1,306 matches
-
Barbu Știrbei, care avea o mare admirație pentru starețul mânăstirii ctitorite de strămoșul său, vornicul Cernica Știrbei, l-a convins pe Calinic să accepte scaunul epicopiei Râmnicului, acesta din urmă fiind ales în înalta funcție bisericească pe 15 septembrie și hirotonit arhireu pe 26 octombrie 1850, la vârsta de 63 de ani. Înscăunarea sa s-a făcut la Craiova, deoarece reședința episcopală din Râmnic era distrusă de un incendiu. Imediat după înscăunare, noul episcop s-a preocupat de ridicarea unei noi
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
și Kortrijk, și a mers la Colegiul Lelie în Leuven, pentru un an, la filozofie studiu și matematică. a intrat în Societatea lui Isus (iezuiții) pe 2 septembrie 1641. Verbiest a continuat să studieze teologia la Sevilia, unde a fost hirotonit ca preot în 1655. el a terminat studiile în astronomie și teologia la Roma. Intenția lui a fost de a deveni un misionar în misiunile din spaniolă în America Centrală, dar acest lucru nu a fost să fie. Chemarea lui a
Ferdinand Verbiest () [Corola-website/Science/331728_a_333057]
-
Alba Iulia, a decis hirotonirea sa imediată la rangul de preot, având ca sarcină formarea spirituală a studenților Facultății de Teologie de la secția Asistență Socială. În același timp, noul preot era asistent la facultate și profesor la seminar. A fost hirotonit ca diacon la 19 octombrie 1993 și ca preot celib la 26 octombrie 1993 de către episcopul Andrei Andreicuț. În 17 aprilie 1994 a făcut promisiunea monahală la mănăstirea Catedralei Încoronării din Alba Iulia și a primit atunci numele de Iosif
Iosif Pop () [Corola-website/Science/303537_a_304866]
-
în fața unei comisii de anchetă la Viena, în zilele de 14 și 15 aprilie 1752. Între altele, el declara că toți credincioșii din Sibiel l-au rugat, în urmă cu vreo 6 ani, să plece la București spre a fi hirotonit preot, ceea ce s-a și făcut, prin intermediul mitropolitului Ungrovlahiei, Neofit Cretanul. La scurt timp după hirotonie, episcopul rutean greco-catolic Manuil Olszavski din Muncaci, trimis de autorități să cerceteze starea de spirit a credincioșilor ortodocși din Transilvania, constata că printre cei
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
este încorporat în cadrul Armatei Sovietice, efectuându-și între anii 1968-1970 serviciul militar obligatoriu ca topogeodezist-operator. În anul 1971 a fost admis la Seminarul Teologic din Odessa (Ucraina), pe care l-a absolvit în anul 1974, cu calificativ superior. A fost hirotonit ca diacon la 3 martie 1974 în Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" (Uspenia) din orașul Odessa de către mitropolitul Serghie Petrov de Odessa și Cherson. La data de 31 martie al aceluiași an este hirotonit în cinul preoțesc în Biserica "Adormirii Maicii
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
anul 1974, cu calificativ superior. A fost hirotonit ca diacon la 3 martie 1974 în Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" (Uspenia) din orașul Odessa de către mitropolitul Serghie Petrov de Odessa și Cherson. La data de 31 martie al aceluiași an este hirotonit în cinul preoțesc în Biserica "Adormirii Maicii Domnului" a mănăstirii de călugări din Odessa de către același mitropolit. În anul 1974, la absolvirea Seminarului Teologic din Odessa, este decorat cu nabederniță de către mitropolitul de Odessa și Cherson. La sfârșitul studiilor la
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
conform deciziei sinodale, la treapta de arhimandrit de către IPS Vladimir. La data de 11 septembrie 1998, arhimandritul mitrofor Anatolie Botnari a fost ales Episcop de Cahul și Căușeni în Catedrala „Sfânta Treime” a Mănăstirii „Sf. Daniil” din Moscova. A fost hirotonit la 12 septembrie 1998 în treapta de episcop în aceeași catedrală de către Patriarhul Aleksei al II-lea al Moscovei, asistat de către mitropolitul Pitirim Neceaev de Volokolamsk și Iuriev, mitropolitul Vladimir Cantarean al Chișinăului și al întregii Moldove, arhiepiscopul Serghie Fomin
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
este un cleric român, episcop al Diecezei Romano-Catolice de Oradea Mare. S-a născut într-o familie de etnici maghiari din satul Gătaia ("Gátalja"), aflat azi în județul Timiș. A studiat la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. A fost hirotonit preot la 24 iunie 1990 de către episcopul Sebastian Kräuter și încardinat în Dieceza de Timișoara. A activat ca vicar parohial al Parohiei Elisabetin din Timișoara, iar în ianuarie 1991 a fost numit secretar episcopal și ceremonier la Catedrala „Sfântul Gheorghe
László Böcskei () [Corola-website/Science/334977_a_336306]
-
capitulară, punându-l sub protecția episcopului Adalbert de Magdeburg. La moartea mentorului său a luat numele de Adalbert. În anul 981 s-a întors în orașul său natal și, în același an, Dithmar, primul episcop al orașului Praga, l-a hirotonit preot. Mărturia vieții sale, pregătirea intelectuală, noblețea casei, totul îl pregătea pentru a-i deveni succesor. Acest lucru s-a petrecut în anul 982. La moartea episcopului, principele Boleslau al II-lea, clerul și poporul din Praga l-au ales
Adalbert de Praga () [Corola-website/Science/331540_a_332869]
-
al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia între 1990-1993. s-a născut la data de 6 iulie 1929 în localitatea Delnița (Csíkdelne, jud. Harghita). A absolvit studiile de teologie la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. A fost hirotonit ca preot la 28 aprilie 1957 de către episcopul Márton Áron. La 9 iulie 1981 a fost numit ca episcop titular de Nova și episcop-auxiliar de Alba Iulia. A fost consacrat ca episcop în Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia în
Lajos Bálint () [Corola-website/Science/308967_a_310296]
-
din Valencia (1578-1579) și din Alcalá de Henares. Într-un prim moment, nu a primit aprobarea tatălui, deoarece, murind fratele mai mare al lui José, tatăl său a crezut că acesta se va ocupa de averea familiei. El a fost hirotonit preot în anul 1583, la vârsta de 25 de ani. Sfătuit de episcopul de Urgell, Andrés Capilla, Calasanz făcu o călătorie la Roma, în 1591, unde fu preceptor al familiei Colonna. Înainte ca José să împlinească 6 ani de ședere
José de Calasanz () [Corola-website/Science/336453_a_337782]
-
în obștea Lavrei "Sf. Serghei" din orașul Serghiev Posad, regiunea Moscovei. La data de 7 decembrie 1986 a fost tuns în monahism cu numele de Dorimedont de către arhimandritul Aleksei Kutepov, starețul Lavrei (în prezent Arhiepiscop de Tula și Belevsk). Este hirotonit ca ierodiacon la 6 ianuarie 1987 în Catedrala din Vladimir de către IPS Serapion Fadeev, arhiepiscop de Vladimir și Suzdal și apoi ca ieromonah la 27 decembrie 1987 în Catedrala din Chișinău de către IPS Serapion Fadeev, mitropolit al Chișinăului (viitor mitropolit
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
Episcop Iustinian Ovcinicov. La data de 6 octombrie 1998, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis înființarea Episcopiei de Edineț și Briceni și numirea ca episcop a starețului Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani, arhimandritul Dorimedont Cecan. El a fost hirotonit întru arhiereu la 8 noiembrie 1998 în Catedrala Patriarhală din Moscova, de către Patriarhul Aleksei al II-lea al Moscovei, asistat de către mitropolitul Juvenalie Poiarkov de Krutița și Kolomna, mitropolitul Vladimir Cantarean al Chișinăului, arhiepiscopul Serghei Fomin de Solnechnogorsk, arhiepiscopul Arsenie
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
elevii săi nu numai prin știința sa vastă, dar și prin viața sa virtuoasă. A dus o viață foarte austeră, și exagerând austeritatea s-a castrat. Episcopul Demetrius a condamnat acest act al lui Origene și a refuzat să-l hirotonească, dar l-a lăsat în fruntea școlii. A călătorit la Roma, pentru a cunoaște „"această Biserică foarte veche”", unde a ascultat o omilie a Sfântului Hippolyt. La vârsta de 25 de ani a început să studieze limba ebraică. Faima sa
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
această perioadă, „Hexaplele” și „Octaplele”, iar către anul 230 îi apare opera sa cea mai importantă, „Peri-Archon”. Pentru a media unele neînțelegeri dintre biserici, Origene pleacă în Ahaia (Grecia), la Atena. De aici pleacă în Cezareea Palestinei, unde a fost hirotonit preot de către episcopii "Teoctist de Cezareea" și Alexandru al Ierusalimului, fără știrea episcopului său, deși era iregular, autovătămat, datorită faptului că se castrase. În acele biserici din Cezareea Palestinei și din Ierusalim nu existau canoane care să interzică preoțirea celor
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
cu seamă, Bisericii din Roma. În anul 232, "Biserica din Roma" a confirmat, într-un conciliu, verdictul dat de conciliul condus de episcopul "Demetrius al Alexandriei Egiptului". Fiind alungat din Egipt, s-a dus în Palestina, la episcopii care îl hirotoniseră și s-a stabilit în "Cezareea Palestinei", unde a deschis o școală teologică. Aceasta întrecea prin faimă școala de la Alexandria, prin caracterul ei științific și care a atras numeroase personalități ale epocii: Grigore Taumaturgul, Atenodor, fratele său, Firmilian din Cezareea
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
episcop al Argeșului și mai apoi mitropolit primat al Țării Românești. S-a născut în București în martie 1836. În anul 1854 intră ca frate în mănăstirea Căldărușani, fiind tuns în monahism în anul 1858. La 9 martie 1858 este hirotonit diacon pe seama Catedralei mitropolitane din București. În 1869 este hirotonit preot, iar în 1870 devine mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane. La 23 februarie 1875 este hirotonit arhiereu - vicar pentru Episcopia Argeșului, primind titulatura "Piteșteanul". Un an mai târziu, la 14
Ghenadie Petrescu () [Corola-website/Science/313662_a_314991]
-
Românești. S-a născut în București în martie 1836. În anul 1854 intră ca frate în mănăstirea Căldărușani, fiind tuns în monahism în anul 1858. La 9 martie 1858 este hirotonit diacon pe seama Catedralei mitropolitane din București. În 1869 este hirotonit preot, iar în 1870 devine mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane. La 23 februarie 1875 este hirotonit arhiereu - vicar pentru Episcopia Argeșului, primind titulatura "Piteșteanul". Un an mai târziu, la 14 martie 1876 a fost ales episcop eparhiot pentru aceeași eparhie
Ghenadie Petrescu () [Corola-website/Science/313662_a_314991]
-
mănăstirea Căldărușani, fiind tuns în monahism în anul 1858. La 9 martie 1858 este hirotonit diacon pe seama Catedralei mitropolitane din București. În 1869 este hirotonit preot, iar în 1870 devine mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane. La 23 februarie 1875 este hirotonit arhiereu - vicar pentru Episcopia Argeșului, primind titulatura "Piteșteanul". Un an mai târziu, la 14 martie 1876 a fost ales episcop eparhiot pentru aceeași eparhie. În data de 18 mai 1893 a fost ales mitropolit primat al Țării Românești, urmând în
Ghenadie Petrescu () [Corola-website/Science/313662_a_314991]
-
a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Rădăuți, primind la botez numele Dumitru. La vârsta de 16 ani, a fost călugărit cu numele David la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Rădăuți și apoi a fost hirotonit preot, devenind un duhovnic renumit. După un timp, s-a retras la Mănăstirea „Sfântul Laurențiu” de lângă satul Vicovu de Sus. Simțind nevoia de mai multă liniște, a devenit schimnic cu numele de Daniil și s-a retras la Putna, pe
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Kirovohrad. Între anii 1972-1974 și-a satisfăcut stagiul militar obligatoriu în cadrul Armatei Sovietice. Revenit din armată, a lucrat ca zidar la Fabrica “Novator” din Kirovohrad (1975-1980). În paralel, în anul 1976, a absolvit cursurile Seminarului Teologic din Leningrad. A fost hirotonit ca diacon necăsătorit la 2 martie 1980 și ca preot la 7 aprilie 1981. Și-a desfășurat activitatea pastorală în Eparhia Asiei Mijlocii până în anul 1987. Este tuns în monahism la data de 29 decembrie 1989, cu numele de Pantelimon
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]
-
Patriarhia Moscovei. La data de 2 iulie 1992, ieromonahul Pantelimon Romanovski a fost numit de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene în funcția de Vicar al Eparhiei de Cernăuți și Bucovina, cu titlul de Episcop de Kițman (în ). A fost hirotonit întru arhiereu la 25 iulie 1992. A îndeplinit apoi mai multe funcții de episcop vicar în diferite eparhii din Ucraina și anume: episcop de Konotop și Hluhiv, Vicar al Eparhiei de Sumi (din 1993), episcop de Vilniansk, Vicar al Eparhiei
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]
-
Cu binecuvântarea sa, 19 preoți și-au completat studiile la Academia Teologică din Kiev, urmând cursuri prin corespondență și alți 8 la Seminarul Teologic din Kiev . A fost înființată mănăstirea de călugări "Sf. Elisabeta" din Nova Balașivka. PS Pantelimon a hirotonit 80 de tineri ca diaconi și preoți. Au fost deschise 89 de școli duminicale și un centru educațional în orașul Svitlovodsk. S-a inițiat publicarea de reviste bisericești. Unul dintre evenimentele importante ale vieții culturale a orașului Kirovohrad a fost
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]
-
ruse, din care amintim nume precum Nikolai Berdiaev, Serghei Bulgakov, Vladimir Lossky, Alexander Schlemann, Vladimir Nabokov, Marină Țvetaeva etc. Din anul 1925, este numit profesor de patristica la Institutul de teologie ortodoxă „St.Serge” din Paris. În anul 1932 este hirotonit preot al Bisericii Ortodoxe din Paris. În această perioadă scrie o serie de lucrări în domeniul patristicii,precum și monumentala să opera "Căile Teologiei Ruse". Din anul 1949 se mută în Statele Unite, unde este numit Decan al Seminarului teologic ortodox "St
Gheorghe Florovski () [Corola-website/Science/309580_a_310909]
-
Chișinău, susținându-și examenul de absolvire în 1935. Se înscrie la Facultatea de Teologie din același oraș (1936 -1940). Își susține teza de licență în teologie în 1939, cu mențiunea “Excepțional - cum laude”, nota 10. La 1 decembrie 1941 este hirotonit preot pe seama parohiei Șoldănești-Orhei (1941 - 1944), de unde, la sfârșitul anului 1944, se refugiază în Țară (România) din cauza ocupării Basarabiei de către sovietici și funcționează ca preot în parohiile Panagia - Dolj (1945 - 1947), Ideciul de Jos (1948 - 1952), Luierul - Mureș (1953 - 1971
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]