158,945 matches
-
soluțiilor Ø Decizii Ø Punerea în aplicare Ø Evaluarea Ø Grupul de lucru Detaliat, activitățile proiectului cuprind: Ø Gestionarea proiectului: implicarea colectivului, repartizarea sarcinilor Ø Planificarea activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor Ø Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță majoră Ø Diagnostic și evaluare: periodizare, verificarea evaluărilor din mai multe surse și mai multe puncte de vedere Ø Gestionarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
București: T.U.B., 1988, p. 34- 75. 16. Cintoiu I., Voinea V. Bârna de concurs. București: CNEFS, 1969, p. 5-98. 17. Cîmpeanu M. Gimnastica ritmică sportivă. Cluj Napoca: Risoprint, 2000, p. 11-82. 18. Colibaba E. D. Proiectarea didactică științifică și implementarea ei în activitatea sportivă de performanță. În: Știința Sportului, București, nr. 12, 1996, p. 12-20. 19. Consiliul național pentru educație fizică și sport. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1971. 445 p. 20. Demeter A. Fiziologia educației fizice și
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
primăriile și, în genere, administrațiile locale sunt principalul agent de DEVCOM în majoritatea localităților țării. Dezvoltarea locală se produce însă tot mai mult prin proiecte cu finanțare locală sau extralocală. Participarea populației locale la luarea deciziilor de dezvoltare și la implementarea proiectelor este foarte diferită de la o situație la alta. Pot ONG-urile să concureze primăriile în mobilizarea comunității pentru împlinirea propriei dezvoltări? Ce relații pot și trebuie să existe între administrația locală și ONG-uri în procesul de dezvoltare locală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipurilor sociale care domină aria de intervenție este primul pas în DEVCOM de performanță. 6. Nu există actori comunitari buni sau răi prin definiție. Societatea civilă, administrația locală sau donatorii pot juca roluri pozitive sau negative în proiectarea și/sau implementarea DEVCOM. Orientările care promovează sinergia între diferiți actori (cum este cazul developmentalismului) par să aibă șanse de succes sporite. În dezvoltarea locală există o mare diversitate de constrângeri și de configurații valorice comunitare. Din cauza acestui fapt este indicat, cred, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cheltuielilor (Rughiniș, 2004, pp. 138-139). În aceeași linie de abordare, Cosima Rughiniș susține că: • Apar conflicte între interesele primare, legate de nevoile populației și cele asociate cu procesul de intervenție. Acestea din urmă sunt denumite „interese secundare”. Cei care fac implementarea au un spațiu discreționar considerabil pentru a utiliza resursele de care dispun. În interiorul acestui spațiu discreționar se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției. Agenții de implementare sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fac implementarea au un spațiu discreționar considerabil pentru a utiliza resursele de care dispun. În interiorul acestui spațiu discreționar se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției. Agenții de implementare sunt mai bine informați asupra resurselor, reglementărilor utilizabile pentru accesarea și folosirea lor, în comparație cu potențialii beneficiari ai intervențiilor. Din cauza „asimetriei informaționale „dintre agenți și clienți apar frecvente suspiciuni din partea acestora din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face în scopuri comunitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dintre agenți și clienți apar frecvente suspiciuni din partea acestora din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face în scopuri comunitare”. • Participarea agenților la intervențiile sociale este puternic modelată de: experiențele anterioare, de controlul pe care îl pot exercita în procesul de implementare a proiectelor și „asimetriile de informație” dintre actorii intervenției. • Reducerea conflictelor generate de asimetrii și experiențe diferite de tipul celor anterior menționate poate fi realizată fie prin abordări de tip simpatetic, fie prin abordări de gen participativ. Simpatetic se poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
informație” dintre actorii intervenției. • Reducerea conflictelor generate de asimetrii și experiențe diferite de tipul celor anterior menționate poate fi realizată fie prin abordări de tip simpatetic, fie prin abordări de gen participativ. Simpatetic se poate obține plasarea agentului care face implementarea cât mai aproape de situația și de mentalitatea beneficiarului. Participarea beneficiarului implică delegare de autoritate, posibilitatea beneficiarilor de a acționa și ca decidenți în coordonarea proceselor care îi privesc. • „Imaginația sociologică” și expertiza în domeniul sociologiei aplicate pot contribui substanțial, susține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
situații în care este greu să identifici precis în ce măsură fenomenul de participare locală este realmente prezent în desfășurarea procesului. Spre exemplu, sunt decizii de tip DEVCOM toate deciziile consiliilor locale referitoare la dezvoltarea unei localități? În condițiile în care în implementare sunt implicate și segmente comunitare, atunci răspunsul este afirmativ. Dar dacă participarea este numai implicită, prin faptul că se folosesc bani din taxele locale, iar decidenții sunt reprezentanți aleși ai comunității? Acesta este un caz-limită, la granița DEVCOM. Este la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în parteneriat cu instituții județene și locale ale administrației publice. Instituțiile implicate în susținerea inovației au urmărit impunerea unui nou rol în administrația publică locală, cel al „promotorului local”. Familia instituțională CAR-ADETIM acționează în principal la nivelul județului Timiș pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele două experimente se asociază prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Elaborarea unor proiecte în baza cărora să fie obținute fonduri pentru dezvoltarea comunitară este așadar dimensiunea majoră a profilului de rol al PL. Din descrierea rezultatelor obținute până în prezent se constată că elaborarea de proiecte și obținerea unor finanțări pentru implementarea lor la nivel local sunt marca succesului PL. Serialitatea fenomenuluitc "Serialitatea fenomenului" Desigur, PL timișean nu reprezintă o noutate absolută în context românesc. Sunt și alte primării în țară care angajează personal pentru a desfășura acțiuni similare de identificare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau idei etc. ș...ț Dacă lucrarea lui Kauffman este un ghid rezonabil, atunci se poate spune că «echitatea de informare» pentru toți actorii nu este un cadru optim pentru participare. Mai degrabă «inegalitatea de informare» este o precondiție pentru implementarea unor programe adecvate de participare. Această constatare contraintuitivă capătă mai mult sens dacă luăm în seamă faptul că dacă fiecare are aceeași informație înainte de a începe, nevoia de programe solide de participare este oarecum diminuată ș...ț Coevoluția este văzută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
așteptat ca dinamica sa să fie marcată într-o primă fază de controverse comunitare cu rol important în socializarea membrilor comunității în noua practică de dezvoltare. Ulterior, dacă procesul este bine coordonat, resursele de solidaritate locală pot duce la o implementare rapidă a proiectului. Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitarătc "Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară" Modul adecvat de acțiune pentru promovarea proiectelor de dezvoltare comunitară decurge nu numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și să solicite un rol de responsabilitate pentru ei înșiși, în special în determinarea tipului, calității, cantității, locului și orientării pentru fiecare serviciu; ei trebuie să ia parte atât la procesul de luare a deciziilor, cât și la cel de implementare; să asigure un flux continuu de informație între furnizorii de servicii și utilizatorii finali, permițându-le acestora din urmă să fie parteneri egali în planificarea, livrarea, managementul și evaluarea acelor servicii.” Pentru consolidarea potențialului de acțiune, empowerment-ul se realizează în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru practica agenților comunitari de tip animatori, facilitatori etc. Regulile de eficiență vor fi cu atât mai relevante cu cât prin aplicarea lorse reușește în mai mare măsură maximizarea performanțelor pe cele patru dimensiuni ale DEVCOM - inițiere/planificare, luarea deciziei, implementare și evaluare. Modelul presupune că toți factorii care influențează participarea comunitară sunt mediați de acțiunea unui set de variabile intermediare: - resurse umane pentru ANtreprenoriat social; - DEfinirea socială a acțiunii comunitare ca necesară/dezirabilă; - informații despre Oportunități/șanse. Diferitele acțiuni premergătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Văzând că se poate, oamenii din Zimbru fac în prezent demersuri pentru a înființa o asociație comunitară și plănuiesc să reînvie căminul cultural, o instituție care, de ceva vreme, a dispărut din satul lor. Toate acestea pe lângă cele legate de implementarea proiectului de reparare a drumului. Acum sunt probabil foarte preocupați de acest drum, dar din cu totul alte cauze decât până acum.” Caseta 11tc "Caseta 11" Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș”1tc "Un facilitator despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de altfel și ideea de a implica femeile din sat într-un proiect, alături de tineri și de copiii de la școală. Această idee avea să se realizeze în primăvara lui 2004, când Centrul de Asistență Rurală selecta Ghizela ca locație de implementare pentru ProAct - un proiect european de dezvoltare personală a femeilor din mediul rural. Îmi amintesc prima întâlnire cu femeile din Ghizela - organizată cu ajutorul vechiului grup de inițiativă și al noului promotor local din comună. Eram douăzeci de femei (numai femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare” (comprehensive development framework, CDF) (vezi caseta 12). Schema nu este altceva decât un set de principii considerate dezirabile pentru reglementarea relațiilor dintre guverne și donatorii internaționali, pentru modul în care trebuie folosite împrumuturile/donațiile internaționale, pentru definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare la nivel național. Pe scurt, CDF susține că este de dorit ca strategiile de dezvoltare să fie: - globale și orientate spre dezvoltare durabilă; - susținute prin consens și participare voluntară de actorii naționali ai dezvoltării (să fie „asumate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2007 pentru rețele locale, regionale și europene și printr-o mai bună coordonare cu și între trusturile, fundațiile și ONG-urile independente. 2. Toate guvernele naționale trebuie să ia în considerare numirea unui Ministru cu responsabilități specifice în crearea și implementarea politicii de dezvoltare comunitară, până în anul 2006. Acest Ministru ar trebui să aibă competență interdepartamentală. Cerem de asemenea guvernelor naționale să ia în considerare introducerea unei responsabilități statutare pentru dezvoltarea comunitară. 3. Autoritățile regionale și locale ar trebui să publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
religioase sau marxismului (Midgley, Livermore, 2005, p. 159). Este corectă, cred, premisa că practica DEVCOM e condiționată semnificativ de ideologii care, la rândul lor, sunt determinate de „filtre” (Kim, 2004) date de către organizațiile de finanțare, activiștii comunitari și comunitățile de implementare a proiectelor. Ambiguitatea termenului de DEVCOM, susține Kim, decurge tocmai din aceste filtre sau contexte asociate cu actorii DEVCOM. Donatorii sau inițiatorii extracomunitari ai acțiunilor de dezvoltare comunitară adoptă ideologii sistematice în mai mare măsură decât facilitatoriisau populația locală. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
difuze din România anilor 1990-2000. Am eliminat din textele respective aparatul standardizat de argumentare, pentru a facilita lectura. Orientările de tip comunitarist, democratic, autoritar sau identitar-naționalist sunt exemple de ideologii sociale difuze care pot conta foarte mult în proiectarea și implementarea unor programe sau proiecte de dezvoltare comunitară. Trecerea de la profilul ideological comunității la proiectarea modului de acțiune în intervenția comunitară nu are reguli precise de tip științific, ci ține mai mult de arta agentului comunitar. Distincția dintre spații identitare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și investițiilor publice” (Narayan, 2002, p. 169). Cadru comprehensiv de dezvoltare (Comprehensive Development Framework, CDF)- set de principii considerate dezirabile pentru reglementarea relațiilor dintre guverne și donatorii internaționali, pentru modul în care trebuie folosite împrumuturile/donațiile internaționale, pentru definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare la nivel național. CDF susține că este de dorit ca strategiile de dezvoltare să fie: globale și orientate spre dezvoltare durabilă; susținute prin consens și participare voluntară de actorii naționali ai dezvoltării (să fie „asumate”, owned by
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rutină, la ceea ce este constituit, versus aderența la noutate, la ceea ce este în curs de constituire”; cu „caracteristici ale zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice” (Sandu, 1999, p. 30). ONG operațional (operational NGO) - ONG cu funcții de proiectare, facilitare și implementare a subproiectelor, fără membri la nivelul comunității-țintă. Sintagma este folosită în special în limbajul Băncii Mondiale. Acționează mai ales la nivelul comunităților sărace și are caracter de „organizație cu bază comunitară” (CBO) fără membri în comunitate (Kamat, 2003, p. 66
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
București: T.U.B., 1988, p. 34- 75. 16. Cintoiu I., Voinea V. Bârna de concurs. București: CNEFS, 1969, p. 5-98. 17. Cîmpeanu M. Gimnastica ritmică sportivă. Cluj Napoca: Risoprint, 2000, p. 11-82. 18. Colibaba E. D. Proiectarea didactică științifică și implementarea ei în activitatea sportivă de performanță. În: Știința Sportului, București, nr. 12, 1996, p. 12-20. 19. Consiliul național pentru educație fizică și sport. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1971. 445 p. 20. Demeter A. Fiziologia educației fizice și
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
funcționeze mai eficient, prin contribuția adusă de acest sistem la realizarea unei înțelegeri mutuale între diferitele grupuri și instituții. Au rolul de a realiza armonie între opinia publică, respectiv cetățenii, și politicile publice [...]. În scopul ajutorului acordat, de definire și implementare a diferitelor politici, sistemul de relații publice utilizează practic o serie de tehnici profesioniste de comunicare, având rol de mediator în integrarea și funcționarea propriului sistem, a propriei organizații, precum și în realizarea unui sistem integrativ între propria organizație și mediul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]