4,887 matches
-
zi ca, dan sul, moda, bu ne le ma nie re, lim ba fran ce ză. Cu un soț greoi, obez și îm umbră cat cu zeci de haine, acoperit cu blănuri și bijuterii din cap până în pi cioa re, im posibil să se miș te în pas de dans, o boieroaică se lasă cu ce ri tă de un suplu ofi țer ce mâ nuieș te lim ba fran ce ză, știe cum să-i vorbească, o poartă în vâr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să-l insulte, să-l omoare. Le gat cob ză, Ne del co așteaptă cu teamă și dis perare, cer șind în du ra re. În duio șa tă, Ne a ga în cear că să-i po to lească, im plo rând ierta re și pro mi țându-le o pace avan ta joa să. Pără si tă de tată, ea are departea ei pe mamăcare intervine și le pro pu ne celor doi să tacă în schimbul a „taleri 10 i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reca re bu năs ta re materia lă. Din acest punct încep ne în țe le ge ri le conjugale și mai ales conflicte le familia le. Atât timp cât rela ția celor doi n a avut și o componentă eco nomică im portan tă, ea n-a stârnit fur tu na ne mul țu mi ri lor. Mo mentul în care moșia de zestre ajunge să se nu meas că „via Tudorei“ marchea ză pa ro xis mul in to le ra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un om „prost“, din clasa de jos a socie tă ții, așa cum o arată și numele pe care îl poartă, sai giu fiind cel care se ocupa cu strânge rea și nu mă ra rea oi lor în vederea percepe rii im po zi tu lui. Dez o noa rea este foarte mare pentru boierul în locuit în patul conjugal de un oarecare. În aceste con diții, cere ajutor mitropolitului țării, singurul în măsură să-și spună pă re rea în astfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe rioa da ne per mi să. Nu trebuie uitată și pe rioa da de lăuzie când din nou femeile au dreptul să-și refuze soții. La această orân du ia lă fac femei le alu zie în petițiile lor. Im por tan te sunt și jalbele în care soția își acuză soțul de sodomie, acuzații asociate uneori și cu traiul rău. Termenul de sodomie se referă, în vocabularul teologic creștin, la o serie de practici sexuale care înglobează pe lângă relațiile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
divorț nici în codul de legi, nici pentru practica judiciară a soborului. În schimb, ne putința masculină devine pricină de separare în șapte cazuri. Nu trebuie confundată impotența cu sterilitatea, ceea ce le separă pe cele două este tocmai actul sexual: im posibil în primul caz, dar posibil în cel de-al doilea chiar dacă nu are ca finalitate procreația. Or, circumscrierea acestuia într-un spațiu controlabil reprezintă unul din obiectivele Bisericii. Asupra dovedi rii ne putinței masculine documentele vorbesc foarte puțin. Cum
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ju ra tă de „zidurile“ familiei. Ho tă râ rea, indiferent de forma pe care o îmbracă, are întotdeauna și o parte canonică, iar în anafora se specifică „și le-am dat și ca non“. Penitența și căința capătă o im portanță mult mai mare în con știința soborului și fiecare individ în parte este pre lu crat din punct de vedere spiritual, explicându i-se implicațiile legământului acceptat la căsătorie, vătămarea trupului și a sufletului prin comiterea unui păcat. Excomunicarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ru lui temei nic dovedit de către soț și a curviei asocia te cu pros ti tu ția. Ce lor două motive le sunt adăugate o serie de alte reguli care fixează cu precizie locul și statutul femei în casa soțului. Im por tan te și des în tâl ni te în documente rămân cele două amin ti te mai sus, sin gu re le care în mod real o fac pe femeie să-și piardă zestrea. În toate celelalte pri cini
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
moralei creștine. biserica a făcut parte in te gran tă din viața individului nu numai ca instituție de ini ție re în principalele rituri de trecere, nu numai ca instanță de judecată, ci în deosebi prin prezența ei în cotidian. Im pli ca rea ei în viața individului a avut ca prim efect pozitiv nașterea unei ar hi ve capabile să dezvăluie aventura unui cuplu de la primele momen te ale constitui rii și până la frământările din jurul destrămării. Silueta ei se întrevede
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este un oraș cos mo po lit în care oamenii circulă cu mare ușurință. Izo lat de Eu ro pa Cen tra lă și Oc ci den ta lă până către 1780, el se des chi de în schimb spre Im pe riul Oto man de unde primește no u tă ți le în modă, gus turi, men ta li tăți. Aproape de gra ni ța cu „lumea bal ca ni că“ devine un loc de re fu giu pentru o serie de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bal ca ni că“ devine un loc de re fu giu pentru o serie de greci, bul gari, sârbi, aromâni, albanezi, evrei an gre nați în mi cul co merț și în dez vol ta rea meșteșu gu ri lor. Im pli cați în afaceri, ei se vor îndrepta în ce tul cu în ce tul spre un nou mod de viață, „privată“, dar care va fi vizibil mult mai târziu în secolul ur mă tor. Pe de altă parte, Bu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
S-a spus că, în această trinitate, sunt concentrate toate razele acelei strălucite epoci a creștinătății”<footnote Otto Bardenhewer, Patrology: the Lives and Works of the Fathers of the Church, translated from the second edition by Thomas J. Shahan, Freiburg im Breisgau & St. Louis: B. Herder, 1908, p. 274. footnote>. Patrologul Johannes Quasten, în manualul său de Patrologie, afirmă că doar unuia singur dintre cei trei Părinți Capadocieni i s-a atribuit numele de cel Mare, și anume, Sfântului Vasile. Calificările
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Literature, edited by Frances Young, Lewis Ayres, Andrew Louth, Cambridge University Press, 2004, p. 289.} {\footnote 3 Otto Bardenhewer, Patrology: the Lives and Works of the Fathers of the Church, translated from the second edition by Thomas J. Shahan, Freiburg im Breisgau & St. Louis: B. Herder, 1908, p. 274.} {\footnote 4 Johannes Quasten, Patrology, volume III (The Golden Age of Greek Patristic Literature from the Council of Nicaea to the Council of Chalcedon), Spectrum Publishers, The Newman Press, Westminster, Maryland, 1960
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Signs în International Journal for Visual Semiotics, nr. 3/ 1998; 114. Spridon, M., Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Editura Univers, București, 1984; 115. Spridon, M., Eminescu. O anatomie a elocvenței, Editura Minerva, București, 1994; 116. Stanzel, F. R., Die typischen Erzählsituationen im Roman, Vienne Stuttgart, 1955 ; 117. Starobinski, J., Relația critică, Editura Univers, București, 1974; 118. Stăniloaie, D., Iisus Hristos sau restaurarea Omului, Editura Omniscop, București, 1993; 119. Steiner, G., Maeștri și discipoli, Editura Compania, București, 2005; 120. Steinhardt, N., Îi cade
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
The Craft of Fiction, Londra, 1965 384 Cf. Jaap Lintvelt, op. cit., pp. 80-94 385 Cf. J. Pouillon, Temps et roman, Gallimard, Paris, 1946; Tz. Todorov, Les categories du récit littéraire, Communications, 8, 1966, p. 125-151; F. R. Stanzel, Die typischen Erzählsituationen im Roman, Vienne Stuttgart, 1955 386 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 17 387 "Artistul trebuie să fie în opera sa precum Dumnezeu în creație, nevăzut și atotputernic, încât să-l simți pretutindeni, dar să nu-l vezi. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Codrul’e Codruțul'e, / Codrul’e umbruțul’e / Codrul’e,măriia ta , / Mă rog nu t’e supăra / că mi-i da o creangă miie / Să m-o pun în pălăriie. / Hai bad’io, să ne iubim / C-amîndoi ne cumpăn’im / Sî la ot’i și la sprinsen’e, / Ca doi porumbei la pen’e. Dînsuș Maria Clep, LX " În Apendice, Ovid Densusianu publică un material folcloric din manuscrisele lui I. Pop Reteganul, material care cuprinde datine și credințe la naștere
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
consistenței (sau chiar a existenței) lor în lumea reală (mediul academic riguros, studios, necompromis de colaboraționism ideologic și rezistent prin cultură (cu jocul ambiguu inevitabil implicat de polisemantismul ambilor termeni). 1. Este clar că Mimosa Academica din text este o (im)pură invenție: o verificare a listei bursierilor de la Angers din intervalul respectiv ne va arăta că nu a existat nici o persoană având competențe și performanțe naraționale corespunzătoare istorisirii din "primul ciob". Nici relația epistolară nu este o certitudine, întrucât nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
1985), iar în limba română în "Dialog" (1987) și editorial cu volumul despre calitatea unui timp (1999). Publică poeme în reviste din țară și din străinătate: "Contrafort", "Dialog", "Orizont", "Timpul", "Vatra", "Neue Literatur" (Graz), "Wienzeile", "Südostdeutsche Vierteljahresblätter" (München), "Symposion" (Freiburg im Breisgau) ș.a. Cărți de versuri: despre calitatea unui timp, Editura Outopos, Iași, 1999; țara transformată-n vânt, Casa de Pariuri Literare, București, 2011. Traduce în limba germană, printre altele, romanul Marianei Codruț Casa cu storuri galbene (Das Haus mit den
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
morte / uno spazio nel cuore (Fresche di fiumi în sonno); Acquamorta (...) Șei simile al mio cuore (Acquamorta). 305 E spesso al suon della funebre squilla, / Al canto che conduce / La gente morta al sempiterno obblio, / Con più sospiri ardenți / Dall'imo petto invidiò colui / Che tra gli spenti ad abitar sen giva. (Amore e morte); Avremo voci di morți anche noi (Dove i morți stanno ad occhi aperti). 306 În me dolora / un airone morto (...) Io mi divoro în luce e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
bei Bohrung artesischer Brunnen, <mit besonderer Rücksicht auf den dermaligen Stand der Brunn-Bohrkunst in Frankreich> (Îndrumări tehnice despre forarea fântânilor, cu privire specială asupra situației actuale a științei forării fântânilor în Franța), Wien, 1838, 1, 8; 24. Daniel Wendl, Anweisungen im Kopfund Tafelrechnen (Indicații socotelilor în cap și la tablă), Leipzig, 1834, 1, 8; 25. F. Kirchhof, <Allgemeine fassliche Darstellung> ZigelKalkund Gypsbrenerei <dann vollständige Belehrung wie Potasche zu gewinnen ist> (Privire generală despre arderea țiglei, calcarului și a ghipsului, apoi lămurire
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
natz> Bern<hard> Montag, Rechnen-Unterricht, Quedlinburg, 1845, 1, 8; 58. Branntweinbrennerei (Distilarea rachiului), Hermanstadt, s.a., 1, 8; 59. C. Soldan, Vorlegeblätter, Darmstadt, 1836, 1, 8; 60. Sonntagschule und Ideenmagazin, s. l., s.a., 10 (fascicule), 8; 61. Statuten der Vereins für Naturkunde im Herzogthum Nassau (Statutele Asociației pentru științe naturale din ducatul Nassau), Wiesbaden, 1849, 1 (fascicula), 8; 62. Jean Joseph Grangé, Der neue und merkwürdige Pflug (Noul plug minune), Wien, 1834, 1, 8; 63. J. G. Dingler und C. M. Dingler, Polytechnisches Journal
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întîrziat să apară. Apoi, a ieșit pe piață un comentariu ceva mai sofisticat, L'affaire DSK: deux hypothèses pour une énigme / Afacerea DSK ; două ipoteze pentru o enigmă (Editions Golias, 2011) de Pierre-Yves Chereul, o reflecție asupra mass-mediei și a (im)parțialității informațiilor pe care le vehiculează. Pe 15 iunie a apărut însă și primul roman, de politică-ficțiune, cu un titlu cutremurător, Il faut abattre DSK (Doborîți-l pe DSK), de Jean-Pierre Jub, despre ieșirea din închisoare a lui Dominique Strauss-Kahn peste
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
controverse priv ind înțelegerea conceptului de „globalizare financiară” din perspective divers e. Interpretând globalizarea financiară ca fiind integrarea sistemului financiar local al unei țări în cadrul pieței financiare globale, integrarea presupune extinderea fluxurilor de capital la nivel global. Un alt eveniment im por tant l-a constituit internaționalizarea serviciilor financiare prin utilizarea intermedierii financiare internaționale atât de către creditori, cât și de investitori. În partea finală a capitolului, sunt analizate beneficiile și riscurile globalizării financiare. Aceasta le- a oferit multiple oportunități guvernelor și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
oată lumea va avea de câștigat din punct de vedere economic, atât în țările în curs de dez voltare, cât și în cele dezvoltate, există sufi cie nte dovezi că mulți au avut de pierdut. Uneori, regulile jocului au fost im pus e de țările industrializate avansate - și, în special, de anumite grupuri de interese di n țările respective și nu s a încercat crearea unui ansamblu de reguli echi tab ile, cu atât mai puțin a unor reguli care să
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
greu de identificat, bunăstarea oa menilor va depinde de succesul marilor corporaț ii și nu de succesul fiecărei națiuni 11. Viteza deosebită cu care globalizare a a cuprins întreaga lume i-a făcut pe unii specialiști să aprecieze că... „tră im transformări profunde care vor rearanja politica și economia secolului urm ăto r. Nu vor mai fi economii națion st proces va fi încheia ale, atunci când ace t. Tot ceea ce va rămâne în cadrul unor granițe vor fi oamenii, care vor co
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]