3,545 matches
-
pe fete iordănesc. Cântând “Iordanul” ca popa cu botezul, pe toți din casă, cu Aghiasmă îi stropesc. Sau flăcăi și fete la fântâni se-adună. Din găleata plină cu apă se stropesc în timp ce urare străveche îngână. Apoi către seară, la horă dănțuiesc. Cei botezați Ion, trăiesc aventură când prietenii le fac baie-n apă rece. Cine vrea să scape, le dă băutură iordănitorilor cu care petrece. De la chef plecând după apus de soare, până să se-ntoarcă la ale lor case
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
Și ziceți-or duios din alaută Imnul poeților... demult plecați. Romanța despre plopii fără soț Pe muzica bătrânului Șorban Ți-o vor cânta suav un cor de îngeri Și Veronica Micle la pian. Vei sta-ntre Calliope și Erato La hora celor nouă muze Iar prea-sfioasele nimfe Camene Te-or săruta pe frunte cu a lor buze. Poate Bacovia e dus la templu Să inspecteze-n hruba cu păcat Sicriele de plumb și smoală A epigonilor ce vor pleca spre iad
ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356329_a_357658]
-
Dorul meu săltând în joc, / Dorul tău săltând în cântec, / Le-a cuprins peste mijloc / Taina unui vechi descântec / Cu miros de Busuioc. Amintirea alunecă treptat spre “casa cea albă” unde ca tânără fată, a avut fericirea să joace în horă, alături de ursitul ei, zi însemnată, pe care o va ține minte toată viața, pentru că atunci s-au legat cei doi tineri, prin firele freatice ale iubirii. Poate că tinerii din ziua de azi nu mai dau importanță unor astfel de
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
s-au legat cei doi tineri, prin firele freatice ale iubirii. Poate că tinerii din ziua de azi nu mai dau importanță unor astfel de momente din viața rurală, când flăcăii și fetele ieșeau pentru prima dată în sat, la horă, fiind socotiți, de atunci înainte în rândul adulților. E ca un certificat de maturitate. Dar aceste clipe rămân înscrise cu pană de aur în cuibul inimii și ies din când în când la iveală. Poeta se întreabă uneori, de unde această
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
o grădină imensă îngrijită și păstrată frumos prin munca covârșitoare a milioanelor de frați și surori ale mele. O țară se mândrește cu poporul ei. Unul deosebit, care știe să muncească cu mult sârg și ardoare, dar să învârtească și horele. Încă din primele timpuri ale existenței sale, poporul român a dat la iveală un întreg tezaur artistic în care își exprimă în forme vii și originale, bucuria de a trăi și setea de libertate. Limba noastră fiind numai cântec, face
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
a apropiat de partener mai mult decât îndrăznise să o facă el și, după primul dans, au mai urmat și altele. Cu el ori cu alți bărbați care, din diferite motive, nu aveau cu cine dansa. Doar la sârbe și hore se codea ori chiar renunța. Fănel era indiferent. Ar fi dorit să invite mireasa la un tangou ori vals. Nu a îndrăznit. Citise în ochii ei amuzament și ironie. Nu știa ce să creadă, dar era dezarmat. În afară de nea Gherghe
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
site-ului: www.personality.com.ro ) Și, nu pot încheia aceste rânduri făr’ de viers înaripat, scris acolo, unde trăiesc suflete pereche: „Te cerne cu fluturi de grijile mele,/ Ia-le în palmă și zboară cu ele,/ Mă prinde în horă cu floarea de crin,/ Cu tine mă prinde în gură cu vi/... Să ținem pe umeri cu brațe-amândouă/ Covorul de iarbă cosită cu rouă,/ Solie de greieri cântând serenada/ Când noi ne topim rătăciți în livadă” (Tatiana Scurtu). Mai trebuie
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CAIERUL DE VISE DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Caierul de vise Din câți erau pe vremuri prinși în horă, destui răpuși prin timp de oboseală, cum florile - petală cu petală cu trist oftat, la anumită oră îi evocăm acuma cu sfială în toamna policromă și sonoră, cu armonii de melodii la proră de nave înspre zări fără escală - sunt
CAIERUL DE VISE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355889_a_357218]
-
site-ului: www.personality.com.ro) Și, nu pot încheia aceste rânduri făr’ de viers înaripat, scris acolo, unde trăiesc suflete pereche: „Te cerne cu fluturi de grijile mele,/ Ia-le în palmă și zboară cu ele,/ Mă prinde în horă cu floarea de crin,/ Cu tine mă prinde în gură cu vi/... Să ținem pe umeri cu brațe-amândouă/ Covorul de iarbă cosită cu rouă,/ Solie de greieri cântând serenada/ Când noi ne topim rătăciți în livadă” (Tatiana Scurtu). Mai trebuie
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
a bunei Ion Rașinaru, 37 Candela de veghe în amintirea bunicii - luna printre nori 38 Chilii luminate - pe marginea cărării lumânărele 39 Tichia tatei caldă ascunzătoare - greieri în duet - Ana Urma 40 roi de fluturi albi în ritm cu aspersorul - hora stacatto 41 găinat violet sub șforile de rufe - via în vecini 42 lacrimi secate - betonul din cimitir incinerează doina bogdan 43 ploaie de vară - peste râul revărsat pod curcubeul 44 știuleți de porumb - fetițele împletind părul păpușii 45 ograda mamei-
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
865 din 14 mai 2013 Toate Articolele Autorului Se închid porțile, somnul se unește cu umbră scrisă în poveste, tot caut loc, un loc, un răsărit la poarta visului vrăjit. Apoi se-aude simfonia se pierde soarele și armonia, în horă visului damnat de gand ce pare că-i turbat. Zboară gândul se acoperă de soare apoi frumusețea să coboare, din requiemul condamnat din visul meu ce-i un oftat. Referință Bibliografica: Requiemul visului condamnat / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
REQUIEMUL VISULUI CONDAMNAT de PETRU JIPA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354879_a_356208]
-
poezie asemeni unei „efemeride triste cu suflet întinat”, se regăsește în simbolul christic al răstignirii, când e „secetă în ogorul de idei”. Ioan HOLBAN ‘’Un fiu al meleagurilor covurluiene, născut pe Valea Horincei, mai exact în Suceveni, sat prins în hora satelor Vlădești, Oancea, Cavadinești, Gănești, Prodănești, Aldești, Mălușteni, Tuțcani și a altor cătune numărând doar 7-8 gospodării, este nimeni altul decât ilustrul om al catedrei și omul de știință, și umanistul, prof. univ.dr. Vasile Burlui. Președintele fondator al Universității Apollonia
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
îi plesnește cu palma, pe cei mari, cu vorba”. Lica a încasat câteva palme și promisiunea că dacă nu-și bagă mințile în cap „lecția” se va repeta zilnic. După serbare la Cabinet. (Așa i se spunea Căminului Cultural) urma horă... Veneau căruțe cu înghețată pe băț. Mulți dintre copii n-aveau bani și aduceau un ou, primeau o înghețată. Mama mi-a dat două ouă, Licăi, numai unul. Furioasă ea mi-a dat peste mână și am scăpat ouăle. Mama
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
era un leu împăturit în opt și mi l-a dat. Fantastic, și acum când scriu am gustul de înghețată cu gust de vișine. De Crăciun, a doua zi de Paști, la Înălțare și când era bal la Cabinet sau horă în sat cânta banda, (Orchestă de suflători și duba-tobă) din Chilișeni. Și mai cânta muzica la îmormântare, la oamenii cu dare de mână și la flăcăii și fetele care mureau înainte să nuntească. Mamei îi plăcea să danseze, tata era
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă românească pe undeva, se mai bate coasa pe boatcă, se mai seceră și se mai macină la vreo moară cu ciocănele, mai trece pasul țărăncilor prin loturi, al ciobanului în urma oilor rărite nu de lupi ci de veacul internetului. O
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
mireasă/ din mătasea prăfuită a amintirilor/ ce mă trag spre un trecut/ - veșnic prezent - / din câmpiile-nflorite/ sub un cer încărunțit de stele. (CUNUNATĂ CU TIMPUL). Participarea la actul devoțional se realizează într-o profundă atmosferă cromatică. Sacramentele astrale înnobilează hora de vise (LINIȘTE). Este o perpetuă căutare. Dimensiunea spațio-temporală devine variabilă, de aici rezultând o stare metamorfică aflată în deplin elan: Pădurea se topea sub ochii mei./ Exista?/ Nu exista?/ Totul devenea vis-în-vis,/ vis-în-ne-vis,/ și tinerețea trecea/ într-o aparentă
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului VERSURI DIN VOLUMUL ,,SPRE ORAȘUL CU UN MILION DE FERESTRE''-MARIN IFRIM CÂNTEC într-o comună urbanizata anul trecut unde rata vine din oră în oră șoferii miros a năut mă voi duce astă-seară la hora fâșneț în velura albastră voi invită o lăcusta cu pași de păpădie flambantă la dans pe o frunză lacustra vom trece subtil peste rău spre orașul cu un milion de ferestre de unde se vede lanul de grâu cât sprânceană unei
CARTEA CU PRIETENI (IX)- MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355489_a_356818]
-
-n care satul era plin de viață Unde câmpul plin de oameni, se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora, Un prinos de bucurie pentru viața tuturora Unde-s fetele-n altița cu cozi negre că și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
deloc cuminte. Cine nu recunoaște, minte! Pe drept vă spui. Examene și plictiseală Pe fondul meu cel optimist. Cine mai ține socoteală? Însă ajuns-am la iuțeală Idealist. Și picură secunde, ore Din fermecatul alambic, Iar anii trec așa în hore Tumultuoase și sonore Și iar sunt mic. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Sosesc... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SOSESC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356918_a_358247]
-
purtându-ne apoi într-o lume de basm a lumescului. Nu coboară prea mult de ceea ce trupul o leagă de semenii săi, pentru că în cuvântul inspirat, pe care îl înalță inițiatului, răbdător și chinuit de umbrele teluricului, poeta spune: Văd horă în flăcări... Adun sânziene.../ E ceas de ursită. Lumini marțiene Răsar ca iubirile, unind și planete, / În august. I-aud și tic-tacul, buchet de flașnete. Ea însăși prin tot ceea ce vede este o inițiată și declară ascuns o legătură neștiută
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
călător căutând nemângâiere Se așterne ne-mblânzită noaptea sferelor oriunde Apoi după toate-acestea să adoarmă în tăcere. Deziluziile deșarte, iată fața astei lumi Doar urgii nemăsurate cu ruine în decor Vin străjeri ai nopții oarbe cu ofrande și cununi Să danseze hora tristă prin clipirile ce mor. Și din fiecare rană ce-a făcut-o călătorul În migrarea sa în lume, lume ce nu l-au primit Și-a făcut învelitoare și-n privire își ia zborul Dintre cei plăcuți odată, pentru
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra. m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morții și, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria - m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria, ... Citește mai mult ELOGIU ZARURILORM-am hotărât să aștept la capul podului și << ziua mậntuirii >>...și, ca orice mirean, să mă bucur de botezul cu roua al dimineții -m-am hotărật să nu mai pun
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
patrafirul Unului,și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra.m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morțiiși, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria -m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria,... XVIII. ELOGIU INSULEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011. ELOGIU INSULEI ...poate sunt și eu o insulă( Pantelleria, adică ).. și mă bat, si străbat, de o viață, toate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
de casă ,corabia la far. Mă-ntorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar, La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul; Mă închin la El și-L port în suflet dar Cutreierându-mi Ființa și întreg pîmântul. Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
Cutreierându-mi Ființa și întreg pîmântul. Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]