14,015 matches
-
blocat în singurătate. Mâinile mele au creat hotare. Avea dreptate Adam. Odaia mea e un balon suspendat în atmosferă, o navă pilot, la cheremul hazardului, sedusă și biciuită de loteria vântoaselor. Sunt prizonierul propriei mele singurătăți. Mâinile mele au creat hotare... (Râsul tăcut) Arătam că în prozele lui Emil Botta se pot decupa aceleași "scheme poetice ale vieții lăuntrice" pe care le descoperim și în versuri. Principiul de recuperare este cel al bumerangului. Spațiile închizându-se, liniile ricoșează la întâlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sate - cel arhaic și cel evoluat -, afirmând despre primul că are „o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași”. f) Dacă regulile de acaparare a resursei sunt percepute ca nedrepte, atunci comportamentul poate fi afectat. Stahl menționează numeroase situații în care hotarele interioare ale satelor au fost refăcute și bunurile au fost reîmpărțite din cauza numeroaselor plângeri ale membrilor comunității . g) Strategiile contingente - fiecare este de acord să respecte regulile cu condiția ca și ceilalți să le respecte. Tendința de a nu mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie ca parte în instanță și participă la procesul de stabilire a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut dreptul de a se autoorganiza. Această recunoaștere nu era însă deplină, ci mai mult de facto, întrucât nu se dorea, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 80 89), o recunoaștere a personalității juridice a obștilor. Astfel
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
adunare hotăra asupra lucrurilor ce priveau toată Vrancea.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cel mare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 193-195). Sfatul cel mare era un organism care avea menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă și cele roi. Mai târziu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă și cele roi. Mai târziu însă, aceste litigii aveau să treacă în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
internalizată și recunoscută de nivel constituțional. Dată fiind independența mai mare de a se autoorganiza, satele libere aveau și reguli de cuprindere clar stabilite în ceea ce privește împărțirea terenului sătesc. Întâlnim astfel de reguli în cazul formării unor sate noi pe vechile hotare. Astfel, dacă terenul avea o valoare economică omogenă, atunci împărțirea se făcea prin tehnica crăpării (tăierea în lung a terenului respectiv); dacă terenul era mai fertil în unele locuri decât în altele sau unele terenuri erau aproape de apă și altele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sate sau trecea prin mijlocul unui sat, patrulaterele erau așezate cap la cap pentru a asigura accesul la apă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 80-82, 86-87). Din cauza condițiilor tehnice sau a conflictelor care apăreau între sate, procesul de stabilire a hotarelor avea loc destul de des, ori de câte ori vechile hotare erau contestate de o masă semnificativă, dovedindu-se astfel o flexibilitate destul de mare și o capacitare a celor implicați de a influența direct distribuirea resurselor. Așadar, mecanismul de aplanare a conflictelor legate de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
patrulaterele erau așezate cap la cap pentru a asigura accesul la apă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 80-82, 86-87). Din cauza condițiilor tehnice sau a conflictelor care apăreau între sate, procesul de stabilire a hotarelor avea loc destul de des, ori de câte ori vechile hotare erau contestate de o masă semnificativă, dovedindu-se astfel o flexibilitate destul de mare și o capacitare a celor implicați de a influența direct distribuirea resurselor. Așadar, mecanismul de aplanare a conflictelor legate de împărțirea terenului era întoarcerea terenului în devălmășie
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe singurul posibil în acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de boieri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-129). Domnia putea interveni în toate fazele procesului de stabilire a hotarelor și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de boieri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-129). Domnia putea interveni în toate fazele procesului de stabilire a hotarelor și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din boierii locali care aveau sarcina să aleagă un hotarnic și să asiste la operațiunile de pe teren. După stabilirea hotarului, ei erau cei care îl însoțeau pe cel delegat de domnie. În Moldova, cei care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească era un grup de boieri, de megieși sau de „oameni buni și bătrâni” în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea o importanță decizională egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă. Prin
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă. Prin urmare, pe lângă regulile de cuprindere de mai jos, procesul de stabilire a hotarelor avea și reguli de autoritate mai stricte decât în celelalte cazuri. Organele de stat nu țineau însă cont doar de oamenii buni și bătrâni dintr-un sat, ci și de cei din satele învecinate, prezența lor la operațiunile de hotărnicie
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din satele învecinate, prezența lor la operațiunile de hotărnicie constituind un mecanism de control local. Memoria colectivă era deosebit de importantă în problemele de hotărnicie pentru că, din cauza tehnicilor primitive, la anumite intervale de timp nu se mai cunoștea plasarea exactă a hotarelor. Atunci când se făcea hotărnicirea, era aproape tot satul de față, deoarece ciobanii cunoșteau mai bine anumite părți ale hotarului, lucrătorii agricoli pe altele și, dacă cele spuse de ei erau confirmate de sătenii din satul alăturat, atunci puteau fi stabilite
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
importantă în problemele de hotărnicie pentru că, din cauza tehnicilor primitive, la anumite intervale de timp nu se mai cunoștea plasarea exactă a hotarelor. Atunci când se făcea hotărnicirea, era aproape tot satul de față, deoarece ciobanii cunoșteau mai bine anumite părți ale hotarului, lucrătorii agricoli pe altele și, dacă cele spuse de ei erau confirmate de sătenii din satul alăturat, atunci puteau fi stabilite hotarele. Nicio persoană nu cunoștea întregul hotar, dar obștea, ca întreg, îl cunoștea prin punerea cap la cap a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Atunci când se făcea hotărnicirea, era aproape tot satul de față, deoarece ciobanii cunoșteau mai bine anumite părți ale hotarului, lucrătorii agricoli pe altele și, dacă cele spuse de ei erau confirmate de sătenii din satul alăturat, atunci puteau fi stabilite hotarele. Nicio persoană nu cunoștea întregul hotar, dar obștea, ca întreg, îl cunoștea prin punerea cap la cap a diverselor părți de hotar cunoscute de un țăran sau altul (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tot satul de față, deoarece ciobanii cunoșteau mai bine anumite părți ale hotarului, lucrătorii agricoli pe altele și, dacă cele spuse de ei erau confirmate de sătenii din satul alăturat, atunci puteau fi stabilite hotarele. Nicio persoană nu cunoștea întregul hotar, dar obștea, ca întreg, îl cunoștea prin punerea cap la cap a diverselor părți de hotar cunoscute de un țăran sau altul (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
altele și, dacă cele spuse de ei erau confirmate de sătenii din satul alăturat, atunci puteau fi stabilite hotarele. Nicio persoană nu cunoștea întregul hotar, dar obștea, ca întreg, îl cunoștea prin punerea cap la cap a diverselor părți de hotar cunoscute de un țăran sau altul (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122), amestecul dintre intervenția statului și intervenția obștii varia de la caz la caz, în funcție de statutul social al
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sub condeiul prea lung și greu, înfricoșat din altă vârstă chemat. Cine mai știa de această lunecare împietrită în mărgăritare. Poate profesorul meu, cu privirea de zeu, mai veghează, să rămână ce am trăit, peste vremea bătrână, în lumea fără hotare până la zenit. * * * Dacă statuile ar asedia orașul și nu ne-am mai putea mișca după voia noastră neghioabă? Ce s-ar întâmpla? Viața s-ar schimba; după alt chip, ne vom întinde aripile în zbor, ne va fi ușor? Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]