1,575 matches
-
lui Ilarie Voronca este, desigur, neobișnuita densitate imagistică. Textele poetului sunt suprasaturate de imagini: „ecuatoriala floră” - cum sunt numite în Incantații -, dar și alte numeroase trimiteri la luxurianța vegetației solare, cu liane, frunzișuri, preerii etc. conturează un spațiu al profunzimii imaginative, în care nici o parcelă nu trebuie să rămână neocupată. Am văzut, pe de altă parte, cât de frecvente sunt metaforele înseși ale acestei lumi ce învestește aproape totul în productivitatea imaginației și abundența festivă a „produselor” ei, de la vitrină, panoplie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a înlocui pedeapsă capital] cu metode alternative ale controlului criminalit]ții. Pan] în acest moment, aceste metode nu au dat rezultatele scontate. Folosirea nediscriminatorie a închisorilor a dus la o rapid] suprapopulare a acestora. Trebuie c]utate forme noi și imaginative de pedepsire a unor infracțiuni. Pan] acum am f]cut referire la modificarea în sine a instituției pedepsei. Unii critici radicali au dorit înlocuirea instituției pedepsei cu unele sisteme de igien] social] care, se pretinde, sunt mai eficiente în direcția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dionis, Ivan Turbincă și Lefter Popescu față cu transcendența, unde dacă tema e previzibilă încă din titlu, concluzia neașteptată - „în trinomul Eminescu-Creangă-Caragiale, ultimul este cel ce revelă, de fapt, fiorul religios cel mai profund și înfiorat” - arată încă o dată disponibilitățile imaginative ale autorului, comparabile doar cu acelea din studiul călinescian Domina bona, „model” în care V. pare să se „oglindească” adesea. SCRIERI: Spectacol interior, Cluj-Napoca, 1977; Radu Stanca. Poezie și teatru, București, 1978; Modelul și oglinda, București, 1982; Adolfo Bioy Casares
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
François Villon scenariul în cinci acte Balada soartei, ce reconstituie episoade din viața faimosului poet medieval. Textul, urmat de dramă în proza Supremă iertare (alcătuită în 1958, cu un prolog și un epilog în versuri), a rămas în manuscris. Vivacitatea imaginativa a scriitoarei se vădește și în Casă cu minuni, român de o profundă sensibilitate în rememorarea copilăriei, apărut parțial în „Viața românească” în 1930-1931. Traducerile din literatura universală constituie altă componentă a preocupărilor lui V. În stagiunea 1931-1932 a Teatrului
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
abilități și competențe care să-l facă un veritabil profesionist (un expert). b) Empatia: capacitatea profesorului de a se transpune în universul subiectiv al elevului-adult, „ca și cum ar fi elevul însuși”. Conduita empatică presupune angajament cognitiv, transpunere afectivă, voință participativă, efort imaginativ, înțelegerea celuilalt, a eului său. Ea depinde de gradul de transparență a elevului (de măsura în care se lasă cunoscut), dar și de calitățile profesorului, de capacitatea acestuia de transpătrundere (situarea în cadrul intern de referință al elevului). c) Entuziasmul în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abilități și competențe care să-l facă un veritabil profesionist (un expert). b) Empatia: capacitatea profesorului de a se transpune în universul subiectiv al elevului-adult, „ca și cum ar fi elevul însuși”. Conduita empatică presupune angajament cognitiv, transpunere afectivă, voință participativă, efort imaginativ, înțelegerea celuilalt, a eului său. Ea depinde de gradul de transparență a elevului (de măsura în care se lasă cunoscut), dar și de calitățile profesorului, de capacitatea acestuia de transpătrundere (situarea în cadrul intern de referință al elevului). c) Entuziasmul în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
imaginară a spațiului terestru se face din ce În ce mai rar cu mijloacele fanteziei (cu mici excepții de genul monstrului din Loch Ness sau a lui Yeti, omul zăpezilor din Himalaya), locul acesteia fiind ocupat de reprezentările aparent mai „raționale” (În fond, tot atât de imaginative) ale ideologiei. Pentru geografia imaginară din romanele lui Jules Verne, de exemplu, ultimele trasee necartate cu instrumentele cunoașterii de factură pozitivistă rămâneau oceanele cutreierate de căpitanul Nemo și de Mathias Sandorf, drumul spre centrul Pământului, călătoria spre Lună sau cele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și-a imaginat lumea răsăriteană. De obicei, imaginile reciproce ale răsăritenilor nu au fost decât replici, preluări sau Încercări de acomodare În raport cu imaginea de referință: cea a Estului În conștiința occidentală. Occidentul a fost așadar cel care a creat cadrul imaginativ Între ale cărui limite au luat naștere imaginile răsăritenilor, fie acestea autosau hetero-imagini. Este extrem de interesant modul În care românii sau maghiarii au Încercat să speculeze imaginile occidentale cu privire la aceste spații. Atunci când popoarele respective se autoreprezintă ca bastioane de pază
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
arta literaturii, adică la literatura de imaginație. Există unele inconveniente în privința folosirii termenului în această accepțiune ; dar, în engleză, alternativele posibile sunt sau termeni cu înțeles îngust, ca fiction (literatură narativă) sau poetry (poezie), sau termeni stângaci și derutanți, ca imaginative literature (literatura de imaginație) sau belles-lettres. Una dintre obiecțiile ce se pot aduce termenului de "literatură" este faptul că sugerează (prin etimologia sa de la latinescul litiera) o limitare la literatura scrisă sau tipărită; or, este clar că orice concepție coerentă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
logicii rațional-emotive, în starea de somn este un proces eliberat de legile logicii raționale și este supus legilor imaginativ- emoționale. Somnul nu este o deconectare de cunoaștere-conștiință, ci este o trecere de la starea de gândire rațională la starea de gândire imaginativă. Trecerea de la gândirea logică la cea imaginativă este paralelă cu gradul de hiperpolarizare, adică de profunzime a somnului. În somnul cu maximă hiperpolarizare (somnul profund), gândirea imaginativă se află la limita inferioară, pentru a ajunge la limita ei superioară în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
un proces eliberat de legile logicii raționale și este supus legilor imaginativ- emoționale. Somnul nu este o deconectare de cunoaștere-conștiință, ci este o trecere de la starea de gândire rațională la starea de gândire imaginativă. Trecerea de la gândirea logică la cea imaginativă este paralelă cu gradul de hiperpolarizare, adică de profunzime a somnului. În somnul cu maximă hiperpolarizare (somnul profund), gândirea imaginativă se află la limita inferioară, pentru a ajunge la limita ei superioară în somnul cu vise. Durata stării de somn
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ci este o trecere de la starea de gândire rațională la starea de gândire imaginativă. Trecerea de la gândirea logică la cea imaginativă este paralelă cu gradul de hiperpolarizare, adică de profunzime a somnului. În somnul cu maximă hiperpolarizare (somnul profund), gândirea imaginativă se află la limita inferioară, pentru a ajunge la limita ei superioară în somnul cu vise. Durata stării de somn profund diferă de la o noapte la alta în funcție de gradul de oboseală al creierului din ziua precedentă. Pentru a trece la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
limita inferioară, pentru a ajunge la limita ei superioară în somnul cu vise. Durata stării de somn profund diferă de la o noapte la alta în funcție de gradul de oboseală al creierului din ziua precedentă. Pentru a trece la starea de gândire imaginativă, creierul blochează talamusul, întrerupând accesul simțurilor la cortex (creierul "gânditor"), adică contactul cu mediul înconjurător. Omul nu vede, nu aude, nu miroase, nu gustă și nu palpează în somn, dar trăiește teama, frica, groaza, bucuria și plăcerea care sunt produsele
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
REM provoacă moartea de o manieră asemănătoare cu moartea în bolile autoimune. În somn, omul continuă să sufere de toate bolile cunoscute, care își continuă cursul cu particularitățile impuse de trecerea din starea de gândire rațională la starea de gândire imaginativă. Omul își îmbogățește "cunoașterea-conștientă" în starea de veghe și o consolidează în starea de somn. Toți oamenii visează, dar nu toți oamenii au capacitatea de a-și aminti visele. Creierul viu este un continuum de cunoaștere-conștiință, cu alternări în două
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
somn. Toți oamenii visează, dar nu toți oamenii au capacitatea de a-și aminti visele. Creierul viu este un continuum de cunoaștere-conștiință, cu alternări în două algoritme: de somn și de veghe. În somn, creierul trece la modul de cunoaștere-conștiință imaginativă, care coincide cu definiția celor trei grade de cunoaștere a adevărului descrise de Spinoza: primul grad este imaginativ-confuz, al doilea rațional și al treilea intuitiv. Studiul stărilor patologice ale somnului a permis înțelegerea morții subite în somn a pruncului sănătos
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de somn, cu mișcări oculare rapide, metabolismul creierului este mai intens, atingând valori egale sau chiar mai ridicate decât în starea de veghe. Somnul REM deține 80% din vise. Doar 20% din vise au loc în restul fazelor somnului. Algoritmul imaginativ în care se află creierul în timpul somnului îl eliberează de rigorile logicii și raționalității și îi permite găsirea de soluții pe care veghea nu le poate oferi. Există nenumărate exemple, devenite celebre, despre soluționări creatoare obținute în somn. Somnul înlesnește
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
raționalității și îi permite găsirea de soluții pe care veghea nu le poate oferi. Există nenumărate exemple, devenite celebre, despre soluționări creatoare obținute în somn. Somnul înlesnește eliberarea de constrîngeri pe care veghea o refuză. Imageria vizuală prezentă în gândirea imaginativă a somnului cu vise poate fi asemuită cu halucinațiile oamenilor bolnavi "sufletește" aflați în stare de veghe, și cu cele provocate de consumul de droguri devenite mijloace de descătușare. A doua caracteristică a algoritmului imaginativ al somnului este "ciudățenia". Visul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Imageria vizuală prezentă în gândirea imaginativă a somnului cu vise poate fi asemuită cu halucinațiile oamenilor bolnavi "sufletește" aflați în stare de veghe, și cu cele provocate de consumul de droguri devenite mijloace de descătușare. A doua caracteristică a algoritmului imaginativ al somnului este "ciudățenia". Visul se desfășoară în somn ca un film cu secvențe de o mare ciudățenie, rezultat al lipsei de control logic și rațional. Ipoteza "activării - sinteză" (the activation-synthesis hypothesis) a lui Hobsen și McCarley (1977) dă o
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
a avea cunoașterea-conștiință activă în timpul somnului. Conștiința este abilitatea noastră de a înțelege cunoașterea, adică de a da răspunsul la întrebările "De ce?" și "Cum?". Este epistemologia cunoașterii, după cum cunoașterea este epistemologia cunoștinței. Este trecerea algoritmului cunoașterii-conștiinței raționale la algoritmul cunoașterii-conștiinței imaginative. O altă caracteristică a viselor este textul dislexic al fragmentelor de propozițiuni din vis (Allan Paivio și Roger Shepard). Trebuie adăugate, în afara acestor caracteristici, emoționalitatea și culoarea vie. Orbii din naștere sau cei care orbesc înaintea vârstei de 5 ani
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Percepția timpului în somn este diferită de cea în veghe, în somn timpul trece mai repede. Algoritmul gândirii logice și raționale din veghe percepe timpul circadian, la nivel celular, molecular și prin vederea luminii solare. În starea de somn, algoritmul imaginativ percepe viteza diferit. Cel mai pregnant exemplu a fost dat de Alfred Maury 29, în visul intitulat "ghilotina". Maury povestește visul unui individ care trăia în timpul Revoluției franceze: doi oameni înarmați au sunat la ușa casei. Ei l-au anunțat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
despre starea de luminozitate din mediul înconjurător și adaptează funcția fiecăreia dintre trilioanele de celule existente, în raport cu lumina exterioară. Ceasul biologic are între funcțiile sale și funcția de favorizare a somnului. Trecerea gândirii logico-raționale a stării de veghe de la gândirea imaginativă a somnului creează o situație de risc crescut în ceea ce privește sistemul de apărare. Omul și animalele sunt expuse mult mai ușor atacurilor animalelor de pradă. De aceea își iau măsuri de prevedere în timpul veghii, pentru a le preveni și evita. Procesele
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Koch, Mircea Steriade și Rodolfo Llinás). Afirmarea abolirii cunoașterii-conștiente în starea de somn și instalarea stării de inconștiență sau subconștiență este respinsă de spiralogie. Cunoașterea conștientă nu poate fi abolită în somn atâta timp cât ne putem aminti și descrie visele. Gândirea imaginativă din somnul REM și somnul cu unde lente (SWS) reprezintă un dialog intra-cortical, deci o activitate cerebrală care implică cunoaștere și conștiință, ce poate fi memorată și reamintită în veghe (Steriade M. 1969, 1993); (Acherman & Borbely, 1997); (Amzica, 1997
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Relativitatea jude- căților, în fața stilului și operei unui artist, ră- mâne activă, atâta vreme cât opera în sine exis- tă. Este și acesta un motiv pentru care rândurile de față par a-și afla rostul. "Analiza operei sale evidențiază cu certitudine resursele imaginative ale artistului, capacitatea de a crea atmosferă prin asocierea inedită a obiectelor și, nu în ultimul rând, expresivitatea cromatică în tonuri calme, sur- dinizate. Sintagmele "Stahi - pictor al imitați- ei", "Stahi - pictor academist", reducționiste până la exagerare, nu numai că dezavantajează
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
obiectelor, a mărimii lor, atât de subtil și atent puse în relație compozițională, dau tabloului un aspect vioi, dinamic, inducând privitorului sugestia preocupărilor de cochetărie feminină cotidiană fără a o vulgariza, ci, dimpotrivă, făcându-l părtaș, printr-un minim efort imaginativ, la creionarea unor posibile tipologii sau personaje, dintr-o anume perioadă și categorie socială. Putem reconstitui secvențe de viață intimă din mediul și timpul autorului. Ușor ne vom putea imagina o boieroaică moldoveancă de la sfârșit de secol XIX, amatoare de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
necesară, care Îi apropie șansele de cele ale individului obișnuit; * deprinderi: de prehensiune și manipulare a instrumentelor de lucru adecvate tehnicilor, de pregătire a spațiului de lucru și materialelor, de igienă a spațiului personal Înainte și după activitate; * de exprimare-redare imaginativă, creatoare, spațial reproductivă și a gândirii tehnice; * de organizare expresivă a produsului artistic este capabil să folosească o gamă largă de elemente de limbaj artistic-plastic, de mijloace de expresie plastică, de legare a acestora În compoziții unitare și coerente, demonstrând
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]