1,233 matches
-
pe proprietate - în cazul lui Aristotel. Tot ce a urmat în planul gândirii filosofice nu a fost decât o preluare și o actualizare la timpul istoric a ideilor acestor mari gânditori. Astfel, Sofocle, Jan Jacques Rousseau, Bacon, Kant, Hegel, Spencer, Hume, Voltaire, Marx, Nictsche, Feuerbach, Engels, Lenin, Russel etc., au gândit lumea doar aparent diferit, plecând de la individ ca entitate, până la social ca raporturi între indivizi și lumea în care trăiesc. Dacă dintru început dualitatea materie-spirit în plan individual a fost
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să fie ca să se împiedice și așa eroziunea solului. Pe unele suprafețe s-au făcut și lucrări de îmbunătățiri funciare și de combatere a eroziunii solului în timpul colectivului, avându-se în vedere că în unele porțiuni de teren stratul de humă este apropiat de suprafața solului și produce alunecări de teren. Așa a fost cazul pe tarlalele Pâșcov, Odaia, Hârtop, La Sărături etc. Deși comuna este amplasată într-o zonă deluroasă, predomină cultura cerealelor pe terenuri arabile. Dintre cereale, până în 1989
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în satele Bașeu și Baranca care au stuful mai în apropiere. Casele tradiționale erau cele cu prispă fără stâlpi și toată lemnăria încheiată în cepuri de lemn. Pereții în interior nu erau ornamentați. Se dădeau cu var și chiar cu humă, în fața casei se îndrepta cu lut și apoi se dădea cu negru. Ornamentarea a început să apară când unii oameni mai înstăriți acopereau casele cu șindrilă și când pe coamele caselor era câte o scândură cu flori și cu păsărele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pasiunilor de către rațiune. Bazată pe individualism și profit, educația occidentală s-a axat pe reducerea formelor de control al vieții private. Această educație atinge inclusiv tema egalității, văzută doar ca o idealizare a invidiei. Liberalismul anglo-saxon (promovat de David Hume, Adam Smith, Adam Ferguson, dar și de francezi precum Montesquieu, Benjamin Constant și Alexis de Tocqueville) a pus accentul pe corectarea carențelor educaționale ale delincvenților și pe reducerea coerciției. Liberalismul francez (reprezentat de Enciclopediști și Rousseau, Condorcet, dar și de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu are dreptul să atace proprietatea plurală și în același timp să spună că prețuiește civilizația... Proprietatea, ca principiu juridic ce determină relația fizică dintre om și mediul său natural și artificial, constituie precondiția oricărei acțiuni civilizatoare"152. După David Hume, civilizația se bazează pe trei legi fundamentale: cea a stabilității posesiunii, cea a transferului prin consimțămînt și cea a îndeplinirii promisiunilor. Legate de proprietate sînt și problemele profitului și ale rezultatelor obținute minimalizate prin controlul centralizat și nesituarea pe o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1762 începe să fie persecutat pentru ideile sale. Principala lui scriere pedagogică, Emil, este condamnată să fie arsă, iar autorul urma să fie arestat. Fuge în Elveția, unde este din nou prigonit; dă semne de boală mintală; se ceartă cu Hume, care îl invitase în Anglia ă1766); rătăcește prin Normandia și Dauphiné, iar din 1770 este tolerat la Paris, cu condiția să nu publice nimic subversiv. Trăiește copiind piese muzicale, primește puțini prieteni, printre care Bernardin de Saint Pierre. Reputația lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
însemnătatea deosebită a unor momente de sinteză în producerea proceselor psihice (c) ; a formulat problema particularității aparte a cauzalității proprii fenomenelor psihice (d). 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkley A fost meritul lui George Berkeley (1685-1753) și a lui David Hume (l711-1776) să redesemneze dimensiunile reflectării subiective. Filosof irlandez, Berkeley și-a propus să imortalizeze viața sufletească diferită, în concepția sa, de cea materială care pentru el era indivizibilă, incoruptibilă. Perspectiva sa a reprezentat o încercare de cucerire a domeniului substanțialității
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceste condiții social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul se afla în centrul preocupărilor lui Spencer. În clasificarea pe care o va da diverselor domenii ale științelor naturii, realizată în prima parte a lucrării sale Principiile psihologiei, el îi conferă psihologiei o poziție distinctă, alături de biologie. Pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
46, 47, 48, 50, 58, 266 Heraphilon 66 Herbart J.F. 64, 213, 214 Hering E. 180, 181 Herz 37 Hobbes Th. 122, 184, 235, 237 Hoffman F. 113 Holt E.B. 233 Homer 269 Horney K. 259, 261 Hull C.L. 238 Hume D. 123, 143 Husserl E. 223 Hypias 64 James W. 190, 191, 233, 234 Jansch E.R. 224 Janet P. 216, 250 Jaroslevski M. 101 Jones E. 250, 256, 257, 258 Jung C.G. 250, 254, 255, 256, 257, 261 Kant Im
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gânditori, de pildă, Descartes, Gödel sau Plantinga, putând vorbi astăzi de mai multe forme ale argumentului ontologic. Vlad Andreica are în vedere îndeosebi abordările argumentului ontologic venite din perspectiva filosofiei analitice contemporane. Pe lângă rafinarea argumentului, filosofia analitică, (împreună cu precursorii acesteia, Hume sau Kant), a adus și o serie de obiecții care vizează fie falsitatea premiselor, fie incorectitudinea raționamentului care fundamentează argumentul. Cele mai importante obiecții sunt: 1) existența nu este o proprietate, prin urmare, nu poate fi atribuită la fel cu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
univers și lucrurile despre care știm că au fost proiectate și create de ființe inteligente. Astfel, argumentul teleologic este un argument prin analogie. Cele mai cunoscute variante ale argumentului teleologic se găsesc în Dialogurile despre religia naturală ale lui David Hume și în cea de-a cincea dovadă a lui Toma D'Aquino. Acesta din urmă își formulează varianta sa după cum urmează: "A cincea cale duce (la Dumnezeu) prin guvernarea lucrurilor. Vedem că unele lucruri lipsite de cugetare, precum corpurile naturale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
galben luate ca proprietăți ale unui măr. Ar trebui considerată o precondiție pentru celelalte proprietăți. Dacă dorim să susținem că x deține o proprietate, trebuie ca acel X să existe. Analizându-l pe Kant și subliniind influența filosofiei lui David Hume, Louis Doupre consideră că tranziția de la idee la existență poate fi făcută doar cu ajutorul unor evidențe empirice. Putem să îl imaginăm pe Dumnezeu într-o asemenea manieră încât o negare a existenței sale ar fi contradictorie, dar acest proces rămâne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a ceea ce este independent de orice altă condiție și îl găsește în condiția suficientă pentru orice altceva. Concluzionează că ființa supremă, ca principiu originar al tuturor lucrurilor, există în mod necesar 135. Putem aminti aici și poziția empiristă a lui Hume și critica acestuia la adresa argumentului ontologic, multe din ideile sale fiind considerate valide și de către Kant. Hume a considerat că se poate demonta argumentul ontologic dacă ne raportăm la prezența răului în lume și la măreția lui Dumnezeu care nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Concluzionează că ființa supremă, ca principiu originar al tuturor lucrurilor, există în mod necesar 135. Putem aminti aici și poziția empiristă a lui Hume și critica acestuia la adresa argumentului ontologic, multe din ideile sale fiind considerate valide și de către Kant. Hume a considerat că se poate demonta argumentul ontologic dacă ne raportăm la prezența răului în lume și la măreția lui Dumnezeu care nu permite inițiativa și independența creaturilor sale. În "Dialoguri asupra religiei naturale" Hume critică argumentul ontologic plecând de la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
considerate valide și de către Kant. Hume a considerat că se poate demonta argumentul ontologic dacă ne raportăm la prezența răului în lume și la măreția lui Dumnezeu care nu permite inițiativa și independența creaturilor sale. În "Dialoguri asupra religiei naturale" Hume critică argumentul ontologic plecând de la ideea simplă că în cazul în care Dumnezeu deține atributul omnipotenței, atunci prezența răului în lume ar nega existența unui Dumnezeu înzestrat cu omnipotență deoarece un Dumnezeu omnipotent ar putea elimina răul. Este adevărat că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
III, problema nu se pune dacă existența contingentă ar putea vreodată să fie derivată din conceptul unui lucru, ci dacă un fel unic de existență, existența necesară, poate fi derivată dintr-un concept unic, al perfecțiunii divine. Nici Kant nici Hume nu au fost conștienți de literatura clasică în legătură cu acest subiect. Charles Hartshorne, unul din filosofii care au readus în discuție argumentul ontologic, consideră că Immanuel Kant greșește, atunci când afirmă că în cazul în care dolarii ar conține ceva (un penny
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesar". Modalitatea existențială este luată ca parte a înțelesului proprietății perfecțiunii. Anselm a încercat să arate că Dumnezeu există într-o manieră superioară, iar modul obișnuit de a exista trebuie privit ca pe un defect. În criticile lor, Kant sau Hume nu au atins acest aspect ei vorbesc doar dacă ceea ce există este sau nu mai mare decât ceva care eșuează în a exista (dar această comparație nu are același înțeles cu construcția pe care a propus-o Anselm). Hartshorne afirmă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pe care o ridică Hubbeling. În acest punct poziția lui Hartshorne pare tulburătoare prin încercarea de a lua ceva înapoi din formalizarea argumentului ontologic după ce acesta a convins mulți filosofi că argumentul ontologic nu este greșit în varianta criticată de Hume sau Kant424. La întrebarea ce sistem modal exprimă cel mai adecvat filosofia sa, Hartshorne afirma că sistemul său modal este apropiat sistemului S4 propus de Lewis, dar in anumite contexte sistemul S5 apare in schemă. Discursul lui Hartshorne despre stările
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
reușește cu succes să respingă argumentele lui Quine împotriva modalităților de re. Obiecțiile care vizează modalitățile de dicto și modalitățile de re sunt comune în filosofia analitică actuală. Aceste obiecții au fost implicate sau cel puțin sugerate în ideile lui Hume care afirma că nici o afirmație existențială nu poate reprezenta un adevăr necesar. Cel mai simplu răspuns împotriva acestui tip de critici este că în cazul în care propoziția "Dumnezeu există" este adevărată în toate stările de lucruri, atunci aceea ființă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Argument", secvența 4. "Modal Versions of the Argument", în The Internet Encyclopedia of Philosophy. http//:iep.utm.edu/o/ont-arg.htm. Holopainen, Toivo J., Anselm's Argumentum and the Early Medieval Theory of Argument, Vivarium, vol. 45, nr. 1, 2007. Hume, David, Dialogues Concerning Natural Religion, http://www.philosophyofreligion.info/dcnr2.html; James, William, The Varieties of religious Experience, New York, Collier Books, 1961. Kane, R., The Modal Ontological Argument, Mind, vol. XCIII, 1984. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, traducere de Nicolae
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
284-285, 287-288 Hegel, G. W. F. / 72, 103-104, 107, 141, 285 Hick, John / 26-27, 138, 161-162, 182, 244, 263,-264, 285 Himma, Kenneth Einar / 172, 203-204, 285 Hintikka, Jaakko / 105-106 Holopainen, Toivo J. / 69-70, 285 Hubbeling, Hubertus / 244, 249, 252-253 Hume, David / 38, 99, 101, 110, 237, 253, 276, 285 K Kant, Immanuel / 19, 32-35, 44, 49, 51-52, 57, 65, 72, 78, 80-81, 84, 86, 92, 95-113, 123, 136-138, 145, 147, 152-154, 169, 171, 174, 177, 210, 218, 232, 237, 246-247
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu e o idee obișnuită, ar părea, poate, prea ezoteric, prea enigmatic, dacă poetul nu i-ar înlesni înțelegerea prin lămurirea din ultima strofă: Prefigurez un gând zeiesc al lumii Ce-și dibuie pe forme bucuria Și răsădește-n moliciunea humii Tăria tainei mele, fecioria. Cuvântul fecioria aruncă în urma lui, peste toată poesia, lumina fragedă a neprihanei veșnice și învăluie acest simbol în nu știu ce bură de aur și în nu știu ce prestigiu de paradis. Categoria androginului e, după cum am observat, un gând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
instaurarea unei liberal-democrații de masă, în măsură să depășească provocări și crize) și care sunt aspectele de bază ale tranzițiilor și instaurărilor în diferite zone (altele decât cele prezentate în capitolul 4). Pe scurt, apelând la celebrele învățături ale lui Hume, trebuie să continuăm a reconstrui conexiuni succesive pentru a ajunge la o "pauză de reflexie", posibilă doar atunci când anumiți factori cheie au fost identificați. Concentrându-ne doar asupra aspectelor mai importante, sunt cel puțin trei întrebări pe care trebuie să
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
recursul la argumentele propuse în favoarea lor de participanții care împărtășesc aceleași valori de raționalitate și imparțialitate ("versant deliberativ"). În mod corect, Elster regăsește elemente ale acestei concepții în gândirea clasică, de la Aristotel la Burke, la Federalist Papers, la Mill și Hume, înainte de a-l aminti pe Rawls (1971) și Habermas (1996). În această lucrare nu este relevantă reconstrucția dezbaterii teoretice, deși este interesant să înțelegem mai bine democrația deliberativă. E mai important, însă, să precizăm anumite aspecte și consecințe ale configurației
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
egalității formale, asigurate prin domnia legii, pune libertatea deasupra tuturor valorilor morale. Dar această idee se regăsește și în Al doilea tratat despre guvernare. De aceea, Hayek îl așează pe Locke în fruntea seriei de gânditori liberali (Bernard Mandeville, David Hume, Josiah Tucker, Adam Smith, Adam Ferguson, Edmund Burke) care au gândit problema libertății din perspectiva "adevăratului individualism". Prin urmare, sintagma "dreptate ca libertate" îl plasează pe Locke la originea a două paradigme liberale, una a contractului social (care duce la
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]