1,395 matches
-
din Post (a Sfintei Cruci); Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru din Pidna; 16 martie - Sf. Mc. Sabin Egipteanul, Papa, Roman și Anin; 18 martie - Sf. Chiril, arhiep. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim și Evcarpion; 19 martie - Sf. Mucenici Hrisan, Daria și Ilaria. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 14 martie - Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci). Sf. Cuv. Mc. Evdokia; 15 martie - Sf. Sfințit Mc. Teodot; 16 martie - Sf. Mc. Evtropie, Vasilisc și Kleonik; 18 martie - Sf. Mc. Konon; Cuv. Marko. BISERICA
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
Valery "A mes amis roumains" din 1945, însoțite de facsimile, de o introducere a lui François Valery, fiul scriitorului și de o lămurire semnată Alina Ledeanu: unul dintre texte se pare că i-a fost cerut lui Paul Valery de către Ilarie Voronca și a fost transmis radiofonic. Nu numai textele în sine, printre ultimele ale scriitorului, dar și reproducerea manuscrisului sau a bruionului cu corecturile lui Valery fac din această secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
Ion Paul Sebastian Iată că încă un foarte tânăr campion avangardist, cum a fost și a rămas Ilarie Voronca, trece în rândul “centenarilor”. Născut la 31 decembrie 1903, mort prin proprie voință în aprilie 1946, celui mai dinamic și mai inventiv dintre poeții primei vârste a avangardei noastre literare i se asociază cu greu această marcă a bătrâneții
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
sumar am parcurge acest itinerariu, e destul de limpede că el concentrează în emblemă ceea ce s-a tot numit ritmul sau spiritul unei epoci, foarte importantă - știm mai bine astăzi - pentru evoluția modernă a literaturii române în secolul XX. Destinul lui Ilarie Voronca reliefează mișcări de adâncime, liniile unei dinamici a sensibilității și gândirii poetice de dimensiuni mai cuprinzătoare și cu consecințe mari în viitorul apropiat. Cultura română în ansamblul ei era la ora sincronizării cu lumea mare, afișând programe ambițioase, invitând
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
în fațetele ei multiple și cu accentele de diferențiere necesare, sensibilitatea poetică națională, înscrisă într-o “foaie de parcurs”, cum am zice astăzi, plină de rubrici ale urgențelor și cu un fel de auto- “monitorizare” resimțită ca vitală. Biografia lui Ilarie Voronca s-a desfășurat într-o deplină osmoză cu acest traiect, i-a urmat zigzagurile și meandrele, ajungând în cele din urmă la un fel de coerență, de unitate în diversitate. Căci, dacă suntem atenți mai ales la definirea “imaginii
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
camarazii avangardiști, care-l vor exclude de la “unu” pentru “trădare”: își publicase cartea la o editură “oficială”, Cultura Națională, dădea târcoale Societății Scriitorilor Români, de la care va și obține un premiu... În fine, tipărind Patmos și alte șase poeme (1933), Ilarie Voronca va mai atinge un punct maxim al scrisului său, în care onirismul suprarealist e fructificat cu rafinament într-o lirică vizionară, de așezat undeva între transparențele eluardiene și orizonturile de explorator solemn ale unui Saint-John Perse. Pe întreg acest
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
cu un ciclu de... sonete, după ce mai încercase, sporadic, această formă fixă e, poate, tot o probă a aspirației spre o anumită stabilitate și o mai bună articulare a expresiei de sine. Întâmpinat cu destule rezerve în epocă, scrisul lui Ilarie Voronca, n-a lăsat totuși indiferentă critica românească reprezentativă. Nonconformismul său a șocat și a nedumerit de multe ori, slaba coagulare a unei bune părți a operei a atras rezerve, n-au lipsit nici ezitările și erorile de situare. Cea
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
toată modestia, un fel de personalitate. Pe de altă parte, a fost și o determinare de ordinul biografiei intelectuale, pentru că, în momentul cînd a trebuit să aleg lucrarea de diplomă, pe lista autorilor propuși de profesorul Mircea Zaciu era și Ilarie Voronca. Știam destul de puține lucruri atunci și ceea ce m-a condus spre acest subiect a fost curiozitatea. Am început o cercetare, în acel moment nu se știa și nu se publicase prea mare lucru, or, această cercetare m-a trimis
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
4 500 de lei ilustrează portretul preotului profesor și teolog ortodox Dumitru Stăniloae; cea cu valoarea nominală de 8 000 de lei prezintă portretul pictorului Alexandru Ciucurencu; marca poștală cu valoarea nominală de 30 500 de lei ilustrează autoportretul poetului Ilarie Voronca, iar cea cu valoarea nominală de 46 500 de lei înfățișează portretul pictorului de renume internațional Victor Brauner, stabilit în anii ’30 la Paris. Concomitent cu emisiunea de mărci poștale, s-a pus în circulație și un FDC cu
Agenda2003-24-03-32 () [Corola-journal/Journalistic/281130_a_282459]
-
nu i-am înțeles. Astăzi, da.” Aș lărgi un pic aria de selecție a celor care au renunțat la foiletonistică. Înaintea numelor enumerate de Paul Cernat, se întinde o lungă listă, ce începe chiar cu primul nostru foiletonist en titre, Ilarie Chendi (care a avut motivele lui) și se ajunge până la, să zicem, Claudiu Constantinescu. Poate mă aflu eu în eroare, dar știam că, în materie de cronică literară, longevitatea e o excepție. Mai mult: una meritorie. Iar dacă ar fi
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
Așadar, Mona Chirilă și Miriam Cuibus au creat scenariul dramatic al spectacolului după texte din avangarda literară română, mai exact, au animat selectări din: Eugen Ionescu, Tzara, Urmuz, Ștefan Roll, Gheorghe Luca, Geo Bogza, I.L. Caragiale, Adrian Maniu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Mihail Cosma, Dan Faur - adăugînd acestora propria lor contribuție. Rezultă un "colaj" de "momente" exploatate scenic cu multă poezie și opulență comică. Trebuie totuși reținut că lectura "scenariului" e irelevantă în lipsa "desenului" scenic. Regia și scenografia îi
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
care întregul univers se modelează în siajul eului. Poate fi o viziune de poet adevărat transmisibilă, pot practica împreună componenții unei generații poezia? Seamănă oare Eminescu și Macedonski, Arghezi și Ion Barbu, Blaga și Bacovia, Pillat și Vinea, Bogza și Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu și Ion Caraion, Doinaș și Dimov, Nichita Stănescu și Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu și Angela Marinescu, Dorin Tudoran și Mircea Dinescu, Ion Mureșan și Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop și Daniel Bănulescu? Și atunci, e dezirabil pentru
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
Reginei. Evenimentul va fi consemnat de "infatigabilul Claymoor" la rubrica sa de mondenități. în 1897, apariția unei versiuni românești a Castelului din Carpați este comentată "amplu și contradictoriu", căci pe lângă prezentările elogioase înregistrăm și punctul de vedere critic al lui Ilarie Chendi. Acesta este nemulțumit nu numai de calitatea traducerii lui Victor Onișor, dar și de "falsele culori în care este arătată viața poporului nostru", nu din "pornire dușmănoasă", ci din "necunoștința stărilor faptice" de către autor. în secolul XX traducerile operei
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
justifică în adîncime. Fie dobîndind aspecte ușor reportericești, fie stimulînd dorința de comunicare caritabilă ("să trimiți scrisori/ cît mai multe scrisori tuturor"), această năzuință a bardului de-a se contopi moralmente cu masa amintește și de tonalitatea umanitaristă a lui Ilarie Voronca, accentuată în faza franceză a acestuia: "stînd la rînd la carne cunoști oamenii cartierului/ necazurile lor îți defilează prin fața privirilor/ te simți ancorat puternic de pămînt/ uși și ferestre se deschid ca într-o transă/ pașii celor care intră
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
minte că acolo am dat peste referatele și discuțiile privind primul roman al lui Mircea Eliade, Isabel și apele diavolului, apărut atunci, și peste o foarte animată ședință în jurul poeziei lui Bacovia, la care am întâlnit prima oară nume ca Ilarie Dobridor, Stelian Mateescu, Ovidiu Papadima și altele, pe care nu le mai rețin. Un debater la ședințele de luni ale institutului de literatură din anii anteriori fusese și Eugen Ionescu, dar acum el scria la ziarul Facla și la multe
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
italian asupra avangardei românești. Sincronie și specificitate și vor arunca cel puțin o privire curioasă asupra ei. Cartea oferă într-adevăr ceea ce titlul promite și, mai mult decât atât, o analiză proaspătă și pasionantă a patru autori români - Ion Vinea, Ilarie Voronca, Stephan Roll și Urmuz. Pentru cei care admiră stilul foarte ordonat al cărților, să zicem, ,occidentale" de teorie, cartea Emiliei Drogoreanu este o surpriză plăcută. Aproape fiecare capitol are introducere și concluzii. Fiecare fragment de capitol are o idee
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
și cel mai important, extrem de presant de a fi luat ca exemplu, ar fi profesionalizarea criticii. Cred că E. Lovinescu este primul nostru critic profesionist. Nu știu dacă nu ar fi interesant să luăm în seamă cazul nefericit al lui Ilarie Chendi (1873-1913), dar, oricum, la anvergura pe care o are Lovinescu nu are concurenți în perioada de început a secolului XX, vorbind de la debutul său, 1904-1906, în presă și în volum, și până în 1920, când el era deja privit și
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
dacă am aminti de victimele comunismului și ar fi îndeajuns) sau în sanatoriu (Eminescu, Bolintineanu). Sinuciderile sunt și ele numeroase și au motive din cele mai diverse: din dragoste (Dimitrie Anghel, Odobescu), de teamă (Petre Andrei), din motive de sănătate (Ilarie Chendi), din disperare (Grigore Alexandru Ghica) sau... din nimic (Urmuz). Mulți români celebri au murit săraci și uitați de lume (Haricleea Darclée, Nae Leonard). Moartea poate fi adusă de soția geloasă (Traian Grozăvescu) sau de o piatră care te lovește
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
Parodistul a izbutit a fi galant-frivol lîngă Arghezi (De-abia veniseși), a efectua o dibace volută ermetică pe lîngă Ion Barbu (Grup), a întrupa o melancolie solemnă lîngă B. Fundoianu (Pastel), a sta cot la cot cu avangarda practicată de Ilarie Voronca (7), a fi acidulat alături de Nichita Stănescu (Poem, Autoportret), a realiza un umor așa zicînd la pătrat, pe spezele umorului lui Emil Brumaru (Numărătoare pentru babalîci obsedați de puștoaice, Numărătoare pentru puștoaice și babalîci), să devină casant în raport cu Nina
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
să-l imite pe poetul austriac. De altfel, toți comentatorii relației Lenau-Eminescu vor avea grijă să nu cadă în păcatul detractorului Grama, care vedea în Lenau modelul rău, corupător al poetului român. De Lenau se va ocupa cu insistență ardeleanul Ilarie Chendi, într-o Schiță din literatura germană. Lenau, citită la Societatea de lectură ,,Petru Maior" din Budapesta în 14 octombrie 1896. Studiul are meritul de a face prima sinteză asupra ,,raporturilor lui Eminescu cu Lenau", așa cum fuseseră ele văzute de
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
In deutsche uebertragen von Bruno Heilig, Berlin, 1961. 2) Mircea Anghelescu, Lenau și Eminescu, în Caietul expoziției itinerante 19 aprilie - 13 octombrie 1996, ,,Sunt un suflet pribeag pe-acest pământ". Poetul Nikolaus Lenau. Urmele unei vieți zbuciumate. pp. 62-63. 3) Ilarie Chendi, Scrieri, I, Ediție, prefață, tabel cronologic, note și comentarii de Dumitru Bălăeț, Ed. Minerva, pp. 155-156. Despre ecourile lui Lenau în cultura română, a se vedea Mircea Anghelescu precum și Annemarie Podlipny. De asemenea, Horst Fassel, Lenau und Eminescu, Die
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
cei împreună cu dânșii (Pomenirea morților - Sâmbăta Sf. Teodor): 16 martie - Duminica I din Post (a Ortodoxiei); Sf. Mc. Sabin, Papa, Romano și Anin; 17 martie - Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin; 19 martie - Sfinții Mucenici Hrisant, Daria și Ilaria; 20 martie - Cuv. Mucenici uciși în Mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit. Biserica Ortodoxă Sârbă 15 martie - Sf. Mc. Teodot; Sâmbăta Sf. Teodor; 16 martie - Prima Duminică din Post. Sf. Mc. Evtronie, Vasilisc și Cleonic; 21 martie - Sf. Teofilact Mărturisitorul. Biserica
Agenda2003-11-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280798_a_282127]
-
la o școală de arte locală, unde a pictat icoane rusești. Și-a continuat studiile la academia de arte din București, unde s-a împrietenit cu Victor Brauner. În 1922, se mută la Paris, unde îi cunoaște pe Benjamin Fondane, Ilarie Voronca, Henry Miller și Max Ernst. Acesta din urmă îl introduce în cercul suprarealiștilor precum André Breton, Paul Éluard, Yves Tanguy sau André Masson. Și-a continuat studiile la École des Beaux-Arts. În această perioadă, a dezvoltat o prietenie durabilă
Grégoire Michonze () [Corola-website/Science/315130_a_316459]
-
a expus principiul: "Subiectele mele n-au subiect. Ele există doar pentru o finalitate poetică. Dacă poezia este acolo, pânza este finalizată. Nicio istorie. Doar poezie pură, preferabil neintitulată." În România este cunoscut îndeosebi pentru ilustrațiile sale la cartea lui Ilarie Voronca, "Petre Schlemihl".
Grégoire Michonze () [Corola-website/Science/315130_a_316459]
-
chip de prolog și epilog, două eseuri speciale, pentru că ele sînt adresate explicit cititorului român. Pentru epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de el la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în 1945, aflat la conducerea secției românești a emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii franceze. Sub titlul A mes amis Roumains (tradus inițial, de Alină Ledeanu, care l-a și descoperit la Bibliotecă Națională a Franței
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]