13,415 matches
-
Mugur era viu și se exprima ca atare liber, fără voie de la Partid. De neacceptat! În 1971, acum treizeci de ani, Vlad Mugur repeta la Teatrul Național din Cluj, unde era și director, Hamlet. Momentul tezelor din iulie avea consecințe ideologice rapide și grele. Spectacolele Caligula, Visul de D.R. Popescu, Un vis în noaptea miezului de vară după Shakespeare, Pisica în noaptea Anului Nou i-au fost interzise. Repetițiile la Hamlet suspendate, firesc, din cauza modernității ideilor, care nu corespundeau noilor directive
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
cămăși descheiate și asudate, dublu menton atârnând dizgrațios, obezități indecente, figuri patibulare răcnind patriotard sau revoltându-se țâfnos-intelectual". Și, evident, noi "Cântări ale României", sub forma clasicizată a unui pluri-Păunescu (tatăl, fiul și fiica - pentru a satisface toate gusturile), "dezbateri ideologice" moderate de Eugen Florescu (autorul nemuritorului îndemn către jurnaliștii din Timișoara: "Fiți curajoși! Băgați pe cinci coloane, cu litere mari, "Epoca Nicolae Ceaușescu!"" și, pour la bonne bouche, transmisii în direct ale mondenităților de la Cotroceni, insula zburătoatere, plasată mai departe
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
conștient de potențiala duplicitate a intelectualului din ziua de azi, care ușor poate fi ispitit să devină din aliat al maselor, un elitist sau snob scîrbit de vulg? Păcat că în cartea aceasta Michael nu își propune să analizeze moștenirea ideologică și filozofică a Iluminismului, tocmai spre a vedea exact cum a influențat ea datele actuale ale problemei. Ambiguitatea atitudinii intelectualilor europeni față de concepte precum populism/elitism e extrem de interesantă în plan teoretic și istoric. Michael însă o trece în subsidiar
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
înlăturat de explicația sintagmei Vechiul regat: "nume dat după primul război mondial (pînă la instituirea republicii) teritoriului României de dinaintea acestui război". Se recuperează astfel o informație importantă - sensul cuvintelor respective nu e istoric, ci geografic - dar se introduce (sub presiunea ideologică) o precizare falsă: de fapt, regatul și mai ales regățenii au continuat să fie numiți astfel - nu în discursul oficial, dar în vorbirea curentă - și "după instituirea republicii". în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) definiția regățeanului
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
Rodica Zafiu Pentru o discuție serioasă despre politizarea dicționarelor românești în timpul regimului comunist e nevoie de o analiză atentă a unei mari diversități de situații: urmărind cuvintele absente, definițiile ideologice - de condamnare, prin epitete exprimînd judecăți negative - , suprimările parțiale, parantezele explicative istorizante ("în trecut", "în regimul burghezo-moșieresc"), dar și - semn consolator al onestității profesionale - numeroasele explicații corecte, neutre, pur descriptive, chiar ale unor cuvinte "cu probleme". Cazurile cele mai periculoase
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
1989, inconformismul d-sale luînd forme la limita scandalului și a sfidării publice. Astfel a refuzat, în trei rînduri, să accepte demnitatea de membru al Academiei Române pentru că "nu am afinități cu această instituție de tip sovietic" și pentru că "formarea mea ideologică respingea orice formă de cultură oficială, începînd cu instituțiile de tip sovietic. Iar instituții de tip sovietic erau Uniunea Scriitorilor și Academia Română". Și, apoi adaugă exasperat: "Sînt un om liber, sînt un autor român și european în același timp, sînt
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
discurs. "Atitudinea mea față de străinătate și față de Occident, afirmă dl. Marino, rămîne incontestabil pozitivă. Însă relațiile mele cu unele personaje, cu unele personalități occidentale" au demonstrat că, uneori, le-a fost deasupra acestora. Și după ce cei doi interlocutori refac harta ideologică cunoscută a celor ce, la noi, au militat, în interbelic, pentru europenism, dl. Adrian Marino stăruie, cu dreptate, asupra ideii că noi mizăm mereu prost, pentru a pătrunde cultural în Occident, tot traducînd poezie, cînd, în realitate, ar trebui promovate
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
ce, la noi, au militat, în interbelic, pentru europenism, dl. Adrian Marino stăruie, cu dreptate, asupra ideii că noi mizăm mereu prost, pentru a pătrunde cultural în Occident, tot traducînd poezie, cînd, în realitate, ar trebui promovate eseul, studiul tehnic, ideologic, istoric și romanul. Și, de asemenea, ar trebui cultivat contactul direct al autorilor cu mediul cultural (id est editorial) al Occidentului. În continuare, interlocutorii se referă la cazul Mircea Eliade care, din cauză că a învăluit în loc să recunoască eroarea sa legionară din
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
deci de perioada instalării regimului comunist sau a ocupației sovietice, în care s-a produs un alt tip de evenimente. Există problema colaborării cu noul regim, a respingerii lui, a tensiunilor provocate de această stare de ocupație și de agresiune ideologică. Cum ați privit aceste lucruri din interiorul comunității Dumneavoastră și de pe poziția în care vă aflați atunci? Vă sunt recunoscător că mi-ați pus această în trebare. Vă vorbesc domniei-voastre, profesorul, decanul, intelectualul distins, vă vorbesc dumneavoastră român transilvănean. Iată
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Johnston este condamnată, ca majoritatea pe această temă, la erudiție, dată fiind extraordinara diversitate a unei culturi în care inovațiile sau eșecurile sunt nu doar sociale, politice, ideologice, religioase, birocratice, economice, medicale și juridice, ci și, într-o panoramare halucinantă: psihologice, literare, filosofice, plastice, muzicale, științifice, arhitectonice, urbanistice, cinematografice etc. Liantul eficace pentru un atât de dispersat obiect este fără doar și poate sensibilitatea abisală a epocii (s-
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
a justifica trădarea, conform căreia fără colaboraționiștii noștri situația ar fi fost și mai sumbră, deoarece aceștia au mai �salvat ce se mai putea salva�: Mă grăbesc însă să adaug că "beneficiul" social al trădării intelectualilor din cîmpul literar și ideologic (drept, filosofie, istorie) a fost ca și neglijabil. Marile nume au rămas, cînd au rămas, în anii următori, de pur decor; marile decizii în cîmpul culturii erau luate cu mult peste capetele lor plecate, nici unul nu s-a sumețit într-
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
o sursă de inspirație; era deci un model de structură. Nu povesteam vise, ci le produceam. [...] După '64, i-am cunoscut pe Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Florin Gabrea, Vintilă Ivănceanu, Dumitru Dinulescu și Iulian Neacșu. Acesta, mai târziu, pentru "devieri ideologice", a fost eliminat din grup." Momentul prezintă interes pentru istoricii literari, chiar dacă mișcarea n-a determinat mari schimbări în literatura română, rămânând mai mult un gest simbolic de sustragere de la obligațiile impuse scriitorilor de oficialitate. Dumitru Țepeneag nu se mulțumește
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
centenare din Craiova, în editorial, pune corect accentul, vorbind despre Ramuri ca despre adevărata avere a orașului: „Practic această seriozitate, tradusă în dorința de a responsabiliza fiecare semnatar, constituie averea pomenită anterior. Ceea ce transgresează epocile, unele plătitoare de greu tribut ideologic, altele efervescente, iar altele doar terne (cum se întâmplă, de altfel în viața oricărui organism, fie el social sau cultural), este ideea de predare a ștafetei sub o anumită cupolă, cu doza cuvenită de ceremonial, cu obligația de ordin etic
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
sau meșteșugărești. Instrumentarul precar ar trăda lipsa de interes pentru participarea la o gândire devenită globală în aceeași măsură în care și spațiul literaturii noastre contemporane participă la globalizare; așa cum observă - pe bună dreptate - autorul, interesul pentru abordările conceptuale sau ideologice ale problemelor lumii de astăzi, chiar cele reflectate în literatură, pare să fie mai mare decât cel pentru reprezentarea lor literară în sine. În funcție de acest interes, critica reia și reevaluează epoci și cărți din trecut, clasate de mult timp, și
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
soții ? „Nu la mult timp după această întîmplare, George Homoștean a fost mutat la Ministerul de Interne și numit ministru. Relativ repede, Ilie Verdeț a fost debarcat din fruntea Guvernului. ș...ț am urmat eu. Am fost trimis la cimitirul ideologic al elefanților. Ca să «întăresc» conducerea Academiei Ștefan Gheorghiu.”xviii Consecința majoră s-a înregistrat în anul următor (1979), la congresul al XII-lea al P.C.R., cînd alegerea secretarului general a trecut în competența forului suprem al partidului. Informat asupra intrigilor
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
identifica tabloul mare, sensul general-uman. Fragmentarea, neașezarea, mișcarea oarecum browniană sunt perfect motivate de personajele adolescente în căutare de busolă. Prinși în vâltoarea rebelă a anilor ’60, cei patru adolescenți exersează variante de stăpânit lumea, se lasă purtați de curente ideologice divergente, cred în idealuri nobile, dreptate, interes comunitar și uman la scară mondială. Pe măsură ce înaintează spre vârsta maturității, în doar 4-5 ani, ei se vor izola în destinul propriu și inconfundabil, vor ceda compromisurilor, se vor angaja pe cărări nu
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
izolate despre „bătrânețe și moarte”, scrise în proximitatea propriei „ieșiri din scenă”), patru interbelici (dacă-l socotim și pe încă junele, pe-atunci, Eliade). În rest, numai scriitori de după război. Rezultatul e destul de neașteptat. Îl putem, desigur, citi în grilă ideologică. Faptul că existențialiștii noștri nu s-au grăbit să exploateze tema destinului ar avea o explicație în orientarea celor mai mulți dintre ei către un neoșism tradițional (ne amintim de „revolta fondului nostru nelatin”). Pe de altă parte, dacă privim chestiunea sociologic
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
Comisia de etică a TVR, cu privire la "mesajul politic" transmis de șefa știrilor din televiziunea publică, Rodica Culcer, la o conferință a ISP, transmisă integral de postul public. "Organizată sub auspiciile ISP, fundație afiliată PDL, dezbaterea a avut un evident caracter ideologic, subiectele discutate fiind strâns legate de măsurile economice adoptate de guvernul Boc în ultimii ani. Printre vorbitori s-au aflat nume importante din cadrul PDL, dar și înalți demnitari, printre care președintele statului, , și premierul . În contextul acesta, considerăm că intervenția
De ce s-a bătut echipa Rodicăi Culcer pentru Comisia de Etică din TVR. Cazul Adrian Păunescu, pe dos () [Corola-journal/Journalistic/27158_a_28483]
-
au aflat nume importante din cadrul PDL, dar și înalți demnitari, printre care președintele statului, , și premierul . În contextul acesta, considerăm că intervenția în dezbatere a șefului știrilor TVR, Rodica Culcer, este inacceptabilă. Discursul doamnei Culcer a fost impregnat de poziții ideologice partizane, direcționate în sprijinul măsurilor guvernului Boc. Considerăm că o astfel de luare de poziție este incompatibilă cu funcția deținută de doamna Culcer (director - Departament Emisiuni Informative și Sport), pentru că alterează grav independența și imparțialitatea televiziunii publice", se arată în
De ce s-a bătut echipa Rodicăi Culcer pentru Comisia de Etică din TVR. Cazul Adrian Păunescu, pe dos () [Corola-journal/Journalistic/27158_a_28483]
-
când îl găsim membru al Comitetului Scriitori- Studenți pe bătrânul domn în vârstă de 60 de ani. Când citeam, cu destulă dificultate, „Le Livre à venir”, în care creația literară este legată de perspectiva morții, habar n-aveam de salturile ideologice ale lui Blanchot. Mai bine! Mauvaise conscience? În iulie 1937, o mulțime de persoane stau la coadă la intrarea (liberă!) a Institutului de Arheologie din München ca să vadă expoziția „Artă degenerată”, organizată de regimul hitlerist. Peste 600 de opere sunt
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
tuit o galerie de portrete seci, zugră- vite cu strictețe sobră, din dorința de a prinde trecutul în convențiile unor consemnări „obiective“. Am fi avut atunci o serie de biografii amabile, în cursul cărora ofițeri, partizani, deținuți politici sau oponenți ideologici ar fi intrat în albia unor zugrăviri terne. Dar cum istoria nu e știință obiectivă, modul cel mai sigur de a omorî trecutul e să-l îngropi în tiparul unor cazuistici științifice, din detaliile cărora nu mai răzbate nici o urmă
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
din ascunză toarea din grota Rîpelor cu Brazi, și după ce le vede ajungînd jos nevătămate, trage în trupele de Securitate și apoi se sinucide. Un caz aparte este ilustrat de Florea Olteanu, procuror eliberat din magistratură din motive de insubordonare ideologică, care se hotărăște să nu asculte de nici o comandă pe care o primește în închisoare, sfidînd orice coerciție venită de la gardieni. Refuză să se ridice în picioare la intrarea ofițerilor în celulă, refuză să iasă la muncă, încalcă orice cosemn
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
în atelierul său din Târgu Jiu, eseistul Dan Botta, publicist, dar și autorul unor texte publicitare pentru filmele de propagandă din anii ’40, dar și, surprinzător, `nsă explicabil, infatigabilul culturnic zelos și ignar, Ion Dodu Bălan, în calitate de membru al Comisiei Ideologice și al Comisiei Cinematografiei. Am urmărit cu atenție raportul pe care autorul dicționarului îl are cu tânăra generație de regizori grupați sub egida Noului Cinematograf Românesc, cinematograful de autor al anilor 2000 și deopotrivă raportarea la generațiile care se manifestă
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
o lectură de decupaj atent, avem două dimensiuni distincte ale fenomenului cinematografic românesc care înscriu filmul în paradigme diferite. Între 1947 și 1989, cinematografia românească poartă marca idelebilă, cu excepții notabile, dar totuși excepții, a pertractărilor, constrângerilor, reglajelor și angajamentelor ideologice, a instrumentării propagandistice a artei cinematografice de care se ocupă, din punctul de vedere al tehnicilor de manipulare și propagandă, Cristian Tudor Popescu în Filmul surd în România mută:Politica și propaganda în filmul românesc de ficțiune (1912-1989) (Polirom, 2011
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
și a implicării acestor scriitori în fenomenul cinematografic, de la cronica de film la elaborarea și vehicularea unui imaginar particular. Autorul dicționarului realizează o fină orchestrare a nuanțelor în cazul unor regizori cu o operă metisată de cedări, constrângeri și angajamente ideologice apelând la decupaje critice din cronicile sau studiile celor mai importanți critici și istorici de film provenind din generații diferite. Și aici este vorba de discernă mânt în acest bricolaj al excerptelor diferitelor instanțe critice și trebuie să conced criticului
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]