1,611 matches
-
serie de prelegeri influente ținute la London School of Economics în anii '50 și '60, Wight (1991) a protestat împotriva reducerii reflecției asupra relațiilor internaționale la două tradiții de gândire. Ceea ce s-a pierdut prin divizarea domeniului între realism și idealism a fost o îndelungată tradiție (tradiția "raționalistă" sau "groțiană") care avea drept punct de plecare existența societății de state. Această perspectivă, care a ajuns să fie cunoscută ca Școala Engleză (a se vedea Capitolul 4 din volum) a fost influentă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Primului Război Mondial. Aceștia s-au referit la parametrii ideologici și conceptuali dincolo de care cercetătorii cauzelor războiului nu ar putea sau nu ar vrea să treacă. Pentru ca o opinie sa fie considerată legitimă, ea trebuia să se încadreze între cei doi poli: "idealism", la un capăt al spectrului, și "realism", la celălalt capăt. Conform acestor marxiști, anumite fapte erau excluse în mod axiomatic din câmpul cercetării. Tensiunile în interiorul societății, precum luptele de clasă sau competiția economică între puterile coloniale în această perioadă, o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi cea mai bună concluzie a analizei fiecăruia. Traducere de Irina IONESCU Capitolul 2 Realismul Jack Donnely 10 Realismul este un termen folosit într-o varietate de moduri în discipline foarte diferite. În filosofie, el denumește o teorie ontologică opusă idealismului și nominalismului. "Realismul științific" este o filosofie a științei opusă empirismului, instrumentalismului, verificaționismului și pozitivismului. "Realismul" în literatură și cinematografie este opus abordărilor romantice și celor care promovează evadarea din realitate. În Relațiile Internaționale, realismul politic este o tradiție de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
exagerează importanța aparențelor societății și acordă prea mică atenție rolului ei în menținerea privilegiilor puterilor conducătoare și ale altor interese dominante (pentru critica acestei interpretări, vezi Wheeler și Dunne 1996). Membrii Școlii Engleze sunt atrași de elemente de realism și idealism, însă ei gravitează către o cale de mijloc între aceste extreme, niciodată în întregime reconciliați cu oricare din cele două puncte de vedere. Acesta este exact felul în care Wight (1991) descrie "raționalismul" sau "tradiția groțiană", din care descinde Școala
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de violență, cum este războiul împotriva Irakului, ce au creat noi diviziuni în societatea internațională. Concluzie În The Twenty Years' Crisis 1919 1939, E.H. Carr (1939/1945/1946: 12) argumenta că teoria internațională trebuie să evite "sterilitatea" realismului și "naivitatea" idealismului. Școala Engleză poate pretinde că a trecut acest test al unei bune teorii internaționale. Ei au analizat elemente ale societății și civilizației care prezentau un interes scăzut pentru realiști. Deși au fost în primul rând interesați de înțelegerea ordinii internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
multe pentru a demonstra puterea ideilor, normelor și valorilor în modelarea politicii mondiale. În vreme ce discuțiile despre "forța ideilor" au avut mare răsunet în afara spațiului academic al Relațiilor Internaționale, un astfel de discurs în cadrul domeniului a fost mult timp văzut drept idealism naiv și chiar periculos. Calculele materiale, precum puterea militară și bogăția, au fost considerate drept forțele motivante din spatele acțiunii politice internaționale, iar factorii ideaționali au fost minimalizați ca oferind doar justificări sau ghiduri instrumentale pentru acțiunea strategică. Prin cercetare empirică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
materialist. Ei au arătat cum evoluează normele internaționale, cum ideile și valorile ajung să modeleze acțiunea politică, cum argumentația și discursul condiționează consecințele și cum identitatea formează agentul, toate în moduri care contrazic așteptările teoriilor materialiste și raționaliste. Deși acest "idealism empiric" nu asigură răspunsuri la întrebări puse de teoreticienii etici internaționali, el contribuie la teoretizarea normativă orientată mai mult spre filozofie în două moduri: legitimează o astfel de teoretizare, demonstrând posibilitatea ca ideile să provoace schimbări la nivel internațional; și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
această distrugere. Scopul acestei analize este deci explicit normativ înțelegerea modului în care structurile politice globale pot fi reformate pentru a preveni distrugerea și pentru a oferi o relație durabilă a omului cu planeta și cu restul locuitorilor ei. Asemenea idealismului (vezi Capitolul 2 al volumului), imperativul normativ este impulsul primar în cazul ecologismului explicarea distrugerii mediului vine pe locul următor. Din punct de vedere metodologic, deși ecologiștii sunt ostili pozitivismului, nu în ultimul rând din cauza legăturii sale istorice cu tratarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Zehfuss, M., 184, 185 Zimmern, Sir Alfred, 20, 24 "a treia cale", 40 "analogia internă", 108 "cartografiere morală", 203 "câștiguri absolute", 13 "cea de-a treia dezbatere", 235 "ciocnirea civilizațiilor", 115 "cultura anarhiei", 274 "etica discursului", 148 "fundaționism minimalist", 213 "idealism empiric", 226 "interdependența complexă", 208 "internaționalizarea statului", 170 "mâna invizibilă", 89, 90 "metodologie interpretativă", 223, 227, 231 "moralism", 67 "paradigma comunicării", 148 "paradigma producției", 142, 148 "paradigma suveranității", 180 "problema națională", 140 "realism științific", 43, 221 "revoluționar", 103, 121 "stare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
37, 77, 88, 89, 90, 135, 137, 234 guvernare, 71, 72, 75, 103, 114, 127, 276 guvernare globală, 144, 145, 172, 176 hegemonie, 28, 105, 126, 138, 144, 145, 146, 197, 227 hermeneutică, 168 homo economicus, 56 homo sacer, 192 idealism, 29, 102, 125, 226, 278 idei, 211, 222, 223, 225, 226, 229, 230, 254 identitate, 22, 62, 180, 184, 186, 187, 189, 194, 195, 196, 197 ideologie, 92, 122, 150, 170, 215, 253 Ideologiekritik, 163 Ierarhie, 50, 85, 251, 272
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
319462 tel./fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Ole Waever, The Future of International Relations: Masters in the Making, London and New York, Routledge, 1997, pp. 1-37. Cele patru mari dezbateri despre care vorbește Waever sunt idealism realism, tradiționalism behaviorism, realism marxism și raționalism reflectivism. 2 Menționăm aici Jacqui True, Gender, Globalization and Postsocialism: The Czech Republic After Communism, New York, 2003. 3 Ole Waever, "The Rise and Fall of the Inter-Paradigm Debate", în Steve Smith, Ken Booth
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lumina secolului XX, nu a secolului al XVIII-lea. Nu o lectură filosofică a acestei filosofii pentru a aprecia ce o distinge în mod avantajos de propria ei epocă, teoria clasică a Frumosului și speculațiile despre Ființă, clasicismul francez și idealismul german; ci o lectură a Luminilor prin prisma "artei contemporane": Immanuel Kant revăzut prin intermediul lui Leo Castelli 49. Lectură injustă, decalată, deliberat anacronică, de vreme ce filosoful și comerciantul nu reflectează la aceleași obiecte, nici la aceleași scopuri. Dar o fantezie revelatoare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
minimală a "realului" în calitate de categorie -, nu suntem foarte departe de sfârșitul lumii, în sensul filosofic al expresiei. Și e cea mai blândă, cea mai puțin apocaliptică dintre Apocalipse. Lumea a devenit cu adevărat reprezentarea mea. Această resorbție poartă un nume: idealismul absolut. Esse est percipi. Avem de acum mijloacele tehnologice să punem în practică principiul enunțat de Berkeley (episcop irlandez mort în 1753), potrivit căruia esența obiectelor constă în faptul că ele sunt percepute de noi. Obiecte, adică adulți și copii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sau societate, devine propria sa realitate. Să vezi sudul planetei prin ochelarii nordului, ce poate fi mai agreabil (pentru nord)? Percepția asupra secolului își are locul mai sus de Ecuator, de vreme ce noi avem sateliții de difuzare, repetoarele, cablul și camerele. Idealismul tehnologic nu înseamnă hohotele de plâns, ci solitudinea omului alb. Ridicăm și coborâm cortina peste colored people după bunul plac, când momentul și scena ne convin. Se spune "criză!" ca și cum s-ar striga "motor!", și lumea deschide larg ochii. Captivant
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lucru e adevărat. Abia odată cu deținerea materialismului veritabil (Marx), care nu are ca dat primar conștiința, de orice fel ar fi aceasta, ci "viața reală", gândirea umană refuză pentru prima dată în istorie să fie infectată de ideologie. Tranziția de la idealism la materialism înseamnă transcenderea filosofiei și a întregii ideologii înspre "reprezentarea activității practice"; cu aceasta începe adevărata știință pozitivă"84. În pofida criticilor survenite, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie nu este una negativă, întrucât Marx
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
42, 44, 48, 51, 60, 65, 68, 70, 77, 96, 101, 112, 133, 182, 187, 198, 212, 219, 222, 225, 227, 231, 233, 246, 261, 302, 309 guvernământ, 236 H hermeneutică, 15, 94, 189, 210 holism, 164, 165, 171 I idealism, 52 identitate, 53, 68, 71, 105, 118, 154, 156, 169, 175, 183, 222, 231, 232, 245, 259, 271, 272, 274, 277, 286, 289, 290, 291, 292, 294, 298, 300-303, 306, 308, 311, 313 ierarhie, 42, 164, 167 Iluminism, 84, 87
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
configurația, înțelesul (în opoziție cu explicația cauzală din științele naturii), personalitatea, păreau a fi noțiuni cheie pentru cercetarea acestor procese psihice, care nu se lăsau captate în laborator. Este ușor de văzut și corelația ideologică între aceste școli, în care idealismul era practicat cu frenezie, și regimurile politice din Germania care au dus la fascism și la război" (Ralea, Botez, 1958, p. 687). Deși se fac afirmații categorice contra fenomenologiei, gestaltismului și altor școli psihologice "cu tendințe reacționare", la bibliografia lucrării
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
independentă. III. Noulǔ caracter alǔ moralei sciențifice și spiritul pesimistǔ al veacului nostru. IV. Obiectulǔ precis și metoda Eticiĭ noĭ. V. Planul Eticii sciențifice: psicho-sociologice. VI. Despre purtare. Catacterulǔ moralitățiĭ purtăriĭ omenești. VII. Legile producerii fenomenelor marale. VIII. Determinismulǔ și idealismul în ordinea morală. Objecțiunile ăn contra determinsmuluĭ. IX. Legea causalitățiĭ fenomenilor morali. Doctrina causalitățiĭ și a fatalitățiĭ. X. Formele causalitățiĭ morale XI. Mobilele externe a acțiunilor noastre. Mobilele fisice și sociale. XII. Causalitatea socială. XIII. Legea complexitățeĭ,saǔ a combinărilor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ideal, nu există: or nu există nimic în cuget care să nu existe și în simțire." Pentru a prezenta acest model ideal, dacă el nu există nicăieri, este de neimaginat, pentru Grimm sau pentru Diderot, să facă referire la un idealism estetic la care, în sensualismul lor, nu ar putea adera. Pentru ei, acest "model ideal" nu este, ca pentru Antici, etern și imuabil, ci istoric și temporal. El se constituie, după părerea lui Diderot, "cu timpul, printr-o înaintare lentă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îl caracteriza -, publicat în "Convorbiri literare", la cinci ani de la trecerea scriitorului în neființă. Creația caragialiană i se părea criticului "săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine. Lipsită de adâncime, de orice ideologie, de orice idealism, de orice suflare generoasă, plină de un pesimism copleșitor, de o vulgaritate, de altminteri, colorată ea s-a bucurat de prestigiul unei literaturi prea actuale, dar va rămâne mai târziu cu realitatea unei valori mai mult documentare". Explicația atitudinii, sugerată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
doi poli ai spiritualității românești a fost adesea dus la extrem, perechile de opoziții fiind, de regulă în defavoarea caragialismului. Dan C. Mihăilescu inventaria o serie de astfel de dihotomii în aparență juste: "introvertire/ extravertire, sublimul utopiei/ grotescul ei, hamletismul/molierismul, idealismul luptător/realismul placid, melancolia cu accente violente/sarcasmul cu accente de jubilație bonomă, activismul coleric/ flegmatismul pragmatic, himericul și exaltarea/ caricaturalul etc."4 În privința existenței unui manifest literar care să ateste o astfel de direcție, acesta ar fi de găsit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întreg universul comix conținea mijloace de expresie neglijate ori considerate inferioare, nefiind exploatate, și tocmai de aceea cererea a crescut odată cu întrebuințarea lor, mai ales în rândurile celor ignorați anterior.673 Dacă anii '60 au zdruncinat fundamentele consensului american, după idealism, activism și crize, societatea a rămas cufundată în confuzie identitară și tristețe, iar tinerii s-au orientat spre ei înșiși, direcție vizibilă și în principala formă de "evadare", muzica: introspecția rock-ului progresiv, nihilismul punk și esența stilului de viață
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acesta, canalizând formele de violență ale comunității, legitimând brutalitatea și forța atunci când aceasta este amenințată, dar și "dreptul ei la dezordine, disponibilitatea ei orgiastică și concepția ei despre moarte". Al doilea strat este al eroului civilizat, care concentrează energiile constructive, idealismul, credința în evoluție, viața. Niciun mit sau personaj mitic nu trebuie "luat de bun" în versiunea canonică, de obicei sincretică. "Călăul istoric al eroului nu este antieroul, ci masele", afirmă tăios autorul. ibid., pp. 7-9. "Măreția omului se măsoară numai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
socotești o ființă fictivă, o plăsmuire monstruoasă a fanteziei tale umoristice, ți-aș putea da tot atâta încredere în tine însuți ca aceea pe care o am eu în mine! Ce rău ți-au făcut filozofiile acelea ale purității și idealismului de care te-ai lăsat absorbit o vreme! Și mai crezi, nefericitule, și în victoriile metafizice! — Ce-i cu victoriile astea metafizice? - l-am întrebat. — Ah, cum, nu știi?... Atunci, uite, Berliner Tageblatt spunea cu nu mult timp în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o nouă vocație punându-se În slujba celor săraci. Când Robert Elsmere apăru, În fine, la Începutul lui 1888, primele cronici fură reci și puține la număr, dar temele abordate - credința pusă la Încercare și Îndoiala sinceră, nedreptatea socială și idealismul filantropic - atinseră vizibil o coardă sensibilă printre cititorii mai școliți, care Începură să Își recomande unul altuia lucrarea cu entuziasm. Mudie o comandă În cantități mari. Domnul Gladstone Însuși, mișcat, scrise un articol imens despre ea În numărul din mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]