8,389 matches
-
dovezi, demonstrează necesitatea de a renunța la paradigma dihotomiei normotensiune hipertensiune arterială și a considera TA ca un factor de risc cardiovascular (14). Astfel raportul WHO din 2002, a concluzionat: ,,există din ce în ce mai mult tendința de a se renunța la termenii hipertensiune, hiperglicemie și hipercolesterolemie și atenția se îndreaptă de la valoarea țintă a acestor parametri la care se inițiază terapia, decisă teoretic, spre managementul distribuției continue a riscurilor care se intersectează și interacționează complex cu fiecare parametru: TA, glicemia, colesterolemia’’ (15). Cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
acestor parametri la care se inițiază terapia, decisă teoretic, spre managementul distribuției continue a riscurilor care se intersectează și interacționează complex cu fiecare parametru: TA, glicemia, colesterolemia’’ (15). Cu toate acestea, concluziile lui Evans și Rose, din 1971, rămân valide:,,Hipertensiunea trebuie definită în termeni de valori ale tensiunii arteriale la care orice investigație și terapie generează mai mult bine decât rău” (16). Într-o schemă terapeutică, valoarea TA care necesită terapie farmacologică depinde de prezența și severitatea altor factori de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de la aceste dovezi, în 2011, se propune ca în noile ghiduri, în elaborarea definiției HTA să fie avute în vedere datele dicrepante privind diagnosticul bolii și valorile țintă ale terapiei farmacologice la anumite grupe de risc (17). În prezent, deși hipertensiunea arterială este definită printr-o tensiune arterială sistolică de 140 mmHg sau superioară și/sau o tensiune arterială diastolică de 90 mmHg sau superioară, pragul real de definire al HTA trebuie să fie flexibil, valoarea țintă care necesită intervenție terapeutică
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sau superioară, pragul real de definire al HTA trebuie să fie flexibil, valoarea țintă care necesită intervenție terapeutică farmacologică depinzând de riscul cardiovascular global al fiecărui subiect și de prezența sau absența afectării organelor țintă (18, 19). CAPITOLUL 3 CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE 3.1. Clasificare HTA în funcție de componenta sistolică sau diastolică a TA Clasificarea hipertensiunii arteriale la subiecții cu vârstă peste 18 ani, conform ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Hipertensiune din 2007, este redată în tabelul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
care necesită intervenție terapeutică farmacologică depinzând de riscul cardiovascular global al fiecărui subiect și de prezența sau absența afectării organelor țintă (18, 19). CAPITOLUL 3 CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE 3.1. Clasificare HTA în funcție de componenta sistolică sau diastolică a TA Clasificarea hipertensiunii arteriale la subiecții cu vârstă peste 18 ani, conform ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Hipertensiune din 2007, este redată în tabelul 3.1. (1). Categorie TA Sistolică (mmHg) TA Diastolică (mmHg) Optimă <120 <80 Normală
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
țintă (18, 19). CAPITOLUL 3 CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE 3.1. Clasificare HTA în funcție de componenta sistolică sau diastolică a TA Clasificarea hipertensiunii arteriale la subiecții cu vârstă peste 18 ani, conform ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Hipertensiune din 2007, este redată în tabelul 3.1. (1). Categorie TA Sistolică (mmHg) TA Diastolică (mmHg) Optimă <120 <80 Normală 120-129 80-84 Normal înaltă 130-139 85-89 HTA grad 1 (ușoară) 140-159 90-99 HTA grad 2 (moderată) 160-179 100-109 HTA grad
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
grad 3 (severă) ≥180 ≥100 HTA sistolică izolată ≥140 <90 Deși ghidul actual menține această clasificare conform prevederilor din 2003, aduce anumite mențiuni pe care clinicianul este necesar să le aibă în vedere în momentul evaluării unui pacient. Astfel, evaluarea hipertensiunii arteriale nu depinde exclusiv de valoarea tensiunii arteriale, ci este influențată crucial și de riscul cardiovascular global al pacientului și de gradul de afectare a organelor țintă (cordul, creierul și rinichii), precum și de mecanismele fiziopatologice complexe care stau la baza
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
izolată este cea mai frecventă formă de HTA, întâlnită adesea la vârstnici și se definește ca o tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale hipertensiunea sistolică izolată va fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în clasificarea clasică a HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în clasificarea clasică a HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu clasificarea în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ale tensiunii sistolice indicate în clasificarea clasică a HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu clasificarea în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
clasificarea HTA. Ghidul JNCa inclus categoria tensiunii arteriale normale cu cea a tensiunii normal înalte într-o singură entitate intitulată „prehipertensiune“ (12). Aceasta clasificare s-a bazat pe rezultatele studiului Framingham conform cărora la acești subiecți posibilitatea de a dezvolta hipertensiune este mai mare comparativ cu pacienții cu niveluri ale TA inferioare valorii de 120/80 mmHg (intitulată în ghidul JNC tensiune arterială „normală“) (18, 19). Comitetul ESH/ESC a decis să nu utilizeze această terminologie din următoarele motive (1): 1
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
din următoarele motive (1): 1) chiar și în studiul Framingham riscul de a dezvolta HTA a fost net superior la subiecții cu TA normal înaltă (130139/85-89 mmHg) comparativ cu cei cu TA normală (120Volum sistolic Fig. 3.3. Patogeneza hipertensiunii arteriale Rigiditate aortică Diametru Vasoconstricția arteriolară TA diastolică Creștere Scădere TA sistolică 23 129/80-84 mmHg) și, în concluzie, nu există suficiente argumente pentru a reuni cele două grupe (19); 2) dată fiind semnificația amenințătoare a cuvântului hipertensiune arterială pentru
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
3. Patogeneza hipertensiunii arteriale Rigiditate aortică Diametru Vasoconstricția arteriolară TA diastolică Creștere Scădere TA sistolică 23 129/80-84 mmHg) și, în concluzie, nu există suficiente argumente pentru a reuni cele două grupe (19); 2) dată fiind semnificația amenințătoare a cuvântului hipertensiune arterială pentru pacienții neavizați, termenul „prehipertensiune“ ar putea crea anxietate și solicitări multiple de consultații inutile în cazul multor subiecți (20); 3) cel mai important element avut în vedere este că, deși modificarea stilului de viață recomandată de Ghidurile JNC
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
64). Factorii psihoemoționali ca stresul, tipul de personalitate, activitatea desfășurată pot duce la creșteri tensionale, de obicei, în asociere cu prezența și a altor factori de risc. Acești factori psihoemoționali determină creșterea TA prin activarea sistemului nervos simpatic (65). Cauzele hipertensiunii arteriale secundare conform ghidurilor actuale ale Societății Europene de Hipertensiune sunt redate în tabelul 3.2 (12). Tabelul 3.2. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare Renală Glomerulonefrita difuză cronică, pielonefrita cronică, glomeruloscleroza diabetică, colagenoze, rinichi polichistic, tumori secretante de renină, stenoza
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pot duce la creșteri tensionale, de obicei, în asociere cu prezența și a altor factori de risc. Acești factori psihoemoționali determină creșterea TA prin activarea sistemului nervos simpatic (65). Cauzele hipertensiunii arteriale secundare conform ghidurilor actuale ale Societății Europene de Hipertensiune sunt redate în tabelul 3.2 (12). Tabelul 3.2. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare Renală Glomerulonefrita difuză cronică, pielonefrita cronică, glomeruloscleroza diabetică, colagenoze, rinichi polichistic, tumori secretante de renină, stenoza arterei renale (hipertensiune renovasculară), transplant renal. Endocrină Disfuncția suprarenală (boala
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a altor factori de risc. Acești factori psihoemoționali determină creșterea TA prin activarea sistemului nervos simpatic (65). Cauzele hipertensiunii arteriale secundare conform ghidurilor actuale ale Societății Europene de Hipertensiune sunt redate în tabelul 3.2 (12). Tabelul 3.2. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare Renală Glomerulonefrita difuză cronică, pielonefrita cronică, glomeruloscleroza diabetică, colagenoze, rinichi polichistic, tumori secretante de renină, stenoza arterei renale (hipertensiune renovasculară), transplant renal. Endocrină Disfuncția suprarenală (boala Cushing, hiperaldosteronism primar, feocromocitom), sarcina, disfuncția tiroidiană (tireotoxicoza, mixedem), acromegalia. Cardiovasculară Ateroscleroza
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
conform ghidurilor actuale ale Societății Europene de Hipertensiune sunt redate în tabelul 3.2 (12). Tabelul 3.2. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare Renală Glomerulonefrita difuză cronică, pielonefrita cronică, glomeruloscleroza diabetică, colagenoze, rinichi polichistic, tumori secretante de renină, stenoza arterei renale (hipertensiune renovasculară), transplant renal. Endocrină Disfuncția suprarenală (boala Cushing, hiperaldosteronism primar, feocromocitom), sarcina, disfuncția tiroidiană (tireotoxicoza, mixedem), acromegalia. Cardiovasculară Ateroscleroza aortei, insuficiența aortei, coarctația aortei, bradiaritmia sinusală, blocul atrioventricular de grad înalt, hipervolemia, poliglobulia, fistula arteriovenoasă, boala Paget. Neurologică Disautonomia, hipertensiunea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
hipertensiune renovasculară), transplant renal. Endocrină Disfuncția suprarenală (boala Cushing, hiperaldosteronism primar, feocromocitom), sarcina, disfuncția tiroidiană (tireotoxicoza, mixedem), acromegalia. Cardiovasculară Ateroscleroza aortei, insuficiența aortei, coarctația aortei, bradiaritmia sinusală, blocul atrioventricular de grad înalt, hipervolemia, poliglobulia, fistula arteriovenoasă, boala Paget. Neurologică Disautonomia, hipertensiunea intracraniană, tetraplegia. Medicamentoasă sau indusă de substanțe chimice Anticoncepționale orale, corticosteroizi, mineralocorticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene, amfetamine, inhibitori ai monoaminooxidazei, droguri anorexigene, cocaină, etanol, eritropoietină, intoxicația cu plumb. CAPITOLUL 4 EVALUAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE Conform ghidurilor actuale obiectivele evaluării sunt multiple: definirea HTA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
grad înalt, hipervolemia, poliglobulia, fistula arteriovenoasă, boala Paget. Neurologică Disautonomia, hipertensiunea intracraniană, tetraplegia. Medicamentoasă sau indusă de substanțe chimice Anticoncepționale orale, corticosteroizi, mineralocorticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene, amfetamine, inhibitori ai monoaminooxidazei, droguri anorexigene, cocaină, etanol, eritropoietină, intoxicația cu plumb. CAPITOLUL 4 EVALUAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE Conform ghidurilor actuale obiectivele evaluării sunt multiple: definirea HTA: valorile TA, labilitatea valorilor tensionale, variațiile nictemerale; identificarea afectării organelor țintă (cord, creier, ochi, rinichi), element esențial pentru stadializare și prognostic; cuantificarea factorilor de risc cardiovascular asociați: hiperlipemie, diabet zaharat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Ulterior este necesar să se evalueze afectarea organelor țintă, deoarece aceasta va determina extensia și a altor factori de risc cardiovasculari și, astfel, va modifica valorile TA la care este recomandată terapia antihipertensivă (3). 35 4.1. Evaluarea diagnostică a hipertensiunii arteriale Evaluarea diagnostică presupune: măsurarea repetată a TA, efectuarea anamnezei, a examenului clinic amănunțit și a investigațiilor de laborator. 4.1.1. Măsurarea tensiunii arteriale Măsurarea corectă a tensiunii arteriale trebuie considerată un gest medical de mare răspundere și importanță
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a prețului; personalul medical este necesar să fie instruit în utilizarea ABPM și în interpretarea datelor; personalul medical necesită să monitorizeze, să instruească pacienții și să preia datele din înregistrările valorilor TA ale subiecților cu ABPM. Argumente identifică pacienții cu hipertensiune mascată și cu HTA de halat alb; arată eficacitatea tratamentului: permite prescrierea mai eficientă, mai fidelă a medicației; scade necesarul de medicație antihipertensivă; identifică pacienții cu hipertensiune nocturnă, cu risc crescut de a dezvolta accident vascular cerebral; prezintă o valoare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
datele din înregistrările valorilor TA ale subiecților cu ABPM. Argumente identifică pacienții cu hipertensiune mascată și cu HTA de halat alb; arată eficacitatea tratamentului: permite prescrierea mai eficientă, mai fidelă a medicației; scade necesarul de medicație antihipertensivă; identifică pacienții cu hipertensiune nocturnă, cu risc crescut de a dezvolta accident vascular cerebral; prezintă o valoare predictivă superioară altor metode de măsurare a TA asupra evoluției HTA. Tabelul 4.13. Valorile TA la monitorizarea ABPM Valorile TA (mmHg) la monitorizarea ABPM Status Valori
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a obține un număr cât mai mare de valori și pentru a avea cât mai multe ore reprezentate. Evaluarea HTA prin ABPM, precum și largă răspândire a dispozitivelor de măsurare a TA în ambulator a permis individualizarea a două situații particulare: hipertensiunea ,,de halat alb’’ (hipertensiunea izolată de cabinet) - valori ale TA ridicate la cabinet comparativ cu valori normale la monitorizarea ambulatorie (Tabelul 4.16.). Hipertensiunea izolată de cabinet trebuie diagnosticată atunci când tensiunea arterială măsurată în cabinet este superioară valorii de 140
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cât mai mare de valori și pentru a avea cât mai multe ore reprezentate. Evaluarea HTA prin ABPM, precum și largă răspândire a dispozitivelor de măsurare a TA în ambulator a permis individualizarea a două situații particulare: hipertensiunea ,,de halat alb’’ (hipertensiunea izolată de cabinet) - valori ale TA ridicate la cabinet comparativ cu valori normale la monitorizarea ambulatorie (Tabelul 4.16.). Hipertensiunea izolată de cabinet trebuie diagnosticată atunci când tensiunea arterială măsurată în cabinet este superioară valorii de 140/90 mmHg la minimum
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
răspândire a dispozitivelor de măsurare a TA în ambulator a permis individualizarea a două situații particulare: hipertensiunea ,,de halat alb’’ (hipertensiunea izolată de cabinet) - valori ale TA ridicate la cabinet comparativ cu valori normale la monitorizarea ambulatorie (Tabelul 4.16.). Hipertensiunea izolată de cabinet trebuie diagnosticată atunci când tensiunea arterială măsurată în cabinet este superioară valorii de 140/90 mmHg la minimum 3 determinări, în timp ce tensiunea arterială medie pe 24 ore și tensiunea arterială diurnă sunt în limite normale. Diagnosticul său se
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]