3,755 matches
-
la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități. ... 26. În aceste condiții se poate observa că, la nivel național, se aplică sporul de până la 15% din salariul de bază pentru condiții vătămătoare inclusiv în ceea ce privește asistenții personali, legea fiind imperativă și clară în acest sens. ... 27. Astfel, s-a concluzionat că este obligația primăriilor, respectiv a consiliilor locale, în calitate de ordonatori de credite în subordinea cărora funcționează direcțiile de asistență socială care angajează asistenții personali ai persoanelor cu handicap
DECIZIA nr. 23 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278735]
-
cu Acordul de la Paris, angajându-se la o transformare socială și economică ambițioasă de care este nevoie, UE și statele sale membre pot inspira acțiunea globală în domeniul schimbărilor climatice demonstrând că drumul spre neutralitatea climatică nu este doar imperativ, dar și fezabil și dezirabil. Strategia pe Termen Lung a Statelor Membre trebuie să reflecte nevoia de a intensifica ambiția colectivă și de a oferi orientările politice pe termen lung necesare pentru a limita impactul schimbărilor climatice. Tranziția la neutralitatea
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
instituție specifică dreptului substanțial, și nici un termen de grație, în înțelesul de favoare acordată debitorului de bună-credință și care se află în imposibilitate de a plăti o creanță certă, lichidă și exigibilă, ci are natura unui termen procedural imperativ, acordat independent de buna sau reaua-credință a debitorului ori de situația financiară a acestuia, în interiorul căruia trebuie dusă la îndeplinire obligația de regularizare a cererii, din perspectiva timbrajului. ... 65. Nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru până
DECIZIA nr. 2 din 26 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280667]
-
cele două remedii sunt separate și nu interdependente. Cu titlu de exemplu, în Decizia nr. 118/2010 a Curții de Apel Timișoara, instanța a dispus faptul că dispozițiile din legislația națională care preiau prevederile Convenției Aarhus^15 reglementează „posibilitatea, iar nu obligația imperativă a formulării plângerii prealabile“. Pe cale de consecință, sesizarea instanței de contencios administrativ, spre exemplu, poate fi făcută independent de îndeplinirea procedurii prealabile. ^15 De exemplu, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, respectiv
GHIDUL din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286530]
-
viața privată și patrimoniul persoanelor. Constituția nu stabilește mijloacele juridice prin care trebuie realizată ocrotirea valorilor fundamentale ale societății, măsurile necesare în acest scop fiind lăsate la aprecierea legiuitorului, având în vedere că politica penală a statului poate avea diverse imperative și priorități în diferite perioade de timp, determinate de frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul
DECIZIA nr. 109 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286840]
-
care sunt facultative și gratuite, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții, acestea reprezintă o activitate jurisdicțională realizată de un organ de jurisdicție ce funcționează în cadrul unei instituții a administrației publice sau al unor autorități administrative autonome, care se realizează conform procedurii imperative prevăzute într-o lege specială, procedură asemănătoare cu cea a instanțelor de judecată, desfășurată însă paralel și separat de aceasta (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 220 din 6 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 202 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286992]
-
în stare de dizolvare judiciară (civilă și penală) și are numit un lichidator judiciar nu se circumscrie situațiilor prevăzute de Constituție în care se poate realiza restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale și intră în contradicție cu alte norme imperative aferente procedurilor de insolvență și nu numai, context în care este expusă situația particulară din cauzele deduse judecății și se arată că societățile debitoare sunt dizolvate judiciar, ca sancțiune penală complementară. În contextul criticilor de neconstituționalitate, sunt menționate și prevederile
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]
-
a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, limitează capacitatea administrativă a tuturor autorităților administrației publice centrale, deci și a Ministerului Energiei, devenind imperativă o abordare proactivă pentru a asigura gestionarea eficientă a resurselor și responsabilităților pentru implementarea Fondului pentru modernizare, ținând cont că, în lipsa reglementării de urgență a măsurilor propuse, statul roman va înregistra mari întârzieri în accesarea fondurilor, în condițiile în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 91 din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284704]
-
confidențialității afacerilor sale; se cuvine subliniat, în ce privește întreprinderile, rolul esențial al acestei obligații în asigurarea secretului comercial. ... 75. Păstrarea secretului profesional și a confidențialității asupra tuturor faptelor, datelor și informațiilor existente în bancă constituie o obligație cu caracter imperativ și general, opozabilă, potrivit art. 112 din aceeași ordonanță de urgență, nu doar instituției bancare, ci și membrilor consiliului de administrație, directorilor, angajaților instituției, precum și oricărei persoane care, sub o formă sau alta, participă la administrarea, conducerea ori activitatea
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
Constituție. ... 16. Art. 62 alin. (3), raportat la art. 81 din Codul muncii, devine neconstituțional în cazul în care se interpretează restrictiv în sensul că decizia de eliberare din funcție ca urmare a demisiei salariatului nu se supune tuturor condițiilor imperative a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea absolută, și anume: trebuie să fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă
DECIZIA nr. 88 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287396]
-
mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. ... 23. Totodată, Curtea Constituțională a remarcat jurisprudența Curții de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și
DECIZIA nr. 249 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287682]
-
nu numai că întărește sistemul juridic național, dar și consolidează poziția României în cadrul comunității europene, arătând o deschidere către standardele democratice și respectul pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor. În concluzie, revizuirea articolului 24 din Constituția României este o măsură imperativă pentru a asigura un proces echitabil și pentru a garanta dreptul la apărare fără restricții nejustificate. Modificările propuse reflectă nu doar o necesitate internă, ci și o armonizare cu practicile și principiile dreptului european. Este esențial ca România să se
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în acest sens ar alinia România la standardele internaționale și ar demonstra angajamentul țării față de protecția drepturilor omului. În concluzie, introducerea alineatelor (2), (3) și (4) la articolul 28 din Constituția României nu numai că este necesară, ci și imperativă în contextul actual. Aceste modificări constituționale vor crea un echilibru între necesitatea de a asigura securitatea cetățenilor și de a proteja drepturile și libertățile individuale. Prin această revizuire, România va putea să răspundă adecvat provocărilor secolului XXI, să consolideze statul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii.“ Această propunere nu este doar o simplă ajustare legislativă, ci o măsură imperativă pentru a asigura dezvoltarea și modernizarea sistemului educațional românesc. În contextul actual, finanțarea insuficientă a educației a devenit o realitate îngrijorătoare, ce afectează calitatea învățământului și limitează accesul la resurse educaționale adecvate. Implementarea alineatului (8) ar garanta că educația națională
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
premisa că în inima democrației stă principiul separării puterilor, un fundament ce garantează echilibrul și buna funcționare a oricărui stat de drept. Revizuirea alineatului (3) al articolului 40 din Constituție nu este doar o simplă modificare legislativă, ci o necesitate imperativă ce răspunde nevoii de a consolida independența și imparțialitatea anumitor funcții și instituții publice. Necesitatea revizuirii acestui text constituțional își are rădăcinile în istoricul problematicilor legate de politizarea excesivă a funcțiilor-cheie ale statului. Judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, magistrații, procurorii
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a maturizării politice interne. Este un moment în care decidenții politici pot arăta că pun interesul public și principiile de integritate juridică mai presus de orice calcule politice de moment. Astfel, revizuirea articolului 65 este nu numai necesară, ci și imperativă pentru dezvoltarea continuă a unui sistem de justiție robust, care să servească cu adevărat interesele cetățeanului și să contribuie la consolidarea statului de drept în România. Așadar, inițiativa de revizuire a Constituției și, în special, a articolului 65 trebuie să
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
poată fi adaptată rapid pentru a face față provocărilor emergente, fie că vorbim despre crize economice, fie tehnologice, fie provocări de natură socială. Mai mult, revizuirea articolului 75 ar putea contribui la îmbunătățirea calității dezbaterilor parlamentare. Stabilind termene clare și imperative, parlamentarii ar fi încurajați să se organizeze și să discute inițiativele legislative într-un mod mai structurat și mai eficient. Această disciplină procedurală ar putea reduce cazurile în care legi importante sunt amânate la nesfârșit sau sunt adoptate în grabă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de a moderniza și de a adapta sistemul politic românesc la dinamica schimbărilor sociale și politice contemporane. Într-o lume în care rapiditatea schimbărilor este tot mai accentuată, flexibilitatea și capacitatea de adaptare a instituțiilor statului la noile realități devin imperative. Reducerea duratei mandatului prezidențial la 4 ani, în aliniere cu alegerile parlamentare, reflectă o înțelegere a nevoii de a răspunde mai prompt și mai eficient la așteptările cetățenilor. Pentru toate aceste motive, soluția adoptată de prezenta inițiativă de revizuire a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care Constituția exclude inițiativa cetățenească sau care implică proceduri finalizate prin referendumuri obligatorii“, interdicție implicită în Constituția în vigoare anterior prezentelor modificări. Față de precedentele mai sus menționate, revizuirea textului articolului 90 din Constituție devine nu doar relevantă, ci și imperativă. În primul rând, trebuie subliniată importanța separării referendumurilor de alegerile politice, indiferent că vorbim de cele locale, parlamentare sau prezidențiale. Alineatul (2) propus vine să consolideze ideea că fiecare proces electoral sau consultativ trebuie să fie tratat cu o importanță
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Acest cadru de reglementare propus oferă un echilibru între necesitatea asigurării securității naționale și respectarea suveranității statului în relațiile internaționale. Într-un peisaj geopolitic dinamic, în care amenințările transfrontaliere și schimbările de echilibru de putere devin tot mai frecvente, este imperativ ca legislația națională să fie adaptabilă și să ofere răspunsuri adecvate. Totodată, textul revizuit al articolului 118 în detaliu este în concordanță cu valorile democratice și cu standardele de drept internațional. Prin aceste schimbări, România își reafirmă angajamentul față de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată la data de 4 august 2017 fără a se solicita și a avea avizul Consiliului Legislativ, așa cum prevăd dispozițiile imperative ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, art. 29 pct. III lit. b) din
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
exclusiv ordonanțele adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu și ordonanțele de urgență. Prin urmare, ordonanțele de urgență pot reglementa inclusiv în domeniul rezervat, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție, legii organice, cu respectarea strictă a condițiilor imperative și limitativ stabilite la art. 115 alin. (4)-6) din Legea fundamentală. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere
DECIZIA nr. 204 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287796]
-
mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005). Astfel, ordonanțele de urgență pot reglementa inclusiv în domeniul rezervat, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție, legii organice, cu respectarea strictă a condițiilor imperative și limitativ stabilite la art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Prin urmare, Curtea nu a putut reține, nici din această perspectivă, pretinsa încălcare a art. 53 și nici a art. 73 alin. (1) din Constituție (a se vedea
DECIZIA nr. 204 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287796]
-
la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 la nivelul indemnizației avute nu este suficientă din punct de vedere legal pentru determinarea bazei de calcul, în sarcina angajatorului fiind obligația de reconfigurare a indemnizației brute de încadrare cu respectarea cadrului imperativ legal. Opinia exprimată de Tribunalul Iași - Secția I civilă a fost în sensul că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu pot constitui un temei suficient pentru a fi ignorată opozabilitatea hotărârilor judecătorești, întrucât aceste norme legale
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
o admiteți și să dispuneți anularea cererii de chemare în judecată, în situația în care reclamanta nu face dovada îndeplinirii acestei obligații. Cu privire la acest aspect, și Curtea Constituțională a reținut că, atunci când timbrarea acțiunii este o cerință imperativă a legii, judecătorul nu poate soluționa o cerere fără a constata în prealabil valabilitatea efectuării plății taxei de timbru aferente valorii obiectului cererii de chemare în judecată (Decizia nr. 144 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]