10,269 matches
-
amintesc bine, condiția națională a românilor din teritoriile aflate vremelnic sub ocupație străină (din Bucovina, Basarabia, Transilvania și ținutul Herței). A afirmat-o răspicat, definind-o, fără a eluda adevărul istoric, printr-o sintagmă care astăzi este la îndemâna oricăruia: politica imperială sovietică de rusificare ca și cea absolutistă, austro-ungară și mai târziu hortystă, de maghiarizare a fost exhaustiv și sistematic destinată politicilor de deznaționalizare - și ca atare, întârzierea dezvoltării național-statale a românilor din aceste provincii românești. *** Eroarea de calcul a studentului
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
Vegas, având port-drapel fălnicia, chiar dacă nu la fel de strălucitoare ca originalul, Turn din capitala Franței și hotelul și casinoul Bally's de forma literei grecești delta. Urmează pe partea opusă, în “jumătăți” de cruce și stea, complexele hoteliere și de cazinouri Imperial Palace, Harrah's, Casino Royale, Veneția, ceva mai în spate dar pe aceeași direcție a bulevardului, în interior Sands Center Convention, centru de conferințe și de presă ce reunește mărimile și personalitățile zilei din varii domenii, venite nici discuție cu
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
stins, din nou se-ncinge, / Ca soarele ce,-apus, din nou răsare, / Ucisă azi și mîini din nou trezită, / Ea foc e de cel sfînt ce moarte n-are. E „Cea Care Este”. „Ce-adînc adîncul și ce nalt înaltul!...” Această imperială poezie, de mare adâncime (E un abis sufletul meu / Adînc cît nimenea nu știe), nu este făcută din prăpăstii, ci din înalturi: „Trecea prințul Eminescu, / Gîndurat, prin cea pădure. / Pîndea Moartea-n jur, flămîndă, / Ființa lui de prinț s-o
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
ani, toate îndeletnicirile și oamenii care le practicau în preajma Nașterii Mântuitorului - începând de la păstori, negustori, cămătari, meșteșugari și până la magi cititori în stele, cărturari, scribi care consemnau în cronicile timpului faptele zilei, bune sau rele, întreaga osatură social-statală a lumii imperiale romane și a provinciilor filistine și evreiești cucerite și crunt exploatate din nordul peninsulei Arabiei, care aveau legătură cu lumea obișnuită - păreau a întregi zilele de chin și osândă ale unui crâmpei din viața simplă a oamenilor din vechea Palestină
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
evidente. Cu o voce de stentor, stăpân peste bucata de pământ pe care Dumnezeu credea că i-a dat-o pe “vecie”, când el a “smuls-o” prin forța armelor, “cezarul” zilei, îngâmfat de nu-i atingeai nici poalele hlamidei imperiale - încercând să-și “drămuiască “ doar clipa - a întrebat “partito vulgata” de față dacă a adus toate datoriile, taxele pentru pământ zicea, “că noi vom verifica în condicile cu contribuabili și nu va fi bine pentru clevetitori și mincinoși că-și
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
puțin din genunchi, celălalt întins - atitudine clasică a nudului. Am trecut prea repede pe lângă ea și nu sunt sigură a cui sculptură este. Seamănă însă cu cea a lui Antonio Canova - Paolina Bonaparte, una dintre lucrările sale comandate de familia imperială a Franței, imaginând-o pe Paolina Borghese în Venus, întinsă grațios pe perne. Pășim sfios printre alte sculpturi romane, vase din argint și ceramică, bijuterii, giuvaieruri, bronzuri. Admirăm ceștile din argint cu decorațiuni în relief și vasele din ceramică - artă
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
ia parte la manifestările și sărbătorile dedicate împăratului, care era socotit zeu sau semizeu(sec. I-IV). Romanii nu ucideau pe creștini de dragul de a ucide, ci îi condamnau în urma unei judecăți oficiale, desfășurată după toate regulile procedurale, în conformitate cu legislația imperială în vigoare de la acea dată. Colecția menționată mai sus conținea, așadar, sentințele judecătorești, prin care erau condamnați la moarte pentru nerespectarea legilor imperiului. Volumul de față nu ne prezintă documente judecătorești, ci povestirea multora din acele procese. Vedem oameni simpli
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
ia parte la manifestările și sărbătorile dedicate împăratului, care era socotit zeu sau semizeu(sec. I-IV). Romanii nu ucideau pe creștini de dragul de a ucide, ci îi condamnau în urma unei judecăți oficiale, desfășurată după toate regulile procedurale, în conformitate cu legislația imperială în vigoare de la acea dată. Colecția menționată mai sus conținea, așadar, sentințele judecătorești, prin care erau condamnați la moarte pentru nerespectarea legilor imperiului. Volumul de față nu ne prezintă documente judecătorești, ci povestirea multora din acele procese. Vedem oameni simpli
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
ia parte la manifestările și sărbătorile dedicate împăratului, care era socotit zeu sau semizeu(sec. I-IV). Romanii nu ucideau pe creștini de dragul de a ucide, ci îi condamnau în urma unei judecăți oficiale, desfășurată după toate regulile procedurale, în conformitate cu legislația imperială în vigoare de la acea dată. Colecția menționată mai sus conținea, așadar, sentințele judecătorești, prin care erau condamnați la moarte pentru nerespectarea legilor imperiului. Volumul de față nu ne prezintă documente judecătorești, ci povestirea multora din acele procese. Vedem oameni simpli
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
ia parte la manifestările și sărbătorile dedicate împăratului, care era socotit zeu sau semizeu(sec. I-IV). Romanii nu ucideau pe creștini de dragul de a ucide, ci îi condamnau în urma unei judecăți oficiale, desfășurată după toate regulile procedurale, în conformitate cu legislația imperială în vigoare de la acea dată. Colecția menționată mai sus conținea, așadar, sentințele judecătorești, prin care erau condamnați la moarte pentru nerespectarea legilor imperiului. Volumul de față nu ne prezintă documente judecătorești, ci povestirea multora din acele procese. Vedem oameni simpli
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
de banii Basarabi în vremea romanilor . În 1270 i se mai naște un fiu din a treia căsătorie cu Maria Paleologa Cantacuzina, Mihail, care, imediat îl forță pe Constantin să-l declare porphyrogennetos (Concept de legitimitate dinastică nerestricționat de succesiunea imperială a primei nașteri) pentru a-i bloca lui Tihomir accesul și la tronul bulgar. Căzut de pe cal și imobilizat parțial, Maria îl sili pe Constantin să încoroneze pe Mihail co-împărat la nici doi ani. In anul 1277 fu ucis în
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
protectorul său de la Roma, Lucius Aelius Seiano, iar pe lângă acele câteva lucruri procuratorul ținea în fortăreața Antonia și câteva busturi de mici dimensiuni ale câtorva zeități greco romane precum și un bust la fel de mic al împăratului Tiberius având pe cap laurii imperiali poleiți cu aur. Procuratorul abandonase deci ideea de a construi o arenă în Ierusalim poate și pentru faptul că în Cezareea Palestinei avea una, iar la Ierusalim oricum venea destul de rar și numai îndatoririle de procurator aveau să-l poarte
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
totul, iar informatorii săi relatau aceleași lucruri. Taxele impuse poporului evreu colectate de publicani, acei vameși foarte mult huliți în popor, păreau a fi mai consistente, însă, la Roma ajungeau sume mai mici decât cele pronosticate și în timp funcționarii imperiali din Roma impuseră un plan de corectare a deficiențelor, care nu fu respectat însă de procuratorul Ponțiu Pilat din diferite motive, printre cel mai des invocat fiind acela că iudeii se răsculau foarte des, ceea ce era și asta destul de adevărat
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
care erau de părere că eclipsa însemna prevestirea unui eveniment nefast și de aceea el ceru alte explicații de data aceasta doar de la Tiberius Thrassylus. Aflat la vila Iovis din insula Caprae, împăratul mergea încet pe aleile pietruite din jurul reședinței imperiale urmat de Tiberius Thrassylus și de garda germană de care Tiberius se dezlipea arareori. Era o zi toridă de vară, sub soarele Mediteranei care nu lăsase nici un nor pe cerul de azur. Briza mării făcea însă suportabilă atmosfera în insulă
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
politețe pe toți cei care doriseră să-l vadă, cu o anumită răceală însă, pe o terasă pietruită situată mai jos de vila Jovis, stând așezat pe jilțul său aurit, înfășurat în togă și având pe cap laurii de aur imperiali, dar le ură bun venit tuturor și fără a le porunci ceva, îi ,,rugă” să descurce ițele problemelor care îl frământau și care în opinia sa erau foarte importante pentru imperiu dar și pentru lumea întreagă. Apoi împăratul plecă și
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și pentru livrarea de animale, produse derivate și alte produse naturale cerute de Capanul Imperial Otoman și cetățile turcești de la Dunăre, toate aducătoare de bani de aur și argint sau echivalentul acestora. Aceasta era sursa și explicația existenței și circulației banilor și preocupării pentru obținerea și deținerea acestora, mai ales pentru Domnie și boieri. Aceste
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
pe cel al statuilor închinate zeilor. Auzise de altfel că prefectul gărzii pretoriene, care dorise doar pentru sine puterea Romei, dorea să se proclame zeu după ce ar fi preluat puterea deplină. Nu mai apucase să se bucure nici de jilțul imperial și nici de ,,nemurire” pentru că, printr-un simplu bilet trimis împăratului de una din victime, care după ce reușise acest lucru fusese ucisă, totul fu scos la iveală iar Tiberius nu ezită să-și impună autoritatea știrbită. Ținu deci totul în
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Dar Tiberius își ținu cumpătul prefăcându-se a fi calm și prietenos, însă mimă acestea cu mare greutate. În timpul ședinței din Senat însă, Tiberius îl demască pe Seiano acuzându-l de trădare, de corupție și încercarea de uzurpare a jilțului imperial. Îi poruncise din vreme unui anume Cordius Sultonius Macro să-l aresteze pe Seiano la porunca sa. Chiar acolo, în Senat, Lucius Aelius Seiano fu arestat, apoi închis în subsolurile de la Vatican, torturat, și apoi executat. După aceasta împăratul dădu
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
aceasta împăratul dădu ordin de distrugere a statuilor și martelarea numelui trădătorului de pe orice document, soclu sau placă publică iar averea prefectului fu confiscată în totalitate. Senatul îl expuse oprobiului public prin ,,damnatio memoriae” unde în toate piețele Romei funcționarii imperiali citiseră textul infamiei în fața mulțimii adunate. Cetățenii Romei primiră cu bucurie vestea căderii lui Lucius Aelius Seiano, însă toți se îngroziră de cruzimea cu care pretorienii executau ordinele noului prefect al gărzii pretoriene numit de Tiberius în persoana lui Cordius
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
cele din urmă pentru că rămăsese fără moștenitori după ce pierduse pe nepoții săi preferați. Dar chiar dacă nici el, Tiberius, nu-l iubise prea mult pe Divinul, trebuia să recunoască că Octavian Augustus fusese un mare împărat, în toată gloria și grandoarea imperială, ridicând Roma pe un piedestal nemaivăzut în lumea întreagă. Augustus realizase aceasta cu un preț însă, pe cara urma să-l plătească altcineva. Iar acel altcineva era chiar el, Tiberius Cezar Augustus. Cu ani în urmă, în plină glorie, după ce
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
capului cununa de lauri a învingătorilor. ,,Ia aminte să nu cazi! Ia aminte să nu cazi! ” spunea acesta într-una, fără să răspundă cuvintelor lui Tiberius. Timpul trecu apoi pe nesimțite și după ce Tiberius primise jilțul și cununa de lauri imperială, realizase că Octavian Augustus, în ciuda aparențelor, îi lăsase în urmă o situație extrem de dificilă în imperiu mai ales în privința finanațelor. Tiberius însă era un expert fără pereche în probleme economice și își dăduse seama chiar atunci că fără o reformă
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Dăncuș va fi la Sighet Sighetu Marmației, un oraș cu pretenții de „capitală” a fost binecuvântat de destin cu bariere naturale ce-l izolează nu doar metaforic de restul țării. Situat aproape de centrul geografic al Europei orașul de provincie, altădată imperial prin cultură dar și prin poziția strategică, “consumă” azi rămășițele splendorii trecutului. Dar și provincia - bine “conservată” - poate produce surprize care să exceadă infrastructura precară. Dacă drumurile, căile de acces, utilitățile, baza imobiliară, infrastructura de afaceri nu sunt conforme secolului
„BĂRBATUL DE 40 DE ANI” DE DORU DĂNCUŞ de ION MARIŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349605_a_350934]
-
În pădurea Șorogarilor”, „Bucovina, Plai de Dor”, „În soarele de Maramu”. Legată indisolubil pe pământul acestei binecuvântate țări, pictorița încarcă de culoare, locurile pe care le redă în peisajele sale. Astfel, redă în tonuri calde și vii, în culorile unor imperiale apusuri, frumuseți fără de asemănare, desprinse din sufletul său generos și nobil. Peisajele Ancăi Bulgaru poartă rareori doza aceea de neobișnuit, de fantastic. Ele sunt pe cât de reale, pe atât de somptuoase. Cu o atenție desăvârșită la detaliu, poeta exprimă „Tristeți
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
toamna și apusul. Astfel, foarte multe dintre picturile sale, executate în cea mai mare parte în ulei pe pânză, poartă numele de apus: „Tăcere ninsă în apus”,”Miraj de seară”, „Amurg Violet”, „Apus pe mare”, „Apus nins”, „Apus înflorit”, „Apus imperial” (1,2), „Apus cu maci”, „Apus”(1,2). V-ați întrebat adesea: de ce Anca Bulgaru nu pictează figuri, portrete, oameni? Am încercat să găsesc măcar o infimă explicație a acestui fapt, observându-i tablourile. Poate pentru că (este doar un modest
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
prin așternerea bucăților de suflet în armoniile unice ale corolelor florale. Ca o magnifică dovadă a unei autentice simțiri românești, pictorița ieșeană redă, pe pânza sa, culorile vii ale florilor plaiurilor natale. Astfel sunt ilustrate: „Imortele” (Nemuritoarele), „Floarea Soarelui”, „Maci imperiali”(1,2...), „Bujori”, „Crizantemă”, „Anemone”, „Flori de câmp”, „Trandafiri roșii”, „Dumitrițe în vas de lut”, „Margarete albe”, „Albe flori de primăvară”. Pentru pictoriță, sursele de inspirație sunt variate. Inspirația poate veni de oriunde, sau de unde te aștepți mai puțin. De
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]