1,469 matches
-
cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul prevăzut în art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, precedate de dobândirea și deținerea acestor bunuri, constituie modalități prevăzute în norma de incriminare echivalente din punct de vedere al semnificației penale, care nu generează existența unui concurs de infracțiuni. În consecință, dobândirea, deținerea, schimbarea și transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul prevăzut în art. 29 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
spălare a banilor și calitatea de subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile, nu există un temei legal care să permită excluderea persoanei care are calitatea de subiect activ al infracțiunii predicat din sfera de aplicare a normei de incriminare cuprinse în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât la nivelul Completului de 5 judecători, cât și la nivelul Secției penale, reflectă soluția potrivit căreia subiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
facă distincție între conținutul constitutiv al infracțiunii și variantele normative ale acesteia. ... Din punctul de vedere al conținutului constitutiv, infracțiunile pot avea conținut unic sau conținut alternativ. Conținutul constitutiv unic reprezintă conținutul normativ al acelei infracțiuni care potrivit normei de incriminare nu prezintă decât o modalitate unică, exclusivă de comitere (de exemplu, bigamia) spre deosebire de infracțiunile cu conținut alternativ. Conținutul constitutiv alternativ există atunci când în norma de incriminare există două sau mai multe modalități faptice de săvârșire a aceleiași infracțiuni (de exemplu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
alternativ. Conținutul constitutiv unic reprezintă conținutul normativ al acelei infracțiuni care potrivit normei de incriminare nu prezintă decât o modalitate unică, exclusivă de comitere (de exemplu, bigamia) spre deosebire de infracțiunile cu conținut alternativ. Conținutul constitutiv alternativ există atunci când în norma de incriminare există două sau mai multe modalități faptice de săvârșire a aceleiași infracțiuni (de exemplu, delapidarea prevăzută de art. 295 din Codul penal se săvârșește prin însușirea, folosirea ori traficarea de bani sau alte valori din gestiune) sau mai multe rezultate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
se săvârșește prin însușirea, folosirea ori traficarea de bani sau alte valori din gestiune) sau mai multe rezultate posibile (de exemplu, vătămarea corporală prevăzută de art. 194 din Codul penal). Realizarea oricăreia dintre acțiunile sau rezultatele prevăzute de norma de incriminare este suficientă pentru a reține existența infracțiunii, după cum săvârșirea tuturor acestor acțiuni nu afectează unitatea infracțiunii, conferindu-i doar caracterul de infracțiune continuată. În cazul variantelor normative ale infracțiunii în cuprinsul aceluiași articol sunt incriminate, sub aceeași denumire (nomen juris
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
continuată. În cazul variantelor normative ale infracțiunii în cuprinsul aceluiași articol sunt incriminate, sub aceeași denumire (nomen juris), fapte distincte, prin săvârșirea cărora se realizează o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului real de infracțiuni. Aceasta este situația atât a incriminărilor prevăzute de art. 29 din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, cât și a incriminărilor prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Infracțiunea de spălare a banilor are trei variante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
juris), fapte distincte, prin săvârșirea cărora se realizează o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului real de infracțiuni. Aceasta este situația atât a incriminărilor prevăzute de art. 29 din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, cât și a incriminărilor prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Infracțiunea de spălare a banilor are trei variante normative, respectiv cele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
1. În cazul reținerii oricăreia din acțiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a) schimbarea, transferul sau c) dobândirea, deținerea, folosirea din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, acțiuni care se regăsesc doar în norma de incriminare în una din literele a) sau c), acestea fiind variante alternative ale elementului material al laturii obiective a infracțiunii de spălare a banilor, ne aflăm în prezența doar a unei infracțiuni, în timp ce reținerea cel puțin a câte uneia din acțiunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
substanțe interzise și/sau metode interzise. În acest sens, se impune crearea cadrului legislativ adecvat în domeniul combaterii traficului ilicit de substanțe interzise și/sau metode interzise. Prin actele normative ce vor fi inițiate de Agenția Națională Anti-Doping se urmărește incriminarea producerii, fabricării, preparării, transformării, oferirii, punerii în vânzare, vânzării, distribuirii, livrării cu orice titlu, trimiterii, transportului, procurării, cumpărării, deținerii, introducerii sau scoaterii din țară, precum și a importului-exportului ori altor operațiuni privind circulația, fără drept, a substanțelor și/sau a metodelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190131_a_191460]
-
4 mai 2000 și 25 ianuarie 2007, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Sissanis împotriva României, paragraful 66, prin care instanța europeană a subliniat necesitatea asigurării standardului de calitate a legii, ca premisă a respectării principiului legalității incriminării, dar și la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la deciziile nr. 189 din 2 martie 2006 , nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și nr. 362 din 7 mai 2015. 7. Din interpretarea, per a contrario
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
este cea de tâlhărie, în care actele materiale pot fi îndreptate împotriva unui singur patrimoniu, dar actele de violență pot viza două sau mai multe persoane. Se conchide că textul criticat încalcă dreptul la un proces echitabil și principiul legalității incriminării, fiind, prin urmare, contrar normelor constituționale și convenționale invocate în susținerea excepției. 8. Tribunalul pentru minori și familie Brașov opinează că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, însă nu pentru neîndeplinirea unuia dintre criteriile prevăzute la art. 29 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
25. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că textul criticat este clar, precis și previzibil și că acesta nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea incriminării. 26. Cu privire la principiul legalității incriminării, prevăzut, totodată, la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Constituțională, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reține că legea trebuie să definească în mod clar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
considerente, Curtea constată că textul criticat este clar, precis și previzibil și că acesta nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea incriminării. 26. Cu privire la principiul legalității incriminării, prevăzut, totodată, la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Constituțională, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reține că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
acesteia, arătând că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2005 a fost emisă cu nerespectarea exigențelor constituționale ale art. 115 alin. (4), iar dispozițiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu respectă cerințele privitoare la legalitatea incriminării și pe cele referitoare la previzibilitate și accesibilitate. Depune, de asemenea, și concluzii scrise în acest sens. Autorul prezent, Gina Capotă, nu mai are nimic de adăugat față de susținerile apărătorului său. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228761_a_230090]
-
unei situații extraordinare. În plus, argumentul potrivit căruia organele judiciare au semnalat existența unor cazuri de corupție care nu pot fi descoperite constituie o veritabilă contradictio în adjecto, pentru că ori existau fapte de corupție și acestea erau, potrivit principiului legalității incriminării, prevăzute de lege, ori nu existau astfel de fapte și atunci nu era nevoie de ordonanța de urgență adoptată. În ceea ce privește dispozițiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 , autorii excepției susțin că acestea contravin prevederilor constituționale ale art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228761_a_230090]
-
Decizia nr. 679 din 12 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iulie 2008. Cu acel prilej, Curtea Constituțională a statuat că reglementarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 nu constituie o incriminare prin analogie, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție și nici prevederile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223238_a_224567]
-
sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv. Se observă, de altfel, că dispozițiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu aduc nici o atingere dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate nu este îngrădită libertatea economică, așa cum este aceasta consfințită de prevederile constituționale. Astfel, art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei inițiative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168225_a_169554]
-
privind Codul silvic se regăsesc în art. 107 din același act normativ, republicat, și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale astfel criticate sunt suficient de clare și previzibile. Contrar susținerilor autorului excepției, prin incriminarea faptei de tăiere sau distrugere de arbori de pe terenurile acoperite de vegetație forestieră nu este afectat dreptul de proprietate, deoarece exploatarea acestor arbori trebuie să se facă în condițiile legii, iar interesul prezervării acestei vegetații este mai presus de interesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269960_a_271289]
-
sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, dar și potrivit politicii penale a statului, legiuitorul poate decide, în considerarea importanței valorilor sociale ocrotite prin normele penale adoptate și a raporturilor sociale ce se nasc în urma anumitor incriminări. Or, responsabil pentru atingerea principiilor continuității recoltelor de lemn, eficacității funcționale, asigurării conservării și ameliorării biodiversității este, în principal, statul, fapt care este de natură să legitimeze și calitatea sa de subiect pasiv principal al unor astfel de infracțiuni. Această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269960_a_271289]
-
legii penale mai favorabile, în cazul pedepselor definitive - indiferent dacă acestea au fost pronunțate de instanțele naționale sau de un stat străin, dar recunoscute de instanța română competentă - trebuie analizată prin prisma a două principii fundamentale, și anume principiul legalității incriminării, respectiv principiul autorității de lucru judecat. În consecință, judecătorul raportor a împărtășit prima opinie exprimată, în sensul aplicării dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, cu privire la hotărârea de condamnare pronunțată de un alt stat față de cetățeni români aflați în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
la baza condamnării în străinătate și reincriminarea aceleiași fapte în legislația națională. De asemenea, instanța națională este obligată să adapteze pedeapsa aplicată condamnatului de statul străin, iar, în situația în care aceasta depășește maximul special prevăzut în norma internă de incriminare, este obligatorie coborârea sa la limita maximă prevăzută de legislația română pentru infracțiunea săvârșită. Hotărârile de recunoaștere și executarea pedepselor aplicate în statul de condamnare constituie dovada implementării, în legislația națională, a prevederilor Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
Codul de procedură penală]. De asemenea, pot formula, pe cale principală sau incidentală, cereri de contopire a pedepselor. În condițiile în care, în cadrul procedurii de recunoaștere, instanța română competentă este obligată să reducă pedeapsa la limita maximă prevăzută de norma de incriminare din legislația internă, pentru aceleași raționamente, este obligată, după recunoaștere, să aplice și legea penală mai favorabilă, în condițiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din Codul penal. Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive - indiferent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive - indiferent dacă acestea au fost pronunțate de instanțele naționale sau de un stat străin, dar recunoscute de instanța română competentă - trebuie analizată prin prisma a două principii fundamentale, și anume principiul legalității incriminării, respectiv principiul autorității de lucru judecat. Potrivit primului principiu, nicio pedeapsă nu poate fi aplicată decât dacă era prevăzută de legea penală în momentul săvârșirii infracțiunii (nulla poena sine lege). De asemenea, nu pot fi aplicate alte pedepse decât cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
nouă nu va fi mai ușoară și, prin urmare, nu vor putea fi reținute dispozițiile art. 6 alin. (1) din Codul penal. De asemenea, nu au relevanță, în aplicarea dispozițiilor art. 6 din Codul penal, eventualele diferențe cu privire la condițiile de incriminare sau urmărire, eventualele modificări ale normei de incriminare (criterii ce sunt luate în considerare în examinarea legii penale mai favorabile pentru cauzele aflate în curs de judecată). O astfel de interpretare se impune și prin prisma dispozițiilor art. 7 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
urmare, nu vor putea fi reținute dispozițiile art. 6 alin. (1) din Codul penal. De asemenea, nu au relevanță, în aplicarea dispozițiilor art. 6 din Codul penal, eventualele diferențe cu privire la condițiile de incriminare sau urmărire, eventualele modificări ale normei de incriminare (criterii ce sunt luate în considerare în examinarea legii penale mai favorabile pentru cauzele aflate în curs de judecată). O astfel de interpretare se impune și prin prisma dispozițiilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]