1,506 matches
-
și că suntem hărăziți să confirmăm sau să infirmăm pe vecie judecățile înaintașilor"223. Deși nu poate rămâne neutră în toate cazurile, se simte în fiecare comentariu chibzuiala etică. Nicoleta Sălcudeanu vorbește despre divorțul Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca de propriile vocații care "i-a îndepărtat de realizarea individuală, dar i-a desăvârșit în chemarea misionară. Ei reprezintă înfățișarea cea mai "tare", cea mai angajată, a patriotismului exilat"224. Dar care este vocația Monicăi Lovinescu? Înaintea plecării din țară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru că va înceta în momentul când se va instaura o democrație reală, care nu poate fi obținută în atât de puțin timp și nici nu e pe cale de a fi obținută. Sperăm că va fi"229. Discuția continuă, cuplul Lovinescu Ierunca argumentând utilitatea exilului în definirea a ceea ce a fost. Confuzia generală de după revoluție, noile dispute pentru putere și funcții, dezicerile și reorientările etice care acoperă dezbaterile sincere, sunt vechi obiceiuri. Războiul nu se încheie, așadar, aici, cu precizarea că de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
experienței pe care publicul din țară trebuie să o acumuleze în lipsa textelor refuzate. "Incontestabil, cultura românească din "vremurile de tristă amintire" nu e produsul sănătos al unei istorii normale"277, afirmă Nicoleta Sălcudeanu, numindu-i pe Monica Lovinescu și Virgil Ierunca printre cei care văd, de la distanța exilului, aspectele pozitive. Întregul traseu al apariției unui produs cultural este marcat de indicatoare comuniste, începând cu laboratorul creației, direcțiile de cultură, cenzorii, și până la spațiile de etalare a produselor. Importantă rămâne, nu inexistența
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
exersat în mod atât de strălucit asupra divagațiilor mele"300. Această scrisoare îi confirmă validitatea metodelor de lucru și o încurajează. Începuturile sunt întotdeauna dificile și nu se consideră în stare să scrie o cronică literară, însă sprijinul lui Virgil Ierunca și răspunsurile pozitive în urma cronicilor îndepărtează modestia inutilă în această situație. Privită la modul general, proza contestatară a lui Cioran nu poate fi creată într-un regim totalitar: ideea de libertate contrazice caracteristicile dictaturii, iar într-un regim totalitar, frica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dosarele păstrate în arhivă și a scurtelor întoarceri către jurnal. La apa Vavilonului este alcătuit din cinci părți delimitate de evenimente importante: 1941-1947: viața din București cu regresiuni în copilărie și adolescență; 1947: sosirea la Paris 1952: căsătoria cu Virgil Ierunca și începerea dialogului cu țara prin intermediul Radiodifuziunii Franceze; 1952-1958: arestarea mamei; 1958-1964; 1960-1980. Se remarcă reluarea timpului la începutul anilor '60. Nu e vorba de o socoteală greșită, ci de un excurs intenționat asupra perioadei imediat următoare decesului mamei, emblematică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
telefoane, întâlniri, apeluri, corespondențe, mese rotunde, vizite. Al treilea volum, Jurnal: 1990-1993, are drept temă majoră procesul comunismului, conturată pe fundalul României revăzute. Cu trecerea timpului, apar însă și problemele mai personale, cum e starea de sănătate a lui Virgil Ierunca, dispariția prietenilor, sau, într-un cod mai umoristic, problemele legate de tehnoredactarea computerizată a jurnalelor. IV.2. La apa Vavilonului Eugen Simion recurge la modelele oferite de Stendhal și Flaubert pentru a împărți în două categorii tipurile de jurnale. Stilul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îi scrie peste 2500 de scrisori), întâlnește victime ale sistemului și partizani ai anticomunismului, participă la evenimente al căror subiect este situația țărilor de sub regimul comunist și citește mărturiile victimelor totalitarismului din toată Europa. În 1952 se căsătorește cu Virgil Ierunca, anticomunist convins și începe colaborarea cu Radiofuziunea franceză. Până la decesul mamei, se ascunde în spatele pseudonimelor pentru a o feri de repercusiuni: "Eram doar crainică, primele cronici literare le semnasem cu pseudonim și le citeam ca pe ale altcuiva. În parte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
2008. La apa Vavilonului, Editura Humanitas, București, 2008. C. Convorbiri Corbea, Ileana, Florescu, Nicolae, Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul Literar", București, 2002. Gogea, Vasile, Voci în vacarm. Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, http://www.memoria.ro/ books/voci in vacarm.pdf Jela, Doina, Interviu cu Monica Lovinescu ("La apa Vavilonului"), http://www.memoria.ro/?location=view article&from name=Interviuri+din+presa%2C+carti%2C+colectii+personale&from=bG9jYXRpb249YXJ0aWNsZXM%3D&cid=121
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
note de Astrid Cambose, Editura Humanitas, București, 2012. Behring, Eva, Scriitori români din exil:1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001. Buda, Dumitru, Mircea, Războinici invizibili. Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, Editura Universității Petru Maior, 2010. Florescu, Nicolae, Întoarcerea proscrișilor: reevaluări critice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul Literar", București, 1998. Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Editura Polirom, Iași, 2006. Jela, Doina, Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui asasinat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ion Caraion", în România literară, nr. 13-14, 1999, http://www.romlit.ro/jurnalul lui ion caraion Manolescu, Nicolae, "O carte indecentă", în România literară, nr. 32, 2008, http://www.romlit.ro/o carte indecent Patapievici, Horia-Roman, Popovici, Vasile, Stanomir, Ioan, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca: sfârșitul exilului, http://www.revista22.ro/monica-lovinescu-si-virgil-ierunca-sfarsitul-exilului-4521.html Pârvulescu, Ioana, "Povești pentru adulți", în România literară, nr.30, 2007, http://www.romlit.ro/poveti pentru aduli Popovici, Iulia, "Oglinzi pentru trecutul recent", în Observatorul cultural, Nr. 33 (290)/13-19 octombrie, 2005, http
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
O copilărie basarabeană, Editura Polirom, Iași, 2004. Grigurcu, Gheorghe, Între critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Horia, Vintilă, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, Editura "Jurnalul literar", București, 1999. Horia, Vintilă, Dumnezeu s-a născut în exil, Editura Europa, Craiova, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București, 1990. Iser Wolfgang, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere de Romanița Constantinescu și Irina Cristescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Liiceanu, Gabriel, Despre ură, Editura Humanitas, București, 2007. Marinescu, Sergiu, Aurel, Prizonier
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Arhivelor Securității, Arhivele Securității, Editura Nemira, București, 2004, p. 61. 15 Hannah Arendt, Originile Totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994, p. 558. 16 Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roșii. Amintirile unui general de securitate, Editura Venus, București, 1992, p. 152. 17 Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 18-19. 18 Ibidem, p. 40. 19 Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, op. cit., p. 636. 20 Ibidem, p. 637. 21 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 16. 22 Ibidem, p.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
124 Monica Lovinescu, Jurnal: 1985-1988, ed. cit., p. 134. 125 Ibidem, p. 129. 126 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit, p. 161. 127 Monica Lovinescu, Jurnal: 1994-1995, Editura Humanitas, București, 2004, p. 240. 128 Valentin Lipatti, Reflecțiile d-lui Ierunca, în "Tribuna" I, nr. 14, 12 mai, apud Ana Selejan, Literatura în totalitarism: 1957-1958, Editura Cartea Românească, București, 1999, p. 26. 129 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 272. 130 Monica Lovinescu, Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
op. cit., p. 142. 226 Savin Bratu, De la Sainte-Beuve la noua critică, Editura Univers, București, 1974, p. 177. 227 Monica Lovinescu, Jurnal: 1990-1993, ed. cit., p. 92 228 Ibidem, p. 97 229 Vasile Gogea, Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, http://www.memoria.ro/books/ voci in vacarm.pdf, pp. 5-6. 230 Northrop Fry, op. cit., pp. 35-36. 231 Eva Behring, op. cit., p. 207. 232 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 177. 233 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 140
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și imagini, voce decisă opunând spontaneiștilor, veleitarilor și celor rămași la exteriorități mărturii despre propriile-i înaintări ori trimițând la experiențele altora, Doinaș putea privi în final, de pe culme, ca artist realizat. UN SENTIMENTAL LUDIC GEO DUMITRESCU Sub pseudonimul Vladimir Ierunca, studentul Gheorghe Dumitrescu de la Facultatea de Litere din București, debuta în revista Cadran (1939, nr. 4) cu un Cântec. În următorii doi ani colabora la Prepoem semnând Geo Dumitrescu, iar în plin război (1941) edita revista "Albatros", organ al grupării
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii", "feronerii și faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie / de hohote printre amfore cu măruntaie..." Se instaurează fulminant o lume părelnică, răsucită, angoasantă, dar cu toate că apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Românească, București, 1990. Grigore, Monica, Ionel, Oana, „Colonia-penitenciar «Salcia»: victime și călăi”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 108-129. Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea agriculturii În România. Aspecte legislative. 1945-1962, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Ierunca, Virgil, Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), traducere din limba română de Alain Paruit, prefață de François Furet, Editions Michalon, Paris, 1996. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste, arestați, torturați, Întemnițați, uciși, Dicționar A-B, C, D-E, F-G, H-L, M, lucrare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
experienței de la Pitești, categoria martorului inocent a fost pur și simplu suprimată”4. Executorul acestui fenomen (conducând un lot de schingiuitori) a fost, cum spuneam, Eugen Țurcanu, un torționar machiavelic, care ajunsese să-și fascineze uneori chiar și victimele. Virgil Ierunca vede În Țurcanu un Piotr Verhovenski (personaj dostoievskian din romanul Demonii) dus dincolo de limita răului și un al doilea marchiz de Sade5; alți memorialiști văd În el un doctor Mengele românesc; dar Țurcanu este torționarul prin excelență, În carne și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului” și cu „sinuciderea personalității”, procedee chinezești Însoțite de tortură fizică moderată (fără ca ea să fie infinită, ca la Pitești); Virgil Ierunca amintește și de „spălarea creierului” ca mutilare exclusiv psihică sau de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului” și cu „sinuciderea personalității”, procedee chinezești Însoțite de tortură fizică moderată (fără ca ea să fie infinită, ca la Pitești); Virgil Ierunca amintește și de „spălarea creierului” ca mutilare exclusiv psihică sau de metoda numită „Încercarea” ori „proba”8. Comparându-le cantitativ și expresiv, față de reeducarea prin sânge de la Pitești, metodele chinezești sunt mai blânde; dar blândețea schingiurii mentale este doar aparentă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
faptele reeducării, Înfățișate prin intermediul unei cronici: aceasta monitorizează schingiuirile În spațiu și timp, cu numele victimelor și torționarilor, Într-un stil sec, telegrafic, cum Îl numește autorul. Cartea sa completează sugestiv, la nivel faptic, eseul despre Pitești al lui Virgil Ierunca. În opinia unei victime vinovate (categorie propusă sugestiv de Viorel Gheorghiță), a unui reeducat la Pitești ce depune mărturie despre faptul că a fost victimă, dar și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ioan I., Călăuză prin infern, 2 vol., Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Gheorghiță, Viorel, Et ego Sărata Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Humanitas, București, 1990. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din Închisoarea de la Pitești, text stabilit de Remus Radina, Fronde, Alba Iulia - Paris, 1994. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Porto-Franco, Galați, 1993. Merișca, Costin, Tragedia Pitești, Institutul European, Iași, 1999
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fi: ziarul vorbit al românilor de pretutindeni. Omagiez memoria unor Ghiță Ionescu, Mihai Cismărescu, Noël Bernard și Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism și pasiune pentru cunoașterea și rostirea adevărului. Îi elogiez pe Monica Lovinescu și pe Virgil Ierunca, cei care, exilându-se fizic, au continuat să trăiască zi de zi pentru poporul român, ținând trează, prin emisiunile lor de neuitat de la „Europa liberă”, conștiința morală a românilor. Condamnând acest regim, statul democratic român condamnă instrumentele acestuia, în primul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Oana din Obor, cu puteri fizice și peripeții orgiastice ieșite din comun, Zamfira, slujnica care îi va reda vederea Arghirei, nevasta boierului Calomfir. Marina, în schimb, are darul prezicerii. O lectură în filigran a fragmentelor de jurnal semnat de Virgil Ierunca "Trecut-au anii", face Gabriel Stănescu, chiar dacă nu este sută la sută de acord cu părerile diaristului. Marcat de exaltări, idiosincrazii, dar și de un deosebit simț al onestității și al discernământului, această radiografie a exilului românesc în Europa, cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Geo Bogza, avangardistul ce va "face elogiul Canalului", George Ivașcu, "mare afacerist de atitudini", George Oprescu, "un laș bătrân", Toma George Maiorescu, "un homuncul al partidului", Marin Preda, scriitor de "romane propagandistice" ș.a.m.d. În siajul idiosincraziilor regretatului Virgil Ierunca, Gabriel Stănescu nu-și poate reprima el însuși săgețile în contra unor compatrioți tip Andrei Codrescu sau Norman Manea, ultimul fiind un "inginer hidroenergetician, devenit peste noapte profesor universitar la un colegiu de științe umaniste. Oare ce le predă studenților și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]