2,250 matches
-
Securității Statului” și cerea continuarea cercetărilor pentru precizarea răspunderilor penale. Arestați Încă din 1953, În 1957 au fost condamnați patru ofițeri MAI și medicul penitenciarului Gherla, fiind repede grațiați 22. Alte procese, puse În scenă după aceeași rețetă, aveau să incrimineze ofițeri și subofițeri, precum și deținuți brigadieri de la două din lagărele de muncă, Salcia și Capu Midia. Ancheta Procuraturii stabilea: Mulți deținuți au fost bătuți cu bare de fier, lopeți, hârlețe și bice. Mulți au murit ca urmare a loviturilor primite
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
xenofobie, elita maghiară din Transilvania a devenit un fel de „țap ispășitor”, iar Institutul Teologic Romano-Catolic de la Alba Iulia era socotit o pepinieră pentru „iredentiști”. Preoții-profesori de la Alba Iulia erau etichetați În bloc drept „naționalist-șovini”, iar Securitatea Încerca să-i incrimineze În principal cu ajutorul a două acte normative: Legea nr. 25/1969 privind regimul străinilor și Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat. Art. 5 din Legea nr. 25/1971 interzicea „scoaterea, difuzarea sau publicarea În străinătate a lucrărilor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
venoasă și de scăderea hematocritului, prin deshidratare, creează condiții favorabile formării cheagurilor sanguine. - Calciul participă la transmiterea influxului nervos și la reglarea coordonării dintre mușchi și nervi. Hipercalcemia determină scăderea excitabilității nervoase și diminuarea tonusului muscular. - Excesul de calciu este incriminat și în apariția litiazei reno-vezicale. Lipsa de mișcare, în condiții de imobilism prelungit sau imobilizare fortuită, trebuieîn mod obligatoriu compensată prin mobilizarea pasivă a tuturor segmentelor organismului, cu deosebire a membrelor, chiar dacă leziunea pacientului este ireversibilă și șanse de vindecare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
artificială să poate fi percepută drept creativăă. În fine, pretențiile de a demonstra că mintea umană nu este decât „suprafața” programatică ce accesează o serie de instrucții cognitive și că programele simulează procesele minții umane în timp ce manipulează simboluri complexe sunt incriminate drept pure speculații. Inteligența artificială este, în aceste condiții, mai degrabă o „inteligență sintetică” specifică „omului Turing” (vezi Bolter, 1986Ă, în sensul în care realizează sinteza om-computer, în cadrul căreia mașina nu înlocuiește omul, ci rămâne la stadiul de instrument al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
degrabă decât să constituie o extindere a cyberspațiului în lumea biologică. Astfel, definirea și generarea vieții în termenii informaticii este judecată drept o restricționare drastică a sensului experiențelor, emoțiilor și conduitelor la funcții computaționale, astfel că știința viului sintetic este incriminată de tentative de abstractizare, dematerializare și destrupare. Critica domeniului întâmpină și chestiunile sociale, politice, etice și culturale care decurg din perspectiva desființării corporalității fizice și a identității individuale în favoarea sistemelor sintetice. Una dintre ipostazierile vulnerabile ale eticii vieții sintetice este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interese ideologice și politice ascunse sub aparența bunelor intenții, de naivitate tehnoștiințifică sau de optimism nerealist, sunt atacate de pe poziții opoziționale pe motiv că sfârșesc să reafirme țelurile și obiectivele tehnocraticilor, ale albilor, ale bărbaților, ale speciei umane sau sunt incriminate de perpetuarea ideilor tehnomistice (pshihedeliceă ale anilor ’60 și ’70 sau ale capitaliștilor care fac apologia libertății împotriva oricărei normalizări sau legiferări externe. Străduindu-se a fi o provocare fundamentală a umanismului, trasumanismul nu este lipsit de paradoxuri, de inadvertențe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se fondează cu precădere pe posibilitatea amenințătoare a constituirii unui regim biotehnologic totalitar, care să forțeze omenirea să se adapteze noilor corporealități, fără a avea libertatea de a alege. Adesea, tonul critic dobândește tendințe neoluddite, distopice sau tehnofobe, ori chiar incriminează științele genetice de o perspectivă nazistă sau fascistă (vezi mai jos Virilioă. Acest tip de discurs critic cade el însuși în capcana propagandei, în speculații extreme, adesea fără fundament realist. În genere însă, criticii transumaniștilor, aflați pe poziții umaniste, nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau închisori până la Internet, se constituie în urmările ontologic-cognitive ale „mașinii viziunii”, adăugând noi ambiguizări în relația public-privat, vizibil-invizibil, interior-exterior. Evenimentul transmis „în direct”, televizat, prezentat de la distanță în timp real, este aspru criticat. Logica imaginii în cazul infografiei este incriminată de paroxism întrucât teleprezența înseamnă prezență și absență, virtualitate instituită ca realitate, adică ceea ce Paul Virilio prezintă ca fuziune/confuziune actual-virtual. Aceasta este, în ultimă instanță, logica imaginilor de sinteză propunând o viziune sintetică mijlocită de automatizarea percepției: mai degrabă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale puterii în noi forme de manifestare. Cyberfeminismului i se reproșează că nu este o mișcare practică și că se limitează la o apologie tehnologică a eliberării, pe de o parte hibrid-cyborgică, pe de altă parte transcendentalistă. Aceeași mișcare este incriminată de refuzul absolutist al ideilor iluministe în proiectul lor de raționalism plural-democratic. Suspiciunea teoreticienei se îndreaptă înspre relația dintre masculinitate și tehnologia computerului, astfel încât teama sa este una față de complicitatea patriarhat-mașină. În viziunea sa, cybercultura, ca un montaj de feminism
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aceasta, a violențelor abia reținute sau declanșate energic, constituie subiectul unei alte dezbateri. De reținut doar că impostura e și un mijloc de a proteja, dacă nu din generozitate, atunci din lașitate. Un alt motiv pentru Cioran de a se incrimina. Pe cât de mult ipocrizia existențială a celor din jur e cauza unei revărsări de nihilism, tot pe atât propria ipocrizie îi provoacă valuri de denunțare. Ea face, oricum, obiectul unor analize consecvente și minuțioase. Față de ceilalți, impostori chiar și din
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că ești la primii pași ai înțelepciunii” (I, 101). Sau: „Judecând bine, sensibilitatea mea se înrudește cu aceea a romanticilor ș...ț, îmi iau umorile drept lumi, le consider substitute ale realității” (I, 110). Ceilalți, atunci când îi condamn, când îi incriminez, când îi abjur, nu-s altceva decât eu însumi, spune Cioran în momentele de luciditate, acele momente când iese din sine însuși pentru a se putea privi, cu răceală, ca pe un altul. Dar cel mai adesea Cioran nu se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
schimbări de umoare, superficiale și lipsite de dimensiune metafizică: capricii sau denaturări ale psihicului. Scepticismul este o autopedepsire: căci scepticul nu poate efectiv să-și ierte că s-a oprit la mijlocul drumului. Și se răzbună pe tot ce a urmărit, incriminează idealul pe care nu l-a putut atinge, îl înjosește și-l batjocorește, lovește în sine prin intermediul celui mai vechi, celui mai drag vis al său” (II, 330-331). Cine altcineva decât Cioran însuși e acela care naufragiază în îndoială și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prea multă lume îi readuce în minte ideea sinuciderii. Își reproșează: „Nu știu de ce-o mai lungesc în mijlocul acestei gloate. // Din nou, tentația deșertului” (II, 43). În realitate, fără ceilalți, Cioran n-ar mai fi avut pe cine să incrimineze de vidul în care viețuiește. Pur și simplu, ceilalți Ă ca și celălalt, de altfel Ă îi dau lui Cioran un sens. Într-un fel, o recunoaște el însuși. Într-un loc, mărturisește că, abia când e ignorat de ceilalți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
88). Trăind în această provincie, Cioran simte că se sufocă de anonimat și caută miezul lumii. Dar când ajunge la el, trăiește nostalgia paradisului pierdut. În ambele cazuri, dezgust de sine. propriile contradicții, care îl macină, îl fac, oricum, să incrimineze lumea și să-și flageleze ereditatea, strămoșii, ființa. Până și propria familie e vinovată de neputințele pe care le explorează cu aviditate: „Ai mei, mama și tata: cu greu se pot imagina două ființe mai diferite. N-am reușit să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prezent, procesul de descentralizare a sistemului de învățământ confirmă importanța managerilor școlari, dar le acordă credit redus: modelul de descentralizare ia în considerare faptul că unitățile școlare nu sunt pregătite pentru a se bucura de autonomie financiară, neavând directori manageri, incriminându-se implicarea managerială redusă, lipsa unor aptitudini și nivelul insuficient de formare profesională în managementul educațional. Întregul model de descentralizare este construit pe ideea asistării directorilor de școli prin inspectoratele școlare județene, situație rațională ce ținecont de starea de fapt
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
încercau să treacă examenele prin alte metode decât cele ortodoxe. In cazul acesta pilele fuseseră puse de un chimist despre care securitatea descoperise că avea relații intime cu niște studenți greci, el fiind homosexual. Cum în acele vremuri homosexualitatea era incriminată de lege, scandalul sa amplificat atât datorită faptului că era vorba de străini cât, mai ales, pentru că erau și homosexuali. Acest tânăr cadru didactic chimist, era de alfel prieten bun și cu colega despre care am relatat că am fost
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
opusă ca fond celei a vechilor greci, care permitea altfel de relații între soț și soție. Pe baza comparației comportamentelor sexuale din cele două lumi (greacă și creștină), Foucault și-a formulat o serie de întrebări- probleme: De ce creștinismul a incriminat homosexualitatea și practicile sexuale "necurate" între soți? Acest gen de întrebări, subiective, personale au deschis calea unui întreg câmp al problematizării obiective. Astfel vom înțelege cum s-au format etica sexuală și morala creștină. Dacă analizăm subiectivitatea comportamentelor sexuale și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ar fi firesc, cum era odată în orașele-cețăți din Grecia antică, ci "modelarea" acestei fericiri în funcție de interese perene, ermetic stabilite pentru societate și strict legate de existența statului în sine. Vom înțelege de ce homosexualitatea, celibatul, viața în afara "cetății" au fost incriminate de politica statului modern, iar familia a devenit unica valoare, permanentizată în societățile europene; familia, celula de bază a societății, cum spune Marx. Cum ar arăta un stat unde majoritatea relațiilor interumane sunt compuse din cupluri homosexuale și libertine? Căsătoriți
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poate solicita de la aceasta daune-interese pe temeiul dispozițiilor răspunderii delictuale sau a răspunderii contractuale. În ceea ce privește răspunderea penală a societății comerciale, ea este reglementată în aceleași condiții care sunt prevăzute în cazul săvârșirii de către orice persoană juridică a uneia dintre infracțiunile incriminate de Codul penal sau prin legi speciale. Art. 59 din Codul penal prevăd următoarele pedepse aplicabile persoanei juridice: amenda, ca pedeapsă principală; dizolvarea ca pedeapsă complementară alternativ cu suspendarea activității sau închiderea unor puncte de lucru ori interzicerea participării la
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
rămânerea irevocabilă a hotărârii. Dacă adunarea generală decide să pornească acțiune în răspundere contra membrilor consiliului de supraveghere mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere încetează de drept. Răspunderea penală. În titlul VIII al L.S.C. de la art. 271-art 282 sunt incriminate ca infracțiuni o serie de fapte ale administratorilor. Acțiunea penală este o acțiune a procurorului și nu a societății, însă acțiunea civilă care se alătură acțiunii penale în procesul penal, deci constituirea ca parte civilă în procesul penal, se face
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
politică. S. Damian se întreabă asupra acestui tip de imobilism (coerență cu sine?), se miră până la stupefacație de ce Croh n-a dat semne de convertire, deși a înțeles "mistificarea pe care a cauționat-o". Dezavuându-i pe cei ce-l incriminează pe Croh ca promotor al realismului socialist, S. Damian nu ezită să execute necesarul "paricid", probând cu textele maestrului în față, mai vechi și mai noi, inflexibilitatea acestuia față de propriile idiosincrazii, infirmități, nostalgii. Servindu-se de limbajul figurat al unor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
inocența bucuriei datorate desfrânării simțurilor. Oricum este clar că spațiul monastic anume menit supremației spiritului în relația sa cu carnea, nu este în stare să înăbușe dorința, simțurile și "calul negru" platonician. De-aici se poate deduce că păcatul cărnii incriminat de doctrina platonician-creștină este un fals, și adevăratul păcat este înfrânarea și repudierea cărnii, mânăstirea boccaccescă fiind locul unei ipocrizii nesfârșite. Sfințenia acelui perimetru este doar de ochii lumii, populat de actorii (hypocritai) purtători de măști ale aparențelor, ale salvării
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vadă" pe Lică, treptat simte o atracție irezistibilă față de acesta, în timp ce Ghiță "parcă fugea de dânsa" și ea "se simțea tot mai părăsită". Protagonistul se împrietenește cu jandarmul Pintea, față de care este nesincer, jură fals la un proces care-l incrimina pe Lică. Acesta din urmă este implicat în alte două evenimente înfiorătoare: jefuirea arendașului și uciderea femeii tinere. După ce Ghiță a fost umilit de Lică, până și în viața de familie, s-a hotărât să se răzbune pe acesta și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și de aceea nici un agresor sexual nu rezolvă nimic spunând: „Nu știam că încalc legea.“ Iată de ce confruntarea cu legea a devenit una dintre implicațiile cele mai grave ale vieții sexuale a unui tânăr într-o societate modernă. Cum este incriminat sexul În general, legea recunoaște intimitatea sexuală a indivizilor, dar incriminează adesea manifestările sexuale în public. Noroc că delimitarea a ceea ce este sexual e destul de clară din punct de vedere legal: nu e vorba de sărut, mângâieri sau alte tandrețuri
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
știam că încalc legea.“ Iată de ce confruntarea cu legea a devenit una dintre implicațiile cele mai grave ale vieții sexuale a unui tânăr într-o societate modernă. Cum este incriminat sexul În general, legea recunoaște intimitatea sexuală a indivizilor, dar incriminează adesea manifestările sexuale în public. Noroc că delimitarea a ceea ce este sexual e destul de clară din punct de vedere legal: nu e vorba de sărut, mângâieri sau alte tandrețuri, ci de acte ce implică organele genitale ale cel puțin unuia
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]