4,284 matches
-
, comuna Craiva, județul Arad, datează din anul 1725. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Prima mențiune documentară a satului Ciuntești este din anul 1581, într-un document privitor la dijmele satelor bihorene. Satul se află într-o „fundătură”, la
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
dar și spre Defileul Crișului Negru. Pe aici mergeau oamenii din satele de câmpie spre vestitul târg al Beiușului ce avea loc în fiecare zi de joi. Pe un deal din mijlocul satului se înalță o bisericuță de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tradiția, după unii săteni, spune că ar fi fost construită în 1648. Planul navei este dreptunghiular, iar absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
la menținerea unor particularități ale bisericilor autohtone, iar pe de altă parte - la modificarea aspectului lor obișnuit, adus de stilurile europene - neoclasicismul și barocul. Construcția a fost inițiată de comunitatea bulgărească. La 2 mai s-a aprobat construcția bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe. Târnosirea bisericii are loc la 3 noiembrie 1819. Biserica este o clădire alungită, cu absida altarului circulară, racordată plastic pereților laterali, cu o turlă ridicată deasupra naosului și cu camera clopotelor înălțată deasupra pridvorului. Spațiul central reprezintă o
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
timpului, mănăstirea a fost sprijinită material de mai multe familii înstărite. Hatmanul Ilie Jora cu soția sa Teofana a dăruit acestei vetre monahale o parte din moșie. Între anii 1793-1803, paharnicul Iordache Panaite a ctitorit o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", după cum se indică în pisania aflată deasupra ușii de la intrare. Pisania este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: "„hram uspenie prăsfi(ntei) născătoar(e) de Dumnezu cu agiutoriu Domnului nostr IS HS
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Între anii 1793-1803, paharnicul Iordache Panaite a ctitorit o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", după cum se indică în pisania aflată deasupra ușii de la intrare. Pisania este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: "„hram uspenie prăsfi(ntei) născătoar(e) de Dumnezu cu agiutoriu Domnului nostr IS HS și a Maică(i) Precesti aciastă sfă(n)tă mănăstire sau făcut de ctitori dum(n)ălui iordache Panaite paharnicu i sora dumisale Safta și cucoa(na
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
1793 septemvria 1, asconăcial(o)sia 1803 avgust'a 28 cisla”". Biserica a fost sfințită în anul 1803. În anul 1835, alături de vechea bisericuță de lemn care se deteriorase în timp, arhimandritul Rafail a construit o biserică de piatră cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Acest lăcaș de cult a fost acoperit cu tablă și zugrăvit în interior în anul 1869 de către vornicul Iorgu Vârnav Liteanu cu soția sa Anastasia și cu sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav. În același an, icoana Sf.
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
de lemn dând și odoară și cumpărând carte de moșie Icușenii apoi a doilea ctitori sânt hatmanul Ilie Jora cu soția sa Fteofana care încă au dăruit o parte de moșie ... iară aciastă sf[i]ntă biserică de piatră cu hramul Naștirea prea Sf[i]ntei de Dumnezeu Născătoarei sau zidit la 1835 prin osirdia pre cuvioșiei sale arhimandritului Rafail și cu ajutoriul mai multor făcători de bine. Iară la anul 1869 dumnealor vornicu Iorgu Vărnav Litianu cu sora dumisalei schimonahia
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
se fabrica berea "Ciclova". Mai in jos, se află ștrandul cu apă termală. În sat se află Mănăstirea catolica Maria Ciclova (cunoscuta si sub numele de "Mănăstirea de pe Cleanț", construită în jurul anului 1800). În mijlocul satului se află biserica ortodoxă cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", o biserica veche, dar bine întreținută. Biserica are trei clopote de dimensiuni diferite din cupru. Biserica Ortodoxă Română din Ciclova Montană a fost zidită în anul 1783 de către bufenii din această localitate cu contribuții financiare personale și
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
de dimensiuni diferite din cupru. Biserica Ortodoxă Română din Ciclova Montană a fost zidită în anul 1783 de către bufenii din această localitate cu contribuții financiare personale și cu forțe proprii. Ea a fost sfințită de către episcopul Vârșețului, Vichentie Popovici, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica are turn înalt ornamentat și acoperită cu tablă de cupru. Picturile și zugrăvelile [9] din interior sunt executate de pictorul Dimitrie Turcu între anul 1845-1846. Primul preot a fost Alexie Nedici din Oravița Română. Această biserică
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Biserica Română Unită din Teiuș, cu hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", a fost ctitorită în a doua jumătate a sec. al XVI-lea (probabil între anii 1586-1598), de către ramura din Teiuș a familiei nobiliare Rațiu. Edificiul, situat în orașul Teiuș, pe strada Bisericii, nr. 304
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
nobililor români Petru Rácz I., soția sa domnița Zamfira și Mihail Rácz. Șematismul Arhidiocezei Mitropolitane Greco-Catolice din Alba Iulia și Făgăraș, de la anul 1900 consemnează la pagina 131: "La Teiuș, exista o biserică de piatră construită în anul 1500 cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". "Exista și o casă parohială din piatră construită în anul 1866." "Parohia avea și o școală confesională, pentru băieți și fete." "Școala din Teiuș cu clădire de piatră, în anul 1800 avea o vechime
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Românești este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1759 în satul Românești din comuna Grănicești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. Biserica de lemn din Românești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Prima atestare documentară a satului Românești datează din 15 martie 1490
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
și a mănăstirii) bucuria și durerea Mănăstirea Buciumeni își trage seva istoriei din negura vremii. Se pare că pe la 1420 - 1430 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun, câteva călugărițe cu ajutorul locuitorilor din satele învecinate ridică o bisericuță de lemn cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae și câteva chilii. Pe la 1700 vechiul locaș de închinare este refăcut de către serdarul Manolache Radovici proprietarul unei moșii în satul Buciumeni și sfințit de Episcopul Sava al Romanului, ce așază în fruntea obștii pe monahia Mafta. Bisericuța
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
biserică va fi distrusă parțial de un incendiu, dar va fi refăcută în același stil de starețul Glicherie Lovin, mai târziu duhovnicul mânăstirii Adam. Schitul Buciumeni în anul 1750 devine metoc al Episcopiei Romanului. Un document al vremii menționează că hramul mânăstirii era sărbătorit a doua zi după Rusalii la sărbătoarea Sfintei Treimi. Între 1840 - 1844 se ridică biserica din cărămidă și clopotnița. De-a lungul timpului bucurându-se de numeroase danii, schitul își sporește atât obștea cât și averile. În
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
ale mănăstirii împletesc zilnic rugăciunea cu munca îngrijindu-se de prosperarea mânăstirii. O inițiativă deosebit de valoroasă a P.S. Episcop Dr. Casian Crăciun este crearea unei tabere de tineri liceeni în mânăstire. Anual sute de tineri din județele Eparhiei de ziua hramului Sf. Treimi iau parte la slujbă apoi intră în dialog cu preoții pe diverse teme de credință, morală și cultură.
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
Oltenița Veche), comună rurală, aflată la nord de oraș. Comuna era formată numai din satul de reședință, cu o populație totală de 1804 locuitori ce trăiau în 316 case și 8 bordeie. În comuna Oltenița Rurală existau o biserică cu hramul „Sfântul Nicolae”, o școală mixtă cu 27 de elevi și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 consemnează pentru Oltenița același statut de comună urbană reședință a plășii Oltenița, și o populație de 6341 de locuitori. Comuna Oltenița Rurală
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Berthelot. La 1 noiembrie 1931 pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede inscripționată. La 6 decembrie 1935 sub gorunul lui Horea s-a semnat acordul de Front Popular Antifascist, acțiune organizată de Frontul Plugarilor. Biserica, ortodoxă, având hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită pe locul alteia, de lemn, între anii 1893-1896 și are pictate în interior pe tavan brâuri tricolore, fiind singura biserică din România care expune astfel acest simbol național. Inscripția votivă este în exterior, în
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
proprietatea Abației Nivelles. Centrul satului, dominat de biserică, se afla situat la întretăierea a două drumuri importante, primul legând Vilvoorde de Tervuren, iar al doilea Bruxelles de Erps. Parohia a fost înființată înainte de secolul al IX-lea, dar biserica, având hramul Sfântul Martin, a intrat în administrarea Abației de Nivelles la sfârșitul aceluiași secol. În 1147, dreptul de proprietate a fost transferat Diecezei de Cambrai. Parohia a rămas dependentă de această dieceză până în 1559, când a fost preluată de Dieceza de
Zaventem () [Corola-website/Science/317990_a_319319]
-
Republica Moldova. Satul a fost întemeiat în anul 1777. Primul locuitor, care este și socotit ca întemeitorul satului, a fost Ion Obreja, de unde și provine denumirea satului. În anul 1864 s-a ridicat în sat biserica din piatră, „Sfinții Împărați,” cu hramul „Sfântul Constantin.” Biserica a fost construită cu cheltuielile proprietarului Costache B. ce avea în proprietatea sa 4194 desentine de pământ. Pe teritoriul satului era o gospodărie boierească cu două case de locuit, cooperativa agricolă „Ardealul” care s-a înființat în
Obreja Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305169_a_306498]
-
pribégii carii era fugiți pintr-alte țări de nevoia Iancului vodă, cu dragoste s-au întorsu la domnu său, Pătru vodă. Pre carii i-au miluit iară cu boieriile lor."" Biserica ctitorită de hatmanul Balica și de soția sa, Ana, avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ și a fost închinată Mănăstirii „Schimbarea la Față“ din Muntele Sinai. Un document din 9 august 1586 consemnează faptul că hatmanul Melentie Balica era atunci mort, iar mănăstirea fusese deja închinată. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
mănăstirii, după planurile aceluiași arhitect. Actuala clădire a bisericii datează din perioada 1836-1839, fiind ctitoria aceluiași egumen Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie, după cum arată și pisania care amintește pe lângă Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, un al doilea hram în cinstea Adormirii Maicii Domnului (Uspenia). Biserica actuală este un monument din prima jumătate a secolului al XIX-lea, construită în stil ucrainean. Fațadele sunt ornate în stil clasic cu panouri și pilaștri angajați. Fațada are intrarea decorată cu un
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
, comuna Bălănești, județul Gorj, datează cu aproximație din 1794. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Este clădită din lemn în anul 1794, pe temelie de piatră, acoperită cu scânduri de lemn, prinse cu cuie de lemn, peste care s-a tras
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
km de orașul Călărași și la 81 km de Chișinău. Satul Onișcani a fost menționat documentar prima dată în anul 1653. În raionul Călărași pot fi vizitate vetre medievale de la Sverida (1614) și Onișcani (1654). Un eveniment local marcant este hramul bisericii “Sf. Mihail” din satul Onișcani. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1334 de oameni, dintre care 51.27% - bărbați și 48.73% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.40% - moldoveni, 0.37% - ucraineni, 0.15
Onișcani, Călărași () [Corola-website/Science/303779_a_305108]
-
cutremurilor și parohul de atunci, pr. Liviu Bălăscuți s-a hotărât să construiască o nouă biserică mai mare. Arhitectul Andrej Stefancic a proiectat noul lăcaș de cult păstrând turnul cu basorelieful sfântului Anton de Padova, operă a sculptorului Iosif Fekete. Hramul parohiei este sărbătorit în ziua de 13 iunie. Parohia teritorială a Sf. Anton de Padova n-a fost înființată decât în anul 1985. Din 1936 până la 1 ianuarie 1985 parohia a fost deservită de preoții de la Catedrala Sfântul Iosif, Biserica
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
și binecuvântează pâinea, pe care enoriașii o poartă la biserică și care mai apoi este împărțită tuturor, în special săracilor. La sfârșit Liturghiei se venerează relicva Sfântului Anton. Tradițional în biserica Sf. Anton se ține o trezenă (13 Marți) înainte de hramul bisericii și o novenă (9 Marți) toamna pană la începerea Adventului. Hramul se sărbătorește anual pe 13 iunie. Se celebrează o Sfânta Liturghie solemnă în cadrul căreia preoții binecuvântează crinii (florile atribuite Sf. Anton) și copiii, mai ales cei mici aduși
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]