3,605 matches
-
De pildă, activiștii care conduseseră asociația studenților beneficiau de 50 de sutimi adăugate la media reală. Unii dintre cei cu medii bune erau recrutați din vreme de Securitate sau miliție. În privința celor reținuți în învățământul superior, nu media era criteriul hotărâtor, ci activitatea politică din timpul studenției și originea socială. Erau preferați fiii de activiști sau ai unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. În concluzie la cele arătate mai sus, raportând-o la condițiile materiale existente în România comunistă, situația studențimii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de relaxare MT se bazează pe un ritual magico-religios. Pe baza acestui referat, același ministru, Rădoi, care inițial a dat ordinul pentru efectuarea cercetării, a hotărât câteva zile mai târziu că Institutul nu trebuie să se mai ocupe de MT. Hotărâtoare pentru aceasta au fost rezervele exprimate în referat. Această indicație a fost respectată, adică întreaga acțiune MT, care a dus la închiderea Institutului, la dizolvarea organizației de partid și la interdicția profesională, s-a limitat la cinci zile. Reclamanții au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de partid cu mai-marii zilei (Petru Enache, Gh. Pană, N. Croitoru, Mohanu și alți tovarăși importanți de la Centrul Universitar, în frunte cu primul-secretar al Centrului), toate acestea însumând zeci de ore de intimidare, umilință și teroare. Fără îndoială, un moment hotărâtor în luarea deciziei de desființare a Institutului, de dizolvare a organzației de partid și trimiterea noastră în producție ca muncitori necalificați, ca și interdicția profesională nelimitată, în cercetare și învățământ, l-a constituit protestul nostru colectiv de a nu vota
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fără posibilitatea de a ne rezolva necesitățile fiziologice, sub o teroare cumplită. La etaj erau camerele de anchetă și timp de două zile n-au încetat urletele, țipetele, gemetele, înjurăturile, insultele și loviturile. Pentru mine, cele două zile au fost hotărâtoare pentru tot restul vieții. Atunci, sub presiunea aceea teribilă, gândurile mele s-au limpezit și s-au conturat foarte clar: țara noastră se află în primejdie de moarte, dar și viața mea este la răscruce. În asemenea clipe istorice, noi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
adape din durerile vii”, V. nu poate depăși zona faptului divers, a insolitului și accidentalului, rămânând - sub aspectul modalităților artistice și uneori chiar tematic - tributar unor maeștri ca I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu ș.a. Saltul hotărâtor avea să îl realizeze odată cu apariția romanului Menuetul, cea mai valoroasă scriere a sa. Aspirația către ideal, către împlinirea neabătută a destinului, către depășirea prozaicului și a nesemnificativului - pe care, chiar în aceeași perioadă, Mircea Eliade o considera extrem de rară
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
inteligenței prin reintegrarea însușirii respective în obiecte date și a obiectelor în contextul lor, jocuri de utilizare a obiectelor, de căutare a însușirilor obiectelor etc., astfel încât însușirile să devină proprietăți mobile, transferabile. Dezvoltarea și antrenarea funcției vizuale depind în mod hotărâtor de cantitatea și gradul de operaționalizare a informațiilor stocate, memoria vizuală completând și susținând memoria logică. Prin antrenamentul vizual se urmărește și îmbogățirea bagajului informațional pe baza căruia sunt facilitate percepția și, mai ales, recunoașterea și evocarea informațiilor. Pentru reușita
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inferioare încrucișate; - absența reflexului de „pregătire pentru săritură”, după vârsta de 9 luni; - persistența reflexului Moro, după vârsta de 6 luni; - persistența reflexului „mersul automat”, după vârsta de 10 luni; - toate abaterile de la dezvoltarea neuromotorie normală. Precocitatea intervenției terapeutice este hotărâtoare în obținerea unui rezultat optim. Primul care examinează copilul este medicul pediatru care urmărește și îngrijește respectivul copil încă din perioada intrauterină. Deficiența trebuie recunoscută cu mult înainte ca ea să fie vizibilă pentru părinți. Recuperarea și readaptarea copilului cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
misterele cosmosului, simplitatea mecanismelor poetice neputând crea imagini bucolice sau tablouri idilizante, ca în poezia lui Nichifor Crainic ori în versurile lui V. Voiculescu. Anul 1968 anunță o „erupție” pentru scriitor, însemnând apariția a cinci volume în numai trei ani, hotărâtoare pentru destinul lui literar. Cine mă apără (1968), cartea care deschide seria, adâncește interogațiile din Poarta cetății și confirmă că, fără a fi monocord, poetul își propune să evolueze, asemeni lui Blaga, în cercuri concentrice, a căror axă va fi
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
1841, este elev al Liceului Piarist din Cluj. Din 1843, primind o bursă de studii din partea Episcopiei din Blaj, urmează cursuri de teologie și filosofie la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena. Acum se conturează formația sa intelectuală, P. orientându-se hotărâtor înspre filosofia raționalistă a Luminilor, devenită, ca și pentru ceilalți cărturari ardeleni, temeiul unui program de „luminare” a românilor din Transilvania în vederea consolidării culturii naționale. Idealurile sale iluministe și patriotice sunt enunțate și în programul societății studențești „Românimea cea tânără
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Puterea sufletească, București, 1908; Domnul Luca, București, [1910]; Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, București, 1910; Păr de lup, București, [1911]; Andrei Bârseanul și naționalismul, București, 1924; Personalismul energetic, București, 1927; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1984; Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, 1935; Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1936; Psihologia poporului român, București, 1936; Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Timp și destin, București, 1940; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Etnicul românesc
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
1957, când e pensionat, ca funcționar la Fabrica Pipera. Esențiale pentru cariera de istoric literar a lui M. sunt formația de clasicist și cercetările latiniste efectuate în tinerețe. Ca și în cazul lui Petru Creția mai târziu, acestea se dovedesc hotărâtoare în dobândirea disciplinei filologice (aplicare la text, rigoare, acribie) și a unui solid fundament cultural, cu funcție de reper valoric. Lucrarea La Poésie néo-latine... demonstrează că literatura neolatină franceză nu e o „simplă imitație și nu e de tot mediocră”, iar
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
1957. Este condus, succesiv, de Perpessicius (1957-1971), Alexandru Oprea (mai întâi adjunct al lui Perpessicius, apoi - între 1971 și 1983 - director), Pavel Pereș, Adriana Daia, Nicolae Ciobanu (1985-1987), Dan Petrescu și Alexandru Condeescu. La Fondarea M. L. R. a contribuit hotărâtor Perpessicius, care spunea că această instituție culturală „cată să fie altarul pe care flacăra verbului românesc, întrupat în cele mai frumoase opere ale scriitorilor, să continue să ardă, să lumineze și să încălzească”. Fondatorul a fost ajutat de numeroase personalități
MUZEUL LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
prin expresivitatea ilustrărilor. Fragmentat anterior pe studiul unor teme, idei sau personalități, interesul pentru Renaștere se va extinde considerabil în Călătoriile Renașterii și noi structuri literare (1967), P. intenționând aici să dea răspuns la o întrebare fundamentală: care este factorul hotărâtor al modificărilor de structură din care a crescut spiritul modern, dat fiind că epoca segmentează istoria formelor de cultură în două tipuri esențial diferite? Concluzia, întemeiată pe argumente din spațiul literaturii, indică drept sursă a transformărilor acel spiritus movens al
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
județul Iași, își continuă aici lucrul, apoi la Odessa și la Focșani. Întors la București, își reîncepe activitatea didactică, colaborează la „Arhiva pentru știința și reforma socială” a lui D. Gusti, în care formulează un întreg program de culturalizare, participă hotărâtor la organizarea Universității din Cluj, printre ai cărei profesori se va număra din 1919, precum și la constituirea, în același an, a Institutului de Antichități și Studii Clasice în capitala Transilvaniei. Solicitat în 1918 să ia președinția Partidului Țărănesc, preferă să
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
ceea ce el dorea să fie criterii obiective. Socotește opera literară determinată în chip decisiv de mediul social, de caracterul și de ereditatea artistului. Monografia despre Vasile Alecsandri, din 1894, deși investighează pe larg caracteristicile epocii, nu reușește să stabilească relația hotărâtoare dintre esența operei poetului și epoca în care aceasta a fost creată. O atenție deosebită a arătat P. relației dintre public și literatură. Cauza pentru care scriitorii români nu aveau cititori el o considera a fi intransigența junimistă față de scrierile
PETRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
semnificativ decât orice comentariu. Trecând peste lipsa unor concepte mai generale cu care să descrie cât mai precis tipul de determinism avut învedere, exprimarea lui Engels nu lasă însă nici o îndoială asupra fondului problemei: „Potrivit concepției materialiste a istoriei, factorul hotărâtor în istorie este, în ultimă instanță, producerea și reproducerea vieții reale. Nici Marx, nici eu nu am afirmat vreodată mai mult. Și dacă cineva denaturează această aserțiune susținând că factorul economic este singurul hotărâtor, preface teza de mai sus într-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Potrivit concepției materialiste a istoriei, factorul hotărâtor în istorie este, în ultimă instanță, producerea și reproducerea vieții reale. Nici Marx, nici eu nu am afirmat vreodată mai mult. Și dacă cineva denaturează această aserțiune susținând că factorul economic este singurul hotărâtor, preface teza de mai sus într-o frază goală, abstractă și absurdă. Situația economică este baza, dar diferitele elemente ale suprastructurii, formele politice ale luptei de clasă și rezultatele ei, constituțiile date de clasa biruitoare după câștigarea luptei etc., formele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dat Engels formula această idee în scrisoarea sa către Bloch din 1890: „Istoria ne-o făurim noi înșine, dar o făurim, în primul rând, în cadrul unor premise și condiții bine determinate. Printre acestea, cele economice sunt, în cele din urmă, hotărâtoare. Dar și cele politice etc., ba chiar și tradiția care mai dăinuie înmintea oamenilor joacă un rol, deși nu hotărâtor” (Marx și Engels, 1968, p. 460). Iar Marx, în scrisoarea sa către Annenkov, formula același punct de vedere: „Istoria socială
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
făurim, în primul rând, în cadrul unor premise și condiții bine determinate. Printre acestea, cele economice sunt, în cele din urmă, hotărâtoare. Dar și cele politice etc., ba chiar și tradiția care mai dăinuie înmintea oamenilor joacă un rol, deși nu hotărâtor” (Marx și Engels, 1968, p. 460). Iar Marx, în scrisoarea sa către Annenkov, formula același punct de vedere: „Istoria socială a oamenilor nu este altceva decât istoria dezvoltării lor individuale, fie că ei sunt sau nu conștienți de acest lucru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Radiologia Imagistică. Cu timpul această parte a radiologiei s-a dezvoltat extrem de mult și a cuprins și alte metode care nu folosesc pentru diagnostic razele X: rezonanță magnetică, ecografia, tomografia prin emisie de pozitroni. Descoperirea lui a avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării ulterioare a științei despre atom. Prin metodele spectroscopiei de raze X s-au determinat exact numărul lui Avogadro, sarcina electrică elementară, sarcina specifică e/m. Ca mijloc de cercetare, radiațiile X au permis fizicienilor să confirme experimental teoria
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a modernității reflexive. Schimbările cu care se asociază au ritmuri diferite, dar și consecințe convergente. În terminologia pe care am propus-o, tranziția tendențială și tranziția de configurare nu se exclud, ci se completează. Alegerea complementarității tranzițiilor influențează în mod hotărâtor tipurile de concluzii teoretice atinse. De exemplu, Dumitru Sandu, teoretician consecvent al tranziției noastre postcomuniste, pare să plaseze această tranziție în contextul tranziției globale de la societatea tradițională la cea modernă, care s-a derulat, așa cum se știe, înaintea celui de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
într-un viitor edenic și încă alții, destul de mulți, o vor fără trecut, întrucât i se opune structural, și cu un viitor ce trebuie explorat, întrucât bulversează relațiile interpersonale și societatea ca întreg. Construcția socială a realității depinde în mod hotărâtor și ineluctabil de indivizii care se confruntă cu căutarea propriilor identități și cu nevoia depășirii stărilor anomice. Procesele de căutare nu sunt însă mai puțin contradictorii, mai ales că aria lor de cuprindere include o diversitate de persoane cu istorii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
gen, căsătoria și sexualitatea, dragostea, relațiile parentale și cele de rudenie. Este din ce în ce mai evident că opoziția, contradicția dintre societatea postindustrială și cea industrială nu se manifestă doar în arii macrosociale. Familia și relațiile de gen actuale se despart în mod hotărâtor de cele specifice societății industriale și trec prin transformări ce consacră acele moduri noi de configurare ce aparțin unei modernități reflexive. Astfel de transformări vor fi analizate în acest capitol. 4.1. Premise și ipoteze Voi începe cu formularea acelui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
obiect a documentelor îi permit să descopere valori literare autentice, aflate în lucrări abia amintite anterior de unii specialiști. Privirea proaspătă înscrie inițiativele înnoitoare în relațiile lor genetice cu tradiția culturală, ale cărei vestigii devin astfel adevărate monumente literare, etape hotărâtoare în dezvoltarea creației artistice. Culegerea Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen (2001) cuprinde studii și comunicări susținute la congrese și simpozioane internaționale, tipărite, între 1958 și 1998, în reviste și în volume colective din țară și din
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
lucrarea a cunoscut numeroase reeditări și a avut un rol deosebit în formarea școlii românești de logică. Difuzată de la catedrele universităților din Iași și, mai ales, din București, ca și prin numeroase conferințe, gândirea filosofică a lui M. a îndrumat hotărâtor spiritul public românesc din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea către spiritul științelor moderne. Nu mai puțin important a fost rolul său în crearea terminologiei filosofice românești moderne. Din tendințele pozitiviste ale gândirii sale decurge și preferința pentru
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]