3,483 matches
-
de originalitate. Analiza oricărei vieți omenești ne pune în față aspecte inedite, interesante, pasionale, din care se pot scoate concluzii deosebit de importante teoretic și practic pentru cunoașterea ființei umane. Sensul vieții este dat de valorile interiorizate de individ prin educație, imitația modelelor etice, familiale, școlare, cultural-spirituale, dar și de temperamentul, caracterul și dispozițiile personale ale acestuia. Din aceste considerente, vom admite că viața unui individ este, pe de o parte, rezultatul dispozițiilor sale sufletești, iar pe de altă parte rezultatul valorilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
directă între identitatea individului și destinul acestuia. Orice destin este înscris în natura personalității individului. El nu are un caracter ocult, supus hazardului, ci este rezultatul naturii sale, al dispozițiilor sale sufletești și morale, al valorilor interiorizate de acesta prin imitația unor modele pozitive și prin educație și cultură. Modelul psiho-biografic caracterizat prin eșecul destinului trebuie înțeles ca fiind în corelație cu un anumit defect structural al personalității, de regulă de factură caracterială, așa cum este el întâlnit la personalitățile psihopatice. Acești
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Porot). Ea constă într-un proces de prelucrare necritică a simptomelor psihiatrice ale bolnavilor psihici reprezentate prin convingeri, atitudini, conduite acțiuni, modele de gândire etc. Procesul de contagiune psihică nu este însă legat în mod exclusiv de un act de imitație în raport cu prezența unui bolnav psihic. Contagiunea psihică, deși este un termen rezervat desemnării preluării de către persoanele normale, sau considerate ca fiind normale, prin imitație a simptomatologiei unui bolnav psihic, se poate manifesta și ca un proces de inducție sugestivă colectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Procesul de contagiune psihică nu este însă legat în mod exclusiv de un act de imitație în raport cu prezența unui bolnav psihic. Contagiunea psihică, deși este un termen rezervat desemnării preluării de către persoanele normale, sau considerate ca fiind normale, prin imitație a simptomatologiei unui bolnav psihic, se poate manifesta și ca un proces de inducție sugestivă colectivă, în cazul persuasiunii (reclame, discursuri politice, sloganuri, informații mass-media etc). Trebuie menționat faptul că procesul de contagiune psihică se dezvoltă cu predilecție pe un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toți membrii grupului uman vor adopta sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și permanentă asupra maselor de indivizi, care vor fi dominați de ele. Întreaga viață socială și „felul de a fi”, de „a gândi”, de „a se comporta”, de „a vorbi”, de „a se îmbrăca”, de „a-și aranja înfățișarea” sunt imitații ale acestor modele formale. Imitația modelelor va da naștere unor pulsiuni de afirmare colectivă de factură imagistică, ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
indivizi, care vor fi dominați de ele. Întreaga viață socială și „felul de a fi”, de „a gândi”, de „a se comporta”, de „a vorbi”, de „a se îmbrăca”, de „a-și aranja înfățișarea” sunt imitații ale acestor modele formale. Imitația modelelor va da naștere unor pulsiuni de afirmare colectivă de factură imagistică, ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduite absurde” și a unor „modele de gândire irațională”. În aceste condiții se produce o stare de regresiune psihică globală a grupului social-uman, caracterizat prin adoptarea unor reprezentări colective, cu valoare directoare în sfera gândirii și a conduitelor; tendința la imitație prin scăderea sau pierderea inițiativei individuale; influențare emoțională reciprocă printr-un proces de inducție sugestivă colectivă; automatizarea sau „robotizarea” membrilor grupului social-uman; reprezentări colective unice care înlocuiesc gândirea logică individuală și pe cea creativă. Față de cele de mai sus asistăm
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este cunoscut faptul că individul, persoana umană, nu este numai produsul biologic al eredității și al mediului său natural. El este, în mod egal, și produsul factorilor culturali, istorici, sociali și morali, religioși, pe care acesta îi interiorizează fie prin imitație, fie prin educație, începând din familie, din școală, din mediul socio-cultural căruia îi aparține. El sfârșește prin a se identifica cu valorile mediului său, care-i marchează tipul de „personalitate etno-culturală”, identitatea, modelul de gândire, formele de comportament, acțiunile, aspirațiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deveneau impotenți, adoptau o costumație, conduite, ocupații și un mod de viață feminin, schimbându-și în felul acesta identitatea sexuală anterioară. Este prima dată când ne este semnalată în istoria medico-culturală a umanității cazuri de transsexualism, în care fenomenul de imitație și contagiunea culturală jucau un rol esențial. Cercetările s-au dezvoltat considerabil începând din secolul al XIX-lea, când a început să se pună problema unui determinism cultural în geneza bolilor psihice (Obersteiner, 1889; Kraepelin, 1904). Obersteiner denumește aceste situații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă, vertijul de kayak, specific populațiilor nord-groenlandeze, nevrozele de imitație prin contagiune psihică întâlnite la populațiile africane și malaieziene (latahul, myriakitul, imu, koro, windigo). 3) La aceste grupe trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă, personalitățile psihopatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intelectuale sunt grav afectate sau imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având trăsături tipologice temperamentale corespunzătoare (psihotip). Contagiune psihică: transmiterea directă a unor idei sau simptome patologice de la un individ la altul prin inducție sugestivă sau prin imitație. Coprolalie: limbaj grosolan, indecent, vulgar. Criză: schimbare bruscă de atitudine, comportament, cu caracter emoțional-afectiv zgomotos, de scurtă durată și intensitate variabilă, de regulă reversibilă. Culpabilitate: sentiment de vinovăție real sau imaginar trăit cu intensitate de bolnav. Degenerescență: degradare progresivă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
minore de excitație maniacală. Hipostenia: scăderea marcată a stării de tensiune psihică. Opusul hipersteniei. Homosexualitate: perversiune sexuală caracterizată prin atracția pentru persoanele de același sex. Forma masculină este pederastia, iar forma feminină este lesbianismul. Iatrogenie: afecțiune indusă sugestiv sau prin imitație în urma contactelor repetate cu medicii (consultații, investigații medicale, schimbări frecvente de diagnostic etc.) la persoane sugestibile cu un tip de constituție emotivă. Idee fixă: idee parazitară, falsă, acceptată de conștiință, care domină gândirea bolnavului, dar al cărui caracter patologic nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
10% până la 25%, tocmai pentru a avea clienți, pentru a-i încuraja să cumpere, pentru a-i moderniza. Acum în special produsele sunt mai de calitate; pielea aproape că este ceva obișnuit, deci nu se mai pune atâta accent pe imitația din piele, vin destule produse din import. ș...ț Acum contează într-adevăr să știe să se poarte cu omul, să știi cum să-i vorbești, eventual, cum să-i stimulezi... Eventual, să nu afișezi, știu eu ce... ce înfățișare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
învățare (Claparede); modelul matematic, informațional și cibernetic, în care includem: teoria matematică a învățării, teoria eșantionării stimulului, teoria proceselor de tip Markov, teoriile informaționale ale învățării, teorii sistematice, algoritmice și informaționale asupra învățării; modelul psihosocial care cuprinde: teoria învățării prin imitație, teoria comportamentelor interpersonale în învățarea socială (M. Zlate), teoria resocializării prin muncă și instruire a comportamentelor deviante; modelul compensatoriu în învățare cuprinde variate teorii ale învățării aplicate și centrate pe diferite categorii de deficienți (Zazzo, Pufan, Verza, Damaschin); modele autodidaxologice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
specială, mai ales în activitățile de consolidare a cunoștințelor și de antrenare a deprinderilor. În contextul activităților specifice educației speciale, mai ales pentru copiii cu deficiențe de intelect, tulburări asociate (autismul, sindromul Down) sau pentru cei cu tulburări senzoriale, metoda imitației și procedeul înlănțuirii și modelării ocupă un loc foarte important datorită compatibilității existente între specificul acestora și particularitățile de învățare ale respectivelor categorii de subiecți, pe de o parte, dar și datorită calității acestor metode și procedee, extrem de potrivite și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care implică două sau mai multe mutații corporale (deget‑mână, braț‑picior, ansamblul corpului); d) coordonarea motorie (oculo‑manuală, auditiv‑manuală, mână‑ochi‑picior, mână‑picior‑ochi‑ureche). 4. Activitatea motrice de manipulare; comportamentul nonverbal: a) manipulare pe bază de imitație spontană; b) manipulare pe bază de imitație observabilă; c) manipulare pe bază de comenzi verbale; d) manipulare pe bază de selecție și discriminare a mișcărilor în vederea realizării unui comportament adecvat; e) manipulare în scop de asamblare; f) mânuirea instrumentelor și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
corporale (deget‑mână, braț‑picior, ansamblul corpului); d) coordonarea motorie (oculo‑manuală, auditiv‑manuală, mână‑ochi‑picior, mână‑picior‑ochi‑ureche). 4. Activitatea motrice de manipulare; comportamentul nonverbal: a) manipulare pe bază de imitație spontană; b) manipulare pe bază de imitație observabilă; c) manipulare pe bază de comenzi verbale; d) manipulare pe bază de selecție și discriminare a mișcărilor în vederea realizării unui comportament adecvat; e) manipulare în scop de asamblare; f) mânuirea instrumentelor și aparatelor (mijloace didactice); g) manipulări prin modificarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diferitelor tipuri de utilizatori, determină o creștere a cererii și, în consecință, o sporire a ofertei de produse, astfel că a devenit un domeniu deosebit de atrăgător și profitabil pentru producătorii-pirați, care și-au mutat domeniul de acțiune de la producerea de imitații ale casetelor audio la cel al produselor informatice. În general, piratul nu dorește să se implice în acordarea vreunui sprijin cumpărătorilor programelor sale. El nu are adesea nici o pregătire tehnică sau informatică, esențială în oferirea unor astfel de servicii. Programele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
plan literar p. argumentează teoria specificului național. Ideea esențială este „întoarcerea la popor”, având ca modele vechea școală moldovenească, pe Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul” ș.a., iar ca intenții lupta împotriva imitației și a elitismului, încurajarea creației originale, abordarea unei problematici autohtone, într-o „mentalitate țărănească, adică românească, pentru că, vom dovedi aiurea, numai țăranul are o mentalitate specifică, orășenii și clasele de sus au o mentalitate mai mult sau mai puțin neromânească
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
bate totuși la porțile fiecărei idei, întrebând dacă Dumnezeu locuiește înlăuntru.” Date fiind masivitatea și inegalitatea valorică a operei, ediția - cea mai importantă până la cele îngrijite de Vladimir Drimba și Mircea Anghelescu - este selectivă, incluzând în primul volum versuri (traduceri, imitații, originale) și proza de imaginație, iar în al doilea articole despre literatură și limbă. Anunțate de exegeza operei lui Heliade, cercetările lui P. despre epoca Luminilor se materializează inițial în cursul ținut în anul universitar 1938-1939 - Literatura română în epoca
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Noica, T. Mazilu și D. R. Popescu, Nichita Stănescu și Marin Sorescu”. Identificând teza principală a lui Ion Bogdan Lefter - „există un postmodernism românesc incontestabil, anticipat în anii ’60 și definitiv instalat în anii ’80, care sincronizează, dar nu prin imitație, cultura română cu cea occidentală. Postmodernismul este rezultatul unei evoluții organice a culturii române și, pe alt plan, al rezistenței prin cultură și al unei bătălii canonice pe care această generație a purtat-o nu doar în numele ei personal, ci
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Caragiale. Reiterează critica junimistă, deși într-un studiu din 1918, Cultură și vocație, își nuanțează poziția, în sensul că nu e împotriva europenizării, ci doar împotriva „importurilor” greșite, care nu țin seama de „afinitățile” dintre culturi, de permisibilitatea sau respingerea imitației, de vocația noastră etnică. Din perspectiva filosofiei culturii, relațiile lui R.-M. cu literatura apar ca normale. În 1901, sub titlul Cestiuni de estetică, își pune întrebarea De ce literatura română e lipsită de actualitate?. Răspunsul s-ar afla în dezinteresul
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
sărutul, la data și ora stabilite, a mâinii Ioanei Boiu, urmat de cedarea totală, inexplicabilă realist-psihologic, a acesteia (într-un paralelism cu trama epică din Roșu și negru al lui Stendhal, care exclude însă, în perspectivă substanțialistă, orice acuzație de imitație) -, este îndeajuns un singur gest de emoție și slăbiciune comună - îmbrățișarea prietenesc-afectuoasă a servitoarei Elena - pentru ca întregul eșafodaj sistemic, ridicat către altitudinile rarefiate și omenesc intangibile ale ideilor, să se prăbușească. Ceea ce lipsește, încă din intenția declarată a scriitorului, personajelor
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Petru Creția mai târziu, acestea se dovedesc hotărâtoare în dobândirea disciplinei filologice (aplicare la text, rigoare, acribie) și a unui solid fundament cultural, cu funcție de reper valoric. Lucrarea La Poésie néo-latine... demonstrează că literatura neolatină franceză nu e o „simplă imitație și nu e de tot mediocră”, iar unele manifestări ale ei revelează deja un „spirit francez”, reușind, înainte de Pleiadă, să arate cum „cultura antică a pătruns în poezia modernă și cum, spre a o asimila, din simplu material de erudiție
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]