine", intra și ieșea mândru, aducând lucrurile din camion, conducând hamalii prin hall. Ardeam de nerăbdare să-mi spună ce s-a mai întîmplat acolo, în Bhowanipore. Când am plătit camionarul și hamalii, l-am luat cu mine în cameră, am cerut ceai d-nei Ribeiro și am deschis o nouă cutie
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dispreț, cu scârbă, dar el, știindu-se "la mine", intra și ieșea mândru, aducând lucrurile din camion, conducând hamalii prin hall. Ardeam de nerăbdare să-mi spună ce s-a mai întîmplat acolo, în Bhowanipore. Când am plătit camionarul și hamalii, l-am luat cu mine în cameră, am cerut ceai d-nei Ribeiro și am deschis o nouă cutie de țigări. Harold spumega că nu rămân cu el de vorbă, dar probabil că a ghicit în plecarea mea bruscă de la Sen
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]