1,015 matches
-
Dragodana 14. Produlești 6. Gura Foii 15. Șelaru 7. Gura Șuții 16. Uliești 8. Hulubești 17. Valea Mare 9. Ludești 18. Vișina 2. JUDECĂTORIA MORENI cu sediul în orașul Moreni ORAȘE 1. Moreni COMUNE 1. Dărmănești 2. Gura Ocniței 3. Iedera 4. I.L. Caragiale 5. Ocnița 6. Valea Lungă 7. Vișinești 3. JUDECĂTORIA PUCIOASA cu sediul în orașul Pucioasa ORAȘE 1. Fieni 2. Pucioasa COMUNE 1. Bezdead 6. Moțăeni 2. Brănești 7. Pietroșița 3. Buciumeni 8. Runcu 4. Glodeni 9. Vîrfuri 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
potrivit Legii nr. 213/1998 și OG nr. 43/1997 "; - la poziția nr. 141 - DE 363, coloana nr. 1 "Codul de clasificare" va avea următorul cuprins: "1.3.7.2", coloana nr. 2 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Strada Iederei", coloana nr. 3 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "L = 872,57 m, l = 6,58 m, S = 5.747 mp, nr. cadastral 113328, pietriș-asfalt", coloana nr. 4 "Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosință" va avea
HOTĂRÂRE nr. 251 din 2 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260616_a_261945]
-
Dragodana 14. Produlești 6. Gura Foii 15. Șelaru 7. Gura Șuții 16. Uliești 8. Hulubești 17. Valea Mare 9. Ludești 18. Vișina 2. JUDECĂTORIA MORENI cu sediul în orașul Moreni ORAȘE 1. Moreni COMUNE 1. Dărmănești 2. Gura Ocniței 3. Iedera 4. I.L. Caragiale 5. Ocnița 6. Valea Lungă 7. Vișinești 3. JUDECĂTORIA PUCIOASA cu sediul în orașul Pucioasa ORAȘE 1. Fieni 2. Pucioasa COMUNE 1. Bezdead 6. Moțăeni 2. Brănești 7. Pietroșița 3. Buciumeni 8. Runcu 4. Glodeni 9. Vîrfuri 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
case pline cu bătrâni și copii care dorm la ora asta uitându-și complet viața mi se pare onest să tac privind în golul turnului care habar n-are de terasa noastră de parcă n-ar exista e o licență poetică iedera de nu știu unde cățărată pe burlan și ajungând până lângă fereastra devenită ușă a micului nostru apartament improvizat într-o bună dimineață ieșind să citesc pe terasă iedera dispăruse și mi-a fost tare frică să înalț capul în direcția turnului
Poezii by Constantin Abăluță () [Corola-website/Imaginative/5362_a_6687]
-
n-are de terasa noastră de parcă n-ar exista e o licență poetică iedera de nu știu unde cățărată pe burlan și ajungând până lângă fereastra devenită ușă a micului nostru apartament improvizat într-o bună dimineață ieșind să citesc pe terasă iedera dispăruse și mi-a fost tare frică să înalț capul în direcția turnului eiffel 3 Trenurile cu care vream să plec la bruges au fost anulate brutăriile din jur au tras obloanele fântâna sfântului dominique a secat dintr-odată la
Poezii by Constantin Abăluță () [Corola-website/Imaginative/5362_a_6687]
-
roșu țipător te miros și se gudură-n palmele abuliei ce ține locul acestei dimineți (pentru cât timp?) urâtul se-mbracă cu mine mă poartă peste tot murdar și sălbatic oriunde aș săpa să-l caut îl găsesc - la rădăcina iederei de pe casă până departe peste livadă în orăcăitul ca o ceață al broaștelor mere putrezite schelălăie la lună urma trupului său greoi culcat la picioarele tale s-a adâncit în ultimele zile ai căzut în ea până la brâu ți-aș
Poezie by Daniela Popa () [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
prin hidroliză acidă, enzimatică sau alte metode de hidroliză Agent de condiționare a părului Hectorit (mineral argilos) Agent absorbant/agent de reglare a vâscozității/agent de afânare Hedera Helix este un material vegetal obținut din frunze și tulpini uscate de iederă, Hedera helix, Araliaceae Tonic/agent astringent/calmant/agent antimicrobian/agent de întreținere a pielii/agent antiaglomerant Hedera Helix Extract este un extract din frunze și tulpini de iederă, Hedera helix, Araliaceae Tonic/agent astringent/calmant/agent antimicrobian/agent de întreținere
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Helix este un material vegetal obținut din frunze și tulpini uscate de iederă, Hedera helix, Araliaceae Tonic/agent astringent/calmant/agent antimicrobian/agent de întreținere a pielii/agent antiaglomerant Hedera Helix Extract este un extract din frunze și tulpini de iederă, Hedera helix, Araliaceae Tonic/agent astringent/calmant/agent antimicrobian/agent de întreținere a pielii/agent antiaglomerant Acid N-(2-hidroxietil)etilendiamintriacetic Agent de chelatizare/agent de opacifiere/agent de afânare/agent absorbant/agent de reglare a vâscozității Hedychium Coronarium Extract este
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
plop) - muguri - Prunus spinosa (porumbar) - muguri - Quercus robur, Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără trandafiri, zambile, lalele, bujori, și petunii, ca și viță de vie și iederă pentru umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștiucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
apare orașul Moreni. În 1950, Moreni a devenit oraș raional în raionul Târgoviște al regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, Moreni a fost transferat județului Dâmbovița, și până în 1989 a avut în jurisdicție și comuna Iedera, drept comună suburbană. Din 2003, prin legea nr. 259/2003, orașul a fost ridicat la rangul de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Moreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie, sus în golul alpin înflorește bujorul de munte ("Rhododendron kotschyi"), care se prezintă sub forma unei inflorescențe parfumate, de un roșu aprins, care îmbracă muntele precum o pătură ce se vede la mare distanță, iar
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
mod cu totul răzleț se întâlnesc exemplare solitare de ulm, frasin, jugastrul, tei și carpen. La umbra copacilor, dar mai ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de lege. Pe mari întinderi pe teritoriul comunei este întâlnit salcâmul original din America de Nord și aclimatizat la noi din Turcia la 1750 ("salcim" - limba turcă înseamnă "dulceag") și cultivat în zona
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
fete cunoscute confecționează „lazlăul”, adică steagul. El este făcut dintr-un băț lung de brad, pe care se fixează o față de masă albă. Pe ea se prind basmale de diferite culori, înafară de negru. Se mai prind mărgele, oglinzi mici, iederă și rozmarin. Lazlăul este purtat de un băiat care are amândoi părinții, numit lăzlăuș. Acesta îl joacă în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
puri și femei pure și iubire spirituală eternă: o minciună crasă în fața adevărului”. Motive precum alcoolismul și violența domestică ("Dubluri", "Grație", "Eveline"), singurătatea și iubirea neîmpărtășită ("Un caz dureros", "Arabia", "Cei morți"), înșelăciunea și trădarea ("Doi tineri galantoni", "Pensiunea", "Ziua Iederei în sala comisiei") sunt oglindite în "Oameni din Dublin". Alte subiecte mai sinistre ca simonia ("Surorile") sau pedofilia ("O întâlnire") nu sunt enunțate direct, deși spectrul lor se poate intui. Hélène Cixous compară cartea cu cercul al optulea al infernului
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
rămâne în celulă timp îndelungat fără a declanșa infecția peretii erau decorați cu imagini înfățișând faptele de arme ale faraonilor însoțite de comentarii în hieroglife acest lucru implică convecție și neliniaritate astfel de plante sunt otrava de stejar otrava de iederă otrava otetarului mirositor lăptuca iepurească și urzicile supraviețuitorii descriu scena drept terifiantă cu sute de țipete ale oamenilor pe moarte descoperirea unui mic port natural oprirea curentului de aer are ca efect reapariția fosforescenței intense a ecranului Și morții sunt
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
în apropiere de stâncile Sf. Ana, în pădurea Jepii Mari și pe valea Urlatoarea Mică din Jepii Mici. Datorită poziției lor adăpostite și calcarelor titonice (gălbui), stâncile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat menținerea unor elemente rare ca liliacul, iedera albă prezente la o altitudine excepțională a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul, frasinul. În lumea pâraielor și în cheile acestora se afla o vegetație foarte bogată. Dintre numeroasele specii, majoritatea de statură înaltă menționăm: lăptucul oii
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
animale: râsul, cocoșul de munte și multe specii floristice rare. Vezi și Parcul National Bucegi. Rezervația de jepi de langă Piatra Arsă. Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
în versuri grațios-tensionate și de mare originalitate: "La-nceputul lumii noastre delirante, / Când pământul se ținea de soare încă, / Sau cu-o mare și cu-o Africă adâncă, / Oh, doi tineri au ieșit frumos din plante. // Ea - dintr-o șerpească iederă și-a tras / Trupul ca o ceață, ca o amețeală. / El - dintr-un stejar făcut-a primul pas / Dat afară de o sevă inegală" («Geneza»). Nunta eroului său liric, prin „tunelul timpului”, reverberează „familia adâncă” a istoriei neamului său, în spiritul
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
ea și Apollo au fost părinții coribanților. Alte surse antice, cu toate acestea, atribuie coribanților părinți diferiți. Thalia este menționată de Hesiod, Pindar, Apollodor și Pausanias. Ea a fost reprezentată ca o femeie tânără, cu un aer vesel, încununată cu iederă, ținând o mască comică în mână. Multe dintre statuile ei conțin, de asemenea, o goarnă și o trompetă (ambele folosite pentru a sprijini vocile actorilor din comedia antică) sau ocazional un toiag de păstor și o cunună de iederă.
Thalia (muză) () [Corola-website/Science/306495_a_307824]
-
cu iederă, ținând o mască comică în mână. Multe dintre statuile ei conțin, de asemenea, o goarnă și o trompetă (ambele folosite pentru a sprijini vocile actorilor din comedia antică) sau ocazional un toiag de păstor și o cunună de iederă.
Thalia (muză) () [Corola-website/Science/306495_a_307824]
-
și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe fețle sudice și nordice a munților Arnota , Cacova și Piatra precum și pe culmile muntoase situate de-o
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
între rădăcina principală și radicele, se disting mai multe forme de rădăcini: Rădăcinile normale își au originea în radicula embrionului, dar există și "rădăcini adventive", care se formează pe tulpini, ramuri sau frunze. Ele se pot dezvolta pe tulpini aeriene (iederă), pe tulpini subterane (rizomi, bulbi), la nivelul nodului de înfrățire (graminee), pe ramuri (" Ficus") sau pe frunze ("Bryonia"). Însă rădăcinile pot fi împărțite și în următoarele feluri: - Aeriene Rădăcinile sunt structuri vegetale subterane sau aeriene compuse în principal din scoarță
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
făceau de pază la penitenciarul Bucovăț. Colindă cimitirele, "unde pe lângă cruci și crucioaie și peste grele obloane de fier care acopereau "cavourile", ici și colo se înălța câte o "statuie", un cap pe umeri șui, vreo coloană frântă încolăcită de iederă și apoi numai cruci și cruci în tot felul: de lemn, de marmură ori de fier." În Sineasca, familia Georgeștilor ridica o Capelă, cât o biserică în toată legea. Capela avea să poarte numele "Sfânta Maria", cinstind pe-al mamei
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]