976 matches
-
E. (1964), Griechische Sagen in der frühen etruskischen Kunst, Mainz. Herbig, G. (1922), „Religion und Kultus der Etrusker”, În Mitteilungen der Schles. Gesellschaft für Volkskunde, nr. XXXIII, pp. 1 sqq. Herbig, R. (1957), „Zur Religion und Religiosität der Etrusker”, În Historia, nr. VI, pp. 129 sqq. Herbig, R. (1965), Götter und Dämonen der Etrusker, Mainz. Hermansen, M. (1940), Studien über den italischen und den römischen Mars, Copenhaga. Koch, C. (1934), „Bericht über die neuensten Forschungen und Fragestellungen aus dem Gebiet deretruskischen
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
eterogen din mormintele Barberini, Bernardini și Galeassi (Preneste, secolele VII-VI Î.Hr.). Picturile și teracotele din templul lui Ceresxe "Ceres" de pe Aventin (cunoscut În 493 Î.Hr.) sunt opera lui Damophilos și Gorgasos, greci din Italia meridională (Pliniu, Naturalis historia, 35, 154). Aceste opere de artă pot fi considerate un discurs imagistic ținut despre religie și prin religie. Ele nu sunt semne mântuitoare lipsite de viață, inaccesibile celor care nu sunt specialiști, ci sunt citate vizuale ale unor lungi narațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferit de cel public. Decimus Iunius Brutus sărbătorea parentaliile În decembrie În loc de februarie (Macrobius, Saturnalia, 1, 16, 7; Cicero, De legibus, 2, 21, 54; Plutarh, Quaestiones Romanae, 34). Încă din epoca republicană gens Cornelia practica Înmormântarea În sarcofage (Pliniu, Naturalis historia, 7, 187). Este cunoscut mormântul Scipionilor pe via Appia, ca și hipogeul aparținând familiei Calpurn Pison pe via Salaria. Se povestește că gens Fabia ar fi fost nimicită pe Cremera (477 Î.Hr.) atunci când gens Fabia ar fi părăsit tabăra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
anul În care fiul Divinului Iuliusxe "Iulius" și-a luat titlul de Augustus (27 Î.Hr.) și, cu toate că a fost un academician, ca și Cicero, a fost Îngropat „În stilul pitagoreic”, În frunze de mirt, măslin și plop (Pliniu, Naturalis historia, 35, 160). 2. Antiquitates rerum divinarum Opera teologică fundamentală a lui Varro, Antichități religioase, În șaisprezece cărți, a apărut la jumătatea secolului I Î.Hr.; era dedicată lui C. Iuliusxe "Iulius" Caesar, pe atunci pontifex maximus, de la care Varro putea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Înainte de epoca sasanidă: Pliniu cel Bătrân, care se referă la Hermippos (secolul al III-lea Î.Hr.), autorul unei cărți despre magii care ar fi comentat scrierile atribuite lui Zoroastruxe "Zoroastru", având grijă să-i redacteze și un index (Naturalis historia, XXX, 4: Bidez-Cumont, 1938, II, p. 9); de asemenea, Pausanias (secolul II Î.Hr.) care vorbește despre o carte folosită de magii din Lidia pentru recitarea invocațiilor lor Într-o limbă barbară (V, 27, 5-6: Clemen, 1920a, pp. 62 sq
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tiridat din Armenia, rege și preot (Tacit, Annales, XV, 24), care, În călătoria sa la Roma, la curtea lui Nero (cf. Wolski, 1993, pp. 168 sq.), a refuzat să călătorească pe mare, temându-se să nu o contamineze (Plinius, Naturalis historia, XXX, 6), În conformitate cu regulile zoroastriene ale purității rămase În vigoare până În secolul trecut (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 378), fie că este vorba despre unul dintre cei trei regi Vologases (Duchesne-Guillemin, 1983, p. 867; Frye, 1984, p. 231) care a rămas În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Benveniste, E. (1967), „Les relations lexicales slavo-iraniennes”, În To Honor Roman Jakobson. Essays on the Occasion of His Seventieth Birthday, Haga, Paris, vol. I, pp. 197 sqq. Biezais, H. (1972), „Die himmlische Götterfamilie der alten Letten”, În Acta Universitatis Upsaliensis, Historia Religionum, nr. 5. Boyer, R. (1990), „L’uomo e il sacro presso gli Slavi”, În J. Ries, Trattato di antropologia del sacro, vol. II, L’uomo indoeuropeo e il sacro, Milano, pp. 213 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Augustus a interzis cetățenilor romani practicarea a ceea ce Suetoniu (Claudius, XXII) numea „religia druidică”: astfel, galii care intenționau să obțină cetățenia romană trebuiau să renunțe la religia părinților. Apoi Tiberiu, printr-un decret al senatului roman, a „eliminat” (Pliniu, Naturalis historia, XXX, 13) druizii, profeții și vracii galezi: așadar, conducătorii romani, Înțeleseseră că druizii erau stâlpul religiei și culturii galice. Însă aceasta „eliminare” nu trebuie să fi fost definitivă din moment ce succesorul lui Tiberiu, Claudiu, a fost cel care s-a apucat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi determinate de relații directe sau indirecte cu cultura romană. Ne referim, de exemplu, la scrisoarea În care Grigore cel Mare Îi sugerează călugărului Augustin, evanghelizatorul Britaniei, să nu distrugă templele păgâne, ci să le transforme În biserici creștine (Beda, Historia Ecclesiastica, I, 30) sau cazul lui Redwald, rege În Ostanglia, care, după ce s-a Întors la păgânism, a construit un templu cu două altare pentru a jertfi și pentru Hristos și pentru zeitățile păgâne (Beda, Historia Ecclesiastica III, 30) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În biserici creștine (Beda, Historia Ecclesiastica, I, 30) sau cazul lui Redwald, rege În Ostanglia, care, după ce s-a Întors la păgânism, a construit un templu cu două altare pentru a jertfi și pentru Hristos și pentru zeitățile păgâne (Beda, Historia Ecclesiastica III, 30) sau situația marelui templu din Köln despre care vorbește Grigore din Tours (Vita S. Galli, II). Dar, chiar făcând abstracție de aceste mărturii târzii, este totuși clar, din ceea ce am observat mai sus, că Tacitus cunoștea deja
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sticlă cu o toartă îndoită în unghi drept, "butoiașul din regiunea Frontignan" este foarte popular în Galia romană începând cu secolul al II-lea. Conform lui Plinius cel Bătrân, descoperirea sticlei a fost o pură întâmplare. În cartea sa, Naturalis Historia, autorul povestește cum, cu aproximativ șaisprezece secole înainte de Hristos, trei marinari egipteni au folosit pe plajă două bucăți mari de natron (carbohidrat natural de sodiu). În timp ce încălzeau cazanul, căldura s-a amestecat cu "nisipul alb de pe plajă", dând astfel, întâmplător
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
istorie unitară a românilor din toate cele trei provincii, sub titlul Elemente de Istoria Romaniloru (București, 1859). Îi urmează nume grele ale culturii române, cum ar fi cel al lui Ion Heliade Rădulescu, care a dat la lumină Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România (București, 1861, reeditat în 1869). Începea să se configureze o bibliografie istorică în cadrul literaturii didactice românești. Anii '70 ai secolului al XIX-lea înregistrează o explozie a cărții școlare dedicată cunoașterii istorice, perioadă cu care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
survenite la nivelul memoriei colective românești vor fi cartografiate prin analiza unei serii de manuale școlare de istorie a românilor, alcătuită din următoarele titluri: Elemente de Istoria Romaniloru pentru Classile primarie al lui A.T. Laurian (1862) [1859], Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România al lui I. Heliade Rădulescu (1861), Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, Sapa, Arma, Casa și Mintea Românilor prin tóte timpurile și locurile al lui R.G. Melidon (1876), Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Daciei". Laurian urmărește, sincronic, desfășurarea evenimentelor într-un triplu registru teritorial-politic (Țara Românească, Moldova și Transilvania), țesând astfel o împletitură narativă a istoriei românilor. Principiul unității este cu atât mai vizibil în manualul lui I. Heliade Rădulescu (1861), Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România. Pe lângă faptul că dizolvă trecuturile provinciale într-o singură istorie a românilor, Heliade evidențiază superpozabilitatea geografico-politică dintre vechea Dacie și actuala Românie. Însă abia începând cu un deceniu mai târziu, prin manualele lui Melidon, Tocilescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea de aripi a istoriografiei interbelice românești (clio inter arma) (Zub, 1989, pp. 256, 83). Plasăm în sarcina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea de aripi a istoriografiei interbelice românești (clio inter arma) (Zub, 1989, pp. 256, 83). Plasăm în sarcina capitolului următor rolul de a arăta modul în care memoria națională românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a purității este la fel de veche pe cât este și identitatea națională, izvorând cu forță în conștiința istorică a scrierilor Școlii Ardelene. Însă expresia sublimă a acestei "voințe de puritate" i-a dat-o Ion Heliade Rădulescu. În manualul său, Prescurtare de historia românilor (1861), Heliade Rădulescu lecturează întreaga istorie a poporului său ca o alternanță de fluxuri și refluxuri ale purității și impurității. Originile romane pure sunt corupte și poluate în cursul istoriei de elemente etnice alogene care au alterat fibra etnică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" clasica formulă a lui Cicero cum că "Istoria este învățătorul vieții" este relegată în colecția de citate anacronice. De la mesianism național la contingență istorică. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, conștiința istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tipografia Bucĭumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1857. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa IV. a scólelorǔ primare din Moldavia. Iașiǐ: Tipografia Buciumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1861. Heliade Rădulescu, Ion. Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Heliade și Associați. 1862. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria românilorǔ: pentru Classile primarie. Bucurescǐ: Tipografia statuluĭ numită Nifon. 1863. Urechiă, V.A. Istori'a Româniloru. Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ioan V. Elemente de istori'a Transilvaniei pentru învețiatorii și școalele popularie romane. Sibiiu: Tipariu si in comisiune la S. Filtsch. 1866. Moldovan, Ioan Micu. Istoria Ardealului, pentru scolele poporale. Blasiu: Cu Tipariul Seminariului. 1869. Heliade Rădulescu, Ion. Elemente de Historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Statului. 1870. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria romaniloru: pentru classile primarie. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1876. Melidon, Georgiu Radu. Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, sapa, arma, casa și mintea Românilor prin tóte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
about the Mind. Cambridge: Cambridge University Press. Drace-Francis, A. (2006). The Making of Modern Romanian Culture. Literacy and the Development of National Identity. Londra și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Press. Drace-Francis, A. (2006). The Making of Modern Romanian Culture. Literacy and the Development of National Identity. Londra și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași: Institutul European. Durkheim, É. (1980). Educație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Polirom. Peirce, C.S. (1931). CP 1.13, 1.37, 1.141 în Collected Papers of Charles Sanders Peirce, C. Hartshorne și P. Weiss (coord.), Cambridge, MA: Harvard University Press. Petre, Z. (2010). Cum au reinventat istoricii comuniști biografia lui Burebista. Historia, 99, disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/ cum-au-reinventat-istoricii-comunisti-biografia-lui-burebista, accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1.37, 1.141 în Collected Papers of Charles Sanders Peirce, C. Hartshorne și P. Weiss (coord.), Cambridge, MA: Harvard University Press. Petre, Z. (2010). Cum au reinventat istoricii comuniști biografia lui Burebista. Historia, 99, disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/ cum-au-reinventat-istoricii-comunisti-biografia-lui-burebista, accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of Social Construction (Vol. 50). Thousand Oaks: Sage
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]