3,066 matches
-
două războaie. Liviu Mâlita utilizează metode sociografice pentru studierea ansamblul populației, nu doar pe scriitorii cei mai consacrați, cum face istoriografia literară tradițională. Originea socială (clasa medie rurală sau «intelectualitatea satelor”), apartenența la «elite», revendicările profesionale și cristalizarea unei conștiințe identitare specifice, formele de sociabilitate (cenaclurile...) și de organizare participa diferit la construcția socială a acestei noi identități. Cartea lui Marius Lazăr (2002), analizează mai multe baze de date, mobilizînd o veritabilă erudiție În științele sociale, pozițiile sociale ale elitelor literare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Alexandru Ciorănescu sau pe Bujor Nedelcovici. Cea de-a treia categorie („stadiul estetic”) este a „Ex-patrioților” și circumscrie „aria paradisiacă - așadar aproape imposibilă - a transculturației”. Echivalând cu o „resetare a ființei”, cu o maximă disponibilitate și eficiență în sensul reconstrucției identitare, clasa ex-patrioților este o categorie utopică și, prin urmare, nu este ilustrată de vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de caz, scrise cu finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
depăși vechea logică politică ce leagă națiunea de un teritoriu și un stat. Incapacitatea multor grupuri neteritoriale de a gândi În afara sistemului de referință al statului-națiune este Însăși cauza unei mari părți a violenței la nivel planetar, deoarece multe mișcări identitare și de emancipare sunt forțate, În lupta lor Împotriva statului-națiune, să Îmbrățișeze Însuși modul de gândire de care Încearcă să scape 61. Potrivit lui Appadurai, diasporele culturale mai trebuie Încă să creeze un limbaj „care să acopere diferite forme de loialitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lucide, în acțiuni la scară mare (activism politic sau social) ori în transpunerea acestor identități în viața de zi cu zi. Psihosocioloaga Janet Helms (1990), citată mai sus, ea însăși africană americană, a dezvoltat un model stadial și pentru reacțiile identitare ale albilor americani: 1) În stadiul de contact indivizii sunt indiferenți la problemele etnice și rasiale. Rareori ei se gândesc la astfel de lucruri. 2) În stadiul dezintegrării, ei, devenind conștienți de implicațiile pe plan social și personal ale chestiunilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel mult, în istoria recentă. Astfel, bazată pe teoriile lui Pierre Bourdieu și B. Lahire, Construcția identității într-o societate totalitară (2003) constituie un temeinic studiu de caz focalizat asupra societății comuniste românești, percepută ca o permanentă „negociere a resurselor identitare între actorii sociali și partidul-stat”. „Actorii sociali” aleși pentru exemplificare sunt scriitorii, ale căror reacții oscilează între un pol „ontologic” (atitudinea constantă) și unul „pragmatic” (adaptarea conjuncturală). Fără a emite judecăți morale, autorul realizează o clasificare și o analiză minuțioasă
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
sociali și partidul-stat”. „Actorii sociali” aleși pentru exemplificare sunt scriitorii, ale căror reacții oscilează între un pol „ontologic” (atitudinea constantă) și unul „pragmatic” (adaptarea conjuncturală). Fără a emite judecăți morale, autorul realizează o clasificare și o analiză minuțioasă a „strategiilor identitare” din lumea literară, de la rezistența poltică până la autocenzură. O temă similară abordează și studiul Povestirile vieții (2003), situat la joncțiunea între sociologie, psihologie și naratologie. Folosindu-se metoda abordării biografice, în care subiecții - în cazul de față lucrători într-o
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
la joncțiunea între sociologie, psihologie și naratologie. Folosindu-se metoda abordării biografice, în care subiecții - în cazul de față lucrători într-o întreprindere socialistă - sunt încurajați să-și povestească trecutul, se urmărește din alt unghi același proces al configurării structurilor identitare. Culegerea de proză scurtă Cheta la flegmă (1999) - republicată, într-o variantă amplificată cu titlul Proză cu amănuntul (2003) - cartografiază, din perspectiva unui microrealism dus până la patologic și absurd, o umanitate suspendată între remanențele comuniste și „minunata lume nouă” a
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
de schimbare de sex nu mai surprind astăzi pe nimeni, cel puțin nu în măsura în care ar fi șocat cu un deceniu sau două în urmă. Și totuși, există o aură de licențios și strident neobișnuit asociată încă inevitabil unei asemenea transformări identitare. În primii ani de studii doctorale am descoperit, în bibliografia obligatorie, numele unui de cercetător în domeniul retoricii, pe nume Donald McCloskey, autor de texte interesante despre retorica științei, în particular retorica științelor economice. Un an mai tîrziu Donald a
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
de retorică, înconjurată de alți universitari care păreau a-i fi amici de cînd lumea, perfect în largul lor în preajma ei, și cu care glumea-flirta discret și senin. De curînd Deirdre Mc Closkey a publicat un volum-cronică a avatarurilor sale identitare. El conține povestea transformării lui Donald în Deirdre, cu multe dintre detaliile ei mai curînd de articolaș de gazetă, sordide și deprimante, dar și cu reflecții interesante despre libertatea individului (și obligația sa) de a se prezenta celorlalți drept cel
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
puțin agasant. Ceea ce strică tonul acestei povestiri este faptul ca ea e narată de vocea feminină, de Deirdre, chiar și în capitolele concepute ca intenție din perspectiva lui Donald. O voce feminină triumfătoare, care încearcă să prezinte cronica acestei transformări identitare ca pe un colosal succes. Dar narațiunile identitare sînt, prin definiție, deschise, ele nu pot sta sub semnul unui happy-end decît cu riscul de a deveni foarte simpliste sau teziste. M-a surprins, de asemenea, deși poate în mică măsură
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
faptul ca ea e narată de vocea feminină, de Deirdre, chiar și în capitolele concepute ca intenție din perspectiva lui Donald. O voce feminină triumfătoare, care încearcă să prezinte cronica acestei transformări identitare ca pe un colosal succes. Dar narațiunile identitare sînt, prin definiție, deschise, ele nu pot sta sub semnul unui happy-end decît cu riscul de a deveni foarte simpliste sau teziste. M-a surprins, de asemenea, deși poate în mică măsură, să descopăr naivitatea cu care Mc Closkey își
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
ființei de Constantin Noica și de Sentimentul românesc al urii de sine de Luca Pițu. Între celebrarea cultică și deriziunea notorie, imaginea românismului pare a nu-și afla un echilibru și o stabilitate. Toate aceste observații indică o îngrijorătoare criză identitară în care se zbate (se pare că în mod tradițional) sufletul românesc. Între o falsă glorie trecută și un mereu actualizabil autopersiflaj se consumă slaba aderență la realitate de care suferă românitatea. Noi suntem fie cei mai (buni, viteji, drepți
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
și până în Kosovo, Albania și Marea Adriatică), în mijlocul altor comunități non-romanofone (grecești, albaneze, slave, turcești), aceste comunități au avut, mai întâi, de luptat - la propriu, la figurat - pentru a-și face distincte - prin idiosincrazie - structurile etnolingvistice și socioculturale, proprii. Această recunoaștere identitară avea două aspecte. Cea mai cunoscută - care nu a întârziat de-a lungul secolelor - a fost cea exterioară. Comunitățile romanofone au fost menționate - după cum se știe - mai întâi în sudul Dunării, în Imperiul multietnic al Bizanțului, încă din sec. X
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
chiar dacă unele comunități trăiau în regiuni cu toponime latine)? Chiar dacă, în cronicile bizantine, erau considerați rhomanoï? VI. Răspunsul nu poate fi afirmativ. Romanofonia comunităților din Peninsula Balcanică - dar și a celor de la nordul Dunării - nu constituia, la început, o caracteristică identitară, conștientă, înăuntrul acestor grupări. �Limba noastră", �limba cea bună" era un element definitoriu etnic, o continuitate �din tată în fiu" care trebuia cu orice preț apărată (ar. părinteasca dimândare) în interior, dar și în afară, față de �străini". Nicidecum o relație
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
jur și, mai ales, voind a o păstra (language maintenance), alteritatea garantează fidelitatea lingvistică diacronică. (în Peninsula Balcanică, fiecare etnie avea o limbă proprie, ceea ce, arată Matilda Caragiu Marioțeanu, făcea pe �orice Aromân... să se simtă un altul"!) VIII. Problemele identitare au început să se complice începând cu secolul al XVIII-lea, atunci când o bună parte dintre Aromâni au avut acces, în urma dezvoltării economico-sociale, la instrucția școlară. Aromânii se �îmbogățeau", devenind oameni respectabili în societatea greacă. în plus, în aceeași vreme
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
nu face decât să intensifice contrarietăți și inimiciții subterane... Acuzațiile la adresa unui �naționalism românesc", expansiv, în Balcani, nu li psesc. XIII. Problema comunităților romanofone - românofone - constituie din ce în ce mai mult un element important - sine qua non - al întregii românități românești. De la conștiința identitară, etnolingvistică, până la imaginea istorică a originilor latino-romanice, comunitățile romanofone, atât cele nord-dunărene, cât și cele sud-dunărene, au avut de parcurs o vreme îndelungată, de secole. Un valoros istoric maghiar, ucis în revoluția din 1956, I. Tóth Zoltán 2001, p. 12
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Dacă la nordul Dunării dezideratele au fost împlinite, în sudul Dunării ele își așteaptă încă rezolvarea. Dar drumul parcurs a fost același: lungul drum al afirmării în istorie a romanității românești. XIV. Nu este semnificativ faptul că dinamica acestor idei identitare național-istorice s-a declanșat într-un mediu multicultural favorabil, prin contacte ideologice austro-ungaro-transilvănene care au reunit pe toți cei care militau pentru autonomia propriei alterități? în termeni sociolingvistici, fidelitatea lingvistică (language loyalty) s-a completat cu o culture loyalty, istorică
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de a cunoaște un mod de supraviețuire a Învinșilor cu Învingătorii, În care accentuarea identității proprii nu presupune adâncirea adversităților, intensificarea urii și Înmulțirea conflictelor. Ci doar compasiunea pentru suferințele victimelor și cinstirea memoriei lor prin perpetuarea tradițiilor și culturii identitare. Dreapta poziționare a acestui roman, indispensabil pentru cunoașterea spiritualității acadiene, face poate necesară revederea sumară a unor repere istorice. Acadia, patria istorică a acadienilor, era o regiune din sud-estul Canadei, care corespundea așa ziselor provincii maritime de astăzi (Nova Scoția
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
cf. „Choléra-Morbus (Poona, juillet 1832)”, Correspondance de V. Jacquemont. Appendice, 18464, p. 362. 59. Ultima frază a prefeței, una dintre cele mai citate ale lui Honigberger (dar și una dintre cele mai contrazise de mențiunile pripite), arată clar că intenția identitară a lui Honigberger era una vădit minimalistă. Lafont Îl numește Însă recent „an Austro-Hungarian physician”, cf. Ranjit Singh, pp. 11, 47 și, cu portretul european cunoscut, p. 57 cum planșa 61. Referințele vieneze și imperiale din scrierile sale sunt Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
neoromantic. Odată cu Mass-comedia. Situații și moravuri ale presei de tranziție (2001) prinde contur jurnalistica lui V. Nucleul volumului poate fi socotit articolul „Noi” și „ei”, cu presa la mijloc, care exploatează o temă predilectă: analiza formelor de camuflare a contextului identitar specific românității. Din aceste texte se poate observa - și în acest punct apar și liniile de legătură cu primul segment al activității lui V. - că publicistica este mediată de două grile livrești, dintre care cea caragialeană (concretizată și în titlurile
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
hotare, coordonează „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” și „Xenopoliana” (editată începând din 1993) precum și numeroase volume tematice, printre care Cultură și societate (1991), Identitate/alteritate în spațiul cultural românesc (1996), Basarabia. Dilemele identității (2001), Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2001), Franța, model cultural și politic (2003). A debutat în 1957 la „Viața studențească” cu eseul Ștefan cel Mare și posteritatea, iar editorial în 1971 cu biobibliografia Mihail Kogălniceanu. Colaborează la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
istorică a neamului ș.a.) sunt (re)poziționate în istorie, deci și în istoria literaturii, personalități ca Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade. Eseistul va insista predilect asupra unor chestiuni de ordin identitar: „sensul duratei” la Eminescu, „obsesia sintezei” la Maiorescu, „sentimentul istoriei” la Kogălniceanu (cel care „se identifică cu liniile de permanență ale destinului românesc”), „ispita totalității” la Hasdeu (sub semnul profesiunii de credință: „Mi-am înțeles misiunea pe o scară colosală
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
o personalitate colectiv sistemică, cu relații dinamice între subcomponente - subsistemul unității familiale, subsistemul interpersonal, subsistemul personal - dar mai ales cu sistemul social în întregime. Teoria utilitaristă promovează gratificația simbolică și materială reciprocă, în scopul obținerii de satisfacții relaționale, afective și identitare pentru membrii familiei. Fiecare teorie reliefează complexitatea și importanța relațiilor familiale pentru fiecare membru al familiei și prin extrapolare, pentru societate în general. Proiecția funcționalității acesteia la nivel macrosocial creează o ecografie pertinentă a funcționalității sale la nivel microsocial. Familia
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
2006; Protecția patrimoniului arheologic. Studiu comparativ: legislația Republicii Moldova și Statelor Unite ale Americii (Preservation of the archaeological heritage. Comparative study: the legal framework in the Republic of Moldova and the United States of America), Chișinău, Pontos, 2008; Educația istorică - Între discursul politic și identitar În Republica Moldova, Seria IDN, M3, Chișinău, Editura Pontos, 2010; domenii de interes: cercetări orientate cu prioritate În problema culturii materiale și spirituale din evul mediu timpuriu, investigații privind protecția patrimoniului cultural-istoric și analiza manualelor școlare de istorie. Ionuț Nistor: asistent
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
gândire și analiză, cu alte procese dominante decât tranziția de la tradițional la capitalismul dezvoltat și deci la modernitatea capitalistă, evidențiind alte procese dominante, în locul tranziției urmate de succes, și anume: subdezvoltare durabilă, declasări sociale masive, dependențe umilitoare, aculturații alienante, crize identitare profunde etc., cu toate efectele lor subsecvente. Cum s-a afirmat așadar noua paradigmă? Ne relatează pe scurt Alvin J. So, pe care îl vom urma și noi în prezentarea de mai jos. În anii ’60, anii crizei, precizează So
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]