7,197 matches
-
în Europa Centrală și de Est (secolele XIX-XX) Agenți ai puterii și rețele de putere în Europa de Sud-est Facultatea de Filosofie Subiectivitatea în filosofia modernă și contemporană Spirit, cunoștință și conștiință Patrimoniu cultural și discurs identitar Filosofia educației Filosofia imaginarului Estetica secolului XX: politizarea artei și a culturii Modernități tranzitive Culturi europene și mentalități politice Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Dezvoltarea științelor comunicării în epoca contemporană Facultatea de Psihologie și Științele Educației Politici educaționale în domeniul formării și dezvoltării
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
specifice şi exemple de activităţi de învăţare Conţinuturi Sugestii metodologice Competenţe generale Explorarea unor modalități diverse de colectare a informațiilor pe tema copilăriei, pentru a înțelege/a conștientiza etapa de viață în care se află Participarea la proiecte de promovare a imaginarului copilăriei, în perspectiva diversității culturale Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare Explorarea unor modalități diverse de colectare a informațiilor pe tema copilăriei, pentru a înțelege/a conștientiza etapa de viață în care se află Clasa a VI-a/ a
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
diverse de colectare a informațiilor pe tema copilăriei, pentru a înțelege/a conștientiza etapa de viață în care se află Clasa a VI-a/ a VII-a (c) vacanțele 1.2. Realizarea unor activități de selectare și redactare de texte care promovează imaginarul copilăriei reprezentativ cultural pentru grup Realizarea unei arhive de istorie orală privind copilăria Întocmirea unor chestionare privind teme/preocupări ale elevilor (de exemplu, cu privire la locul preferat de joacă) Activități de observare/discutare a ideii de consemnare și promovare a datelor/
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
virtuale pe tema Copiii și copilăria în artă Analizarea diferitelor reprezentări ale copilăriei, prin identificarea elementelor de continuitate și discontinuitate de-a lungul timpului Analizarea datelor obținute din mărturiile individuale și de grup, în vederea observării diversității de reprezentări a imaginarului copilăriei Discuții de grup pentru identificarea temelor/aspectelor privind copilăria, pe care le-au documentat Utilizarea organizatorului grafic pentru identificarea reprezentărilor împărtășite de mai mulți participanți Compararea unor experiențe individuale sau de grup din copilărie, plecând de la o preocupare comună
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
participanți Compararea unor experiențe individuale sau de grup din copilărie, plecând de la o preocupare comună (de exemplu, interesul pentru apă, nori, ascensiunea pe munte etc.) Realizarea unui jurnal personal privind reprezentările propriului univers Participarea la proiecte de promovare a imaginarului copilăriei, în perspectiva diversității culturale Clasa a VI-a/ a VII-a 2.2. Organizarea unor discuții cu copii din alte școli și culturi, pentru înțelegerea diversității experiențelor personale ca mod de participa la valori culturale împărtășite 2.3. Manifestarea toleranţei şi
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
proiecte care valorifică informaţia despre copilărie (jocurile, şcoala, relaţia cu ceilalţi – copii, adulţii, hrana, vestimentaţia, sănătatea) Realizarea unor jurnale de grup (de exemplu, în format text scris, blog etc.) Întocmirea unor liste de texte care pot fi valorificate pentru promovarea imaginarului copilăriei Alegerea unor artefacte, povestiri etc. pentru prezentarea viziunii grupului privind un muzeul al vârstei care să-i reprezinte Realizarea unor scurte filme de prezentare a unor aspecte ale copilăriei în comunitatea din care fac parte, cu ajutorul telefonului Formularea
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
Abingdon, Oxon, 2017. Aries, Philippe & Duby, Georges. Istoria vieții private , Ed. Meridiane, București, 1994 sqq. (10 vol. ) . Cunningham, Hugh. Children and Childhood in Western Society Since 1500 , Routledge, London & New York, 2021 (3rd ed.). Durand, Gilbert. 1998. Structurile antropologice ale imaginarului . București: Editura Univers Enciclopedic. Fass, Paula S. (Ed.). The Routledge history of childhood in the western world , Routledge, London & New York, 2013. Heywood, Colin. O istorie a copilăriei. Copiii în Occident din Evul Mediu până în epoca modernă , Ed. Trei
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
ia simbolică decît pentru a încerca să o integreze în sistematizarea intelectualista curentă, prin reducerea actului simbolizării la un simbolizat fără mister”. Cele instaurative se edifica prin accentuarea „efectului de transcendență” al simbolului 2. În abordarea de tip instaurativ a imaginarului, poate fi adusă pe prima scenă a ideilor gîndirea lui Lucian Blaga. Exegetul care antrenează gîndirea blagiana în contextul european al chestiunii este Ioana Em. Petrescu 3. Regretată exegetă demonstrează disponibilitatea spiritului blagian de a fi conexat unor remarcabile direcții
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
orice inadecvare cu adevărată viața simbolică, să excludă alegorismul și să accepte faptul că substanță simbolurilor „e indestructibila, că ele constituie fondul revelator al cuvîntului ce locuiește printre oameni; pe scurt, un simbol da de gîndit”8. Teoria implicită a imaginarului, prezența în gîndirea lui Lucian Blaga, demonstrează o teza fundamentală: aceea că spiritul creator de cultură se definește prin integralitate, deci prin participarea, în actul creației, a inconștientului și conștiinței. Se cunosc rezervele filosofului român față de abordările psihanalitice (de tip
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
creator, creațiile spirituale resimțindu-se cu deosebire de pe urma personanțelor. Distanțîndu-se de teoria psihanalitica a sublimării conținuturilor inconștiente în producțiunile artistice - pe care nu o refuză în întregime, filosoful român, definind inconștientul la modul jungian, elaborează, în fond, o teorie a imaginarului arhetipal, prin susținerea ideii că prin personanță „anume conținuturi inconștiente apar în conștiința, scăzute cu un ecou, dar nedeghizate”. Studiul lui Jung, chiar dacă elimina dintru început perspectiva metafizica - în dimensiunile căreia funcționează gîndirea blagiana - probabil pentru a menține cercetarea în
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
blagiana a metaforei și creațiilor culturale înscrie gîndirea filosofului român în rîndul hermeneuticilor instaurative. Reperele lui Durand, în acest sens, sînt: Cassirer (etapă intermediară), Jung și Bachelard.13 Note: 1. Gilbert Durand, op. cît.,pp. 43-44. 2. Fundamentarea ontologica a imaginarului este o constantă a gîndirii durandiene. V., în acest sens, Structuri antropologice ale imaginarului, ed. cît., pp. 24-50, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ed. cît., pp. 17-36. 3. Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
Reperele lui Durand, în acest sens, sînt: Cassirer (etapă intermediară), Jung și Bachelard.13 Note: 1. Gilbert Durand, op. cît.,pp. 43-44. 2. Fundamentarea ontologica a imaginarului este o constantă a gîndirii durandiene. V., în acest sens, Structuri antropologice ale imaginarului, ed. cît., pp. 24-50, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ed. cît., pp. 17-36. 3. Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Ed. Dacia, Cluj, 1999, pp. 83-91. 4. Lucian Blaga, Opere, vol. 9, Ed.
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
barocă, în stare de neașteptate zboruri și forări. Micșorarea omului sub inflație de obiecte inutile și informații incapabile să numească veritabile evenimente ale ființei se petrece într-un prezent monoton și, paradoxal, în nestăpânită metamorfozare. Scrisul exploatează liber rămășițe ale imaginarului debordant, neepuizat în exercițiul regizoral. Maniera suprarealistă de transcriere, cu devieri onirice, digresiuni parabolice și figuri ludice, îi este la îndemână, punerea în scenă fiind ea însăși recurs la suprarealitate. Rostirea devine prospectivă, fascinată de miraculoasa și extenuanta sa diversitate
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]
-
a altor lăcașuri de cultură, „pînă la decapitarea națiunii în latura spiritualității, pentru a fi redusă la o masă amorfă, la stupid people”. Apar manifestări artistice șocante, precum spectacolul Evangheliștii de Alina Mungiu-Pippidi sau desenele lui Sorin Tara, al căror „imaginar bolnăvicios și agresiv” îi amintește presant autorului înscenările scabroase de la Pitești și „expoziția” de pictură și desen de la Aiud, ambele cu caracter obscen-antireligios. Petru Ursache, Istorie, genocid, etnocid, Piatra Neamț, Ed. Conta, 2010, 144 p.
Sub comunism, cum se cuvine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5947_a_7272]
-
cu un spirit reacționar, emanînd un aer singular de erezie interpretativă, și asta după ce ani buni a fost etichetat drept o voce a globalismului în vogă, o voce a cărei menire era să discrediteze ideea etosului național sub pretextul analizei imaginarului colectiv. Acum însă, Lucian Boia a suferit o deviație stuporoasă ce se vădește printr-un sindrom de bizară factură discursivă: atacă tocmai miturile stîngiste care domină mentalul europenilor de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Adică lovește chiar în
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
mai are o realizare lingvistică, prin perechea de termeni curte - bloc: „eu am trăit 23 ani la curte și 6 la bloc” (forum.softpedia. com); „Apartament în bloc sau casă la curte?” (csid.ro). A fost transpus astfel în limbă imaginarul antropologic local, în care blocul e perceput ca oferind o locuire nefirească, suspendată în aer, în vreme ce casa este, așa cum se cuvine, pe pământ (etajul fiind o raritate în locuința tradițională). Sintagma casă pe pământ circulă destul de mult în prezent - „ sau
Casă pe pământ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5960_a_7285]
-
două locuri cu totul separate. Sînt două lumi opuse. Textul e ficțiune; da, eu sînt jurnalist de meserie, dar mi-am construit romanul într-un mod cu totul diferit de reportajele jurnalistice. Romanul meu e ca un reportaj pe dos, imaginar, o istorie imaginară care acum, prin Ghidul turistic Michelin despre România 1, a devenit realitate. A.C.: Dar te-ai documentat totuși cu privire la istoria României; partea despre comunism nu cred că a fost greu de imaginat, dar celelalte lucruri... Ognjen Spahić
Ognjen Spahić: „Romanul meu a ajuns acasă“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5964_a_7289]
-
construcțiile cu pe, cu care ne obișnuim tocmai pentru că le auzim și le citim foarte des. Mi se pare însă în continuare ciudată extinderea prepoziției pe în referirile la motorul de căutare Google, care a fost asimilat și el, în imaginarul modern, unui spațiu geografic întins, pe care se plutește sau se navighează, ori pe care crește vegetația bogată a paginilor web. Foarte mulți utilizatori vorbesc de căutări și găsiri pe Google (nu cu Google, sau cu ajutorul motorului Google): „secretele căutării
Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5977_a_7302]
-
a marcat ireversibil Ocidentul. Confruntându-se în primul rând cu lipsa semnificației și a sensului vieții, poetul aruncă în joc marile sale metafore revelatorii, un intens, subversiv contrapunct în care se întrunesc consternarea, perplexitatea, disidența, opoziția. Fapt e că arsenalul imaginarului său a intrat în istoria poeziei și în conștiința publică încă în timpul vieții poetului, fie că era vorba de peisajul mediteranean al Liguriei din „Ossi di seppia” (1928), un corespondent în linie simbolică al Ginestrei leopardiene, de valorile cardinale ale
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
Înger deghizat care operează în hățișurile unui suflet stăpînit de dubii, măcinat de angoase (În altă parte). Uneori umoarea dezolării se mărturisește fără ocol prin mijlocirea unui concret ce implică o stare-limită a poeticii, prin reducția pînă aproape de sacrificiu a imaginarului, fapt de pe urma căruia tensiunea lirică are de cîștigat (Îndemn). Adesea „asprimea” se relativizează. Apar asociații subtil disperate în care finețea ține în șah duritățile dezamăgirii: „E timpul să crezi și tu că / nu putem fi prieteni/ decît cu dumnezeu!” Sau
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
însă ceea ce era esențial este secundar în filmul lor, putând fi utilizat doar ca probă. Avem una dintre importantele referințe la istoria cineamtografiei, Blow-Up (1966) al Michelangelo Antonioni, în măsură să ofere spațiul de reflecție pentru raportul dintre real și imaginar pe care pelicula îl mediază. Deopotrivă, victima și ucigașul se află în cadru. Abia în acest moment, densitatea nimicului crește exponențial și tot ceea ce a plutit în indefinitul și inutilul unor clipe moarte rezonează aproape nevrotic. În această privință, Mihai
Gară pentru cinci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5746_a_7071]
-
de sus a paginii, sugerînd un drum pe înălțimile istoriei. Prăbușită la sol, sub lovitura călăului, talpa culeasă de memoria lui Gorduz - ca altădată trupul lui Brâncoveanu, respectuos sustras cufundării în Bosfor - intră prin el într-o ecuație magnifică a imaginarului. Și nu numai cătînd spre viitor, dar și spre un trecut de veacuri distante. Cum să uiți, de pildă, că celălalt Constantin, al Xl-lea, Dragases, ultimul dintre împărații bizantini, care a murit ca un erou pe metereze, zăcea desfigurat în
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
e unul dintre pilonii demonstrației critice. Mircea Scarlat realizează, cum observă și Marian Papahagi, o radiografie exactă, riguroasă și plastică, a reliefului contorsionat al poeziei bacoviene: „Mircea Scarlat descrie cu pătrundere tentativele succesive ale acestei puneri în expresie a unui imaginar torturant, delimitând mai multe «registre» (eminescian, neoromantic, satanic și decadent-simbolist). Această devenire ocupă cronologic perioada de creație ce începe cu câțiva ani înainte de sfârșitul secolului trecut și până în 1916, când asistăm la triumful a ceea ce criticul numește «bacovianism»". Înfiorată, încă
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
limbajului artistic, experiența bolii), bacovianismul este expresia unei practici literare irepetabile. El s-a conturat deplin când poetul părea a-și fi dat măsura talentului; până atunci, interpretase aceeași melodie în game diferite. Pendularea între mai multe convenții literare (când imaginarul individualizator era deja constituit) a fost generată de o neconștientizată criză a limbajului artistic. Bacovia a apelat la mai multe convenții pentru simplul motiv că niciuna nu îl mulțumea deplin". Posteritatea lui Creangă (1990) e o carte despre istoria receptării
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
de feminin), folosită atunci când diferența de sex nu interesează. Întâmplarea care face ca (prin origine și istorie) unele nume de animale să fie masculine (țânțarul, elefantul, rinocerul, fluturele etc.), altele feminine (maimuța, musca, broasca, girafa, cămila etc.) are efecte asupra imaginarului colectiv (dezvoltat încă din copilărie, prin fabule și prin poveștile cu animale). Indiferența față de gen, se știe, este valabilă mai ales pentru animalele exotice sau neinteresante pentru „utilizator"; cele domestice au în genere desemnări specializate (oaie-berbec, capră-țap, bivol-bivoliță), deși una
Caracatițoiul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6169_a_7494]