12,854 matches
-
constituirea conștiinței creștine a oricăruia dintre noi. Ea ne aduce cuvântul Celuilalt care cheamă fără încetare spre un pământ străin existenței noastre, în ciuda rezistenței noastre înverșunate. Care sunt celelalte provocări pe care această traducere le aduce cu sine în mod implicit? C.B.: Ai spus tot. Nu văd nici o altă provocare, nici implicită, nici explicită. Mă bucur să văd însă efecte, efecte „palpabile” ale întreprinderii noastre. Au început să se propună teze de doctorat în România despre Septuaginta; unii preoți, „bărbați curajoși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Celuilalt care cheamă fără încetare spre un pământ străin existenței noastre, în ciuda rezistenței noastre înverșunate. Care sunt celelalte provocări pe care această traducere le aduce cu sine în mod implicit? C.B.: Ai spus tot. Nu văd nici o altă provocare, nici implicită, nici explicită. Mă bucur să văd însă efecte, efecte „palpabile” ale întreprinderii noastre. Au început să se propună teze de doctorat în România despre Septuaginta; unii preoți, „bărbați curajoși”, cu pricepere și bun-simț, au preluat în manualele lor traducerea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Pericolul pentru un om nenăscut hindus ar fi ca , prin meditație, în loc să descopere intuitiv legăturile între elemente, astfel renunțarea la sine pentru o înțelegere superioară, să se descopere pe sine nedizolvabil în Natură . și, deci, în loc să te descopere absolutul, renunțând implicit la ființă, se va descoperi o ființă cu un instinct de conservare ce nu va exclude respectul pentru Univers, dar nici nu se va mai putea abandona metafizic; poate, doar, acceptând sacrificiul prin iubire, dar care va ține tot de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cum ne făceam plăcere unul altuia când eram împreună. Însă nu-i păcat că n-am fost mai fericiți? · Se presupune că lumea e normală, că există lucruri ce se fac și lucruri ce nu se fac, că există lucruri implicite ce asigură funcționarea ei. Și pentru a fi sigură că nimic nu deranjează intelectualii, fac un bine umanității și adun toți oamenii vulgari, care mă fac să borăsc, și îi arunc în aer. Fără rapperi, oameni agresivi, mitocani, în lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
înapoi: Nu voi lăsa să ți se întâmple nimic rău" se știe, însă faptul că nu o spune menține spontaneitatea, elementul surpriză. Pe drum ne distrăm minunat, ca la început sau ca la sfârșit (pentru că nu implică nimic). Eram sexy implicit. Era ca un văl de sinceritate peste tot. Peste noi. Când zâmbeam, când aveam probleme, el mă ajuta, fără să mă întrebe, fără să-l cheme cineva. Pentru că așa era mișto. Pasiunea era din joc. Un joc fain al nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
punea condiții, ci îmi oferea totul. Îmi oferise totul și înainte și nimic nu avea să se schimbe. Pur și simplu este și avea să fie. Un joc permanent, sentimente ce se nasc mereu, iubire, iertare, pericol, iubire. Fidelitatea era implicită, pentru că ne potriveam. Care e diferența dintre tipul ce noaptea, la lumina de fildeș a lunii, jucându-se grijuliu cu lama cuțitului, taie gâtul pisicii negre. Apoi zâmbește, conștient (așa e și tot farmecul) de ce a făcut. Te privește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
adevărat că i se potrivesc lui cel mai bine. Așa mi se pare mie - autorului - corect.” Genul de proză, pe care autorul îl abordează, este inedit, dar cu largă deschidere pentru literatura secolului al XXI-lea, pentru că, trebuie să recunoaștem implicit, cei atinși de aripa geniului intuiesc deja dincolo de veac, scrutând secole viitoare: o narațiune succintă, cu o acțiune bine conturată, cu personaje aparținând categoriei intelectualilor rafinați, fiindcă doar aceștia își pun grave probleme de conștiință, și al căror psihic este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
De asemenea, ori de câte ori ne-a permis spațiul, am încercat o punere în abis a temei tratate prin apelul ferm la exemple cunoscute din spațiul apusean. Mai mult, veți observa că două stiluri subîntind textura acestei cărți: unul eminamente concis, ironic, implicit eseistic, altul (probabil, mai seducător) preponderent baroc, metaforic, implicit artistic. Acest fapt este, și el, menit a oglindi esența gândirii nipone, informate simultan de un realism lucid și de un lirism voalat, de raționalitate cvasi-științifică și de empatie estetică. Pentru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pot, eu înțeleg, eu vreau, eu am iată tentaculele verbale care ne guvernează, sub diferite forme, și sunt singurele pe care noi le putem gândi sau imagina. De aceea confruntarea cu japoneza este resimțită ca un șoc. Enunțul japonez (și implicit judecata emisă astfel asupra lumii) nu este construit în jurul persoanei care asumă și rolul de subiect gramatical, ci în jurul unei stări de fapt, care se întâmplă cumva independent de subiect. Nu eu văd muntele Fuji, ci muntele Fuji se lasă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
acestea, să nu credem nici măcar o clipă că personajele feminine pot aspira la perfecțiunea celor masculine. Pe parcursul romanțului, bărbaților li se găsesc numeroase lipsuri, însă, atunci când nevoia o cere, prozatorul, ca orice mascul grobian, nu ezită să sublinieze în chip implicit superioritatea sexului tare (care devine, în astfel de momente, absolut flasc): "Inima femeii, chiar de se poate ameți uneori de ambițioase aspirațiuni la mărire, la bogăție și la alte vanități atât de plăcute, dar însă (pleonasmele sunt specialitatea sa, n.
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
rostind încet: "Având-o în fața ochilor, nu mă pot convinge pe mine însămi că a murit. Văzându-i cenușa, poate că aș reuși să accept ceea ce s-a întâmplat". Comparați acest scurt și deosebit de intens pasaj, în care metaforizarea este implicită, cu cel din Ciocoii vechi și noi, în care arhivarul descrie cât se poate de prolix (practic, funcționăresc) iubirea exemplară și vidată de tușe freudiene dintre banul C... (desemnat anterior, printr-o delicioasă sintagmă redundantă, drept "venerabilul bătrân") și odrasla
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Nu voiam să interpretez oamenii dintr-o perspectivă teologică diversă față de cum ei înșiși se concep: nu voiam, precum alți teologi, a-l considera pe Nietzsche unul care crede în Dumnezeu și pe atei sau agnostici să-i consider creștini "impliciți" sau, cum spusese la timpul său Karl Rahner, "creștini anonimi". Îmi era limpede încă de la început că îndeosebi evreii și musulmanii nu ar fi apreciat acest tip de "anonimitate creștină" și l-ar fi considerat o încercare de monopolizare creștină
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
2004 privind regimul juridic al adopției, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1435 din 02 septembrie 2004, au adus modificări importante în ceea ce privește documentele solicitate în dosarele de adopție și forma acestora. Al doilea a făcut referire la selecția județelor și implicit a DGASPC-urilor în arhivele cărora am identificat dosarele de adopție. Intenția noastră a fost de a selecta județe care să aparțină istoric și cultural unor regiuni diferite ale țării pentru a asigura o variabilitate culturală cât mai ridicată a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să identifice Care este percepția socială asupra adopției ca proces, asupra părinților adoptatori și asupra copiilor adoptați? respectiv Care este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor. Am considerat stigmatizarea, o sursă de constrângere socială care ar putea influența negativ formarea noii familii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este departe de a deveni realitate ținând cont de dimensiunile reduse ale dezvoltării cremațiunii în țara noastră, ideal pentru care Șerboianu a militat în ultima perioadă a vieții sale. Așadar, istoria cremațiunii din România 1 înregistrează un moment fundamental și implicit particular o dată cu activitatea în domeniu a arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu. Acest moment a rămas până astăzi unic și acesta este motivul principal pentru care am selectat și editat textele sale asupra cremațiunii, texte publicate cu precădere în revista "Flacăra
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Sacră, arhimandritul revenea asupra intervenției sale din 1910, clarificând-o din punctul de vedere al opțiunii sale pro cremațiune 121. Explicațiile pe care le vehicula porneau de la ideea că orice discuție/dezbatere despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea sincer că, datorită profilului revistei Gazetei Țăranilor, a "descris în culorile cele mai nereale" subiectul, considerând că face astfel "serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
România interbelică devenea fundamental, fiind primul (dar și ultimul, deocamdată) reprezentant a Bisericii Ortodoxe Române care își asuma o asemenea opțiune. Aceasta nu era una teoretică, ci practică, pentru că prin articolele sale asupra cremațiunii Șerboianu devenea un militant cremaționist, care implicit făcea apologia și propaganda practicii. În istoria cremațiunii din România el este astfel singular, deși am reușit până acum să identific încă două personalități, legate de Biserica Ortodoxă Română care au optat pentru incinerare. Dar aceste două personalități nu atingeau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
său era, la acel ceas, marginalizat complet, prin excluderea sa din rândurile clerului ortodox. Din punct de vedere teologic, Șerboianu își asuma iarăși o misiune dificilă prin studiul său asupra cremațiunii. În fapt, el trebuia să ofere argumente convingătoare și implicit nesofisticate privind lipsa de temei a ideii vehiculate de către retorica cremaționistă cum că incinerarea era o practică păgână, total opusă spiritului românesc, o practică anticreștină și, mai ales, anti ortodoxă. Or, un asemenea demers presupunea stăpânirea unei vaste culturi teologice
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
decedat, care poate fi judecat cu adevărat doar de Creator. Complicații mai multe aducea cea de a doua situație: voința cuiva de a fi ars după deces, însă cu serviciile religioase de rigoare, chiar dacă Biserica interzisese acest lucru (trimiterea era implicită la Biserica Ortodoxă Română). Șerboianu credea că în asemenea caz preotul trebuia să oficieze serviciul religios, "deși în aparență se încalcă disciplina religioasă"194. Motivația era simplă, preotul își asuma "zelos" postura, aducând "la matca credinței pe mulți dintre cei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la 5 iulie 2012 privind interzicerea oricărui serviciul religios, pentru creștinii ortodocși ce optează pentru incinerare, mai cuprinde o semnificație adițională față de textele cremaționiste ale lui Calinic I. Popp Șerboianu. Este vorba despre actualitatea temei în sistemul funerar românesc și implicit în societatea românească. Problema cremațiunii umane în România este departe încă a fi tranșată... Notă asupra ediției Prezenta ediție reproduce textele asupra cremațiunii redactate de către arhimandritul Calinic I. Popp Șerboianu. Acestea au fost publicate în Glasul Țăranilor și Flacăra Sacră
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai întâi la piept. După terminarea ceremoniei de înmormântare femeile își vopsesc obrazul cu negru și se bocesc timp de douăzeci și patru de ore. Vitzipitzii. Religia Mexicanilor, prescriind penitența, mărturisirea (spovedania) în public a greșalelor și expiațiunile, adică spălarea păcatelor, recunoaște implicit existența unei alte vieți și nemurirea sufletului. Ceremonii la moarte. Preoții cântă imnuri funebre. Din când în când ei ridicau în sus corpul mortului, pe când se sacrificau victime omenești în onoarea defunctului. De multe ori servitorii casei se devotau a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o ruină, nu un rudiment. Cultura este așadar întotdeauna preeminentă. Până și formele cele mai fruste de activitate și organizare socială, cele pe care le putem atribui de pildă hoardelor primitive, sunt deja moduri de cultură, prezentând o organizare, legi implicite, tipuri de conduită menite să facă posibilă existența grupului și supraviețuirea sa. Chiar și atunci cînd aceste forme elementare par încremenite, iar transmiterea lor orbească ajunge să fie o simplă reconducție a unor structuri reluate la nesfârșit, există forțe profunde
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Conștiința este înțeleasă în mod tradițional ca fiind "subiectul", însă subiectul este condiția obiectului, ceea ce face ca lucrurile să devină obiecte pentru noi și astfel să ni se arate, în așa fel încât să le putem cunoaște. Or această concepție implicită asupra conștiinței, adică asupra fenomenalității fenomenelor, se regăsește în fundalul majorității filozofiilor, precum și al științei înseși. La Kant de pildă, care se străduiește să scoată în evidență posibilitatea experienței, se arată că această posibilitate este cea a obiectelor, adică ansamblul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
presupunând că am stabilit posibilitatea unei estetici teoretice, se pune problema de a măsura în aceasta efectul unei intervenții a științei. Căci dacă o estetică se bucură încă și astăzi de un drept de cetățenie printre oameni, nu este oare implicită condiția ca și ea să se elibereze de impresiile subiective și de părerile contingente ale indivizilor, de condiția de a fi "științifică"? La jumătatea distanței dintre Atena și Eleusis, pe anticul drum sacru, se înalță mănăstirea Daphni. Pe locul unui
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
estetic, intelectual, spiritual sau moral, prezent în viața individului și constând în autodezvoltarea și auto-sporirea multiplelor potențialități fenomenologice ale acestei vieți, în cultura sa, nu mai are trecere, nedispunând de nici un loc care să-i poată fi atribuit în ontologia implicită a vremurilor noastre, potrivit căreia nu există o altă realitate în afara celei obiective și susceptibile a fi cunoscute din punct de vedere științific. Progresul tehnic, care era perceput în mod tradițional ca efect al unei descoperiri teoretice "geniale", adică înfăptuite
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]