2,622 matches
-
Codul penal în sintagma „infracțiuni contra patrimoniului“ la care se referă art. 139 alin. (2) și art. 152 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, nu se poate ignora faptul că legiuitorul a avut în vedere în momentul incriminării delapidării în mediul privat tocmai pericolul social pe care fapta îl prezintă mai ales pentru relațiile patrimoniale și activitățile economice desfășurate de subiectul pasiv, adică obiectul juridic secundar al infracțiunii. ... 80. Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a include delapidarea în
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice“, reprezintă o variantă atenuată a acesteia. ... 90. Infracțiunea de delapidare, în forma sa de bază prevăzută de art. 295 din Codul penal, reprezintă o normă de incriminare prin care se ocrotesc în principal relațiile sociale de serviciu care guvernează buna desfășurare a activității de gestionare și administrare a bunurilor mobile din patrimoniul unei autorități publice, instituții publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunuri proprietate
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
îndeplinite condițiile reglementate în art. 35 alin. (2) din Codul penal, pentru a considera delapidarea o infracțiune complexă (deși, de regulă, doctrina de specialitate în materia dreptului penal nu o califică astfel), acest lucru nu ar determina atragerea normei de incriminare analizate în categoria infracțiunilor contra patrimoniului. ... 93. În ceea ce privește dispozițiile art. 139 alin. (2) și ale art. 152 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, legiuitorul a reglementat posibilitatea folosirii unor procedee probatorii care aduc o
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
vizate în cauză), nici în forma ei de bază (art. 295 din Codul penal), nici în forma atenuată săvârșită în condițiile art. 308 alin. (1) din Codul penal. Dacă s-ar considera că sunt infracțiuni contra patrimoniului oricare norme de incriminare care ar aduce atingere, în secundar, (și) patrimoniului unei persoane, ar însemna să se extindă într-o manieră nepermisă sfera textului de lege. ... 98. Din această perspectivă, s-a considerat că se impune interpretarea dispozițiilor art. 139 alin. (2) și
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
socială protejată de norma în discuție era patrimoniul, datorită poziționării sale în cadrul infracțiunilor contra patrimoniului, și, deși era acceptat în literatura de specialitate că există o a doua valoare socială - relațiile de serviciu -, căreia i se aduce protecție prin incriminarea delapidării, nu a fost încadrată și în altă categorie de infracțiuni^9. ^9 P. Dungan, T. Medeanu, V. Pașca, Drept penal. Partea specială. Prezentare comparativă a Noului Cod penal și a Codului penal din 1968, vol. II, Ed. Universul juridic, 2013
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
statuat că infracțiunea de delapidare are ca obiect juridic special relațiile de serviciu ale căror formare și desfășurare implică o corectă gestionare și administrare a bunurilor mobile din patrimoniul unei persoane juridice, iar, ca obiect material, conform ipotezei normei de incriminare, bani, valori sau alte bunuri, fiind vorba despre o infracțiune ce are ca subiect activ o persoană care are calitatea de funcționar public în sensul legii penale^12. ^12 A se vedea Decizia nr. 256 din 25 aprilie 2017 referitoare la
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
reguli diferite, întrucât nu este o normă cu o structură unică care să permită o altfel de interpretare. ... 153. Toate considerentele relevă că art. 308 din Codul penal nu poate funcționa independent, ci doar în strânsă legătură cu normele de incriminare la care dispozițiile sale fac referire, or noțiunea de „infracțiuni contra patrimoniului“ se referă strict la titlul II - Infracțiuni contra patrimoniului - din Partea specială a Codului penal, iar analiza acestui capitol nu reliefează prezența infracțiunii de delapidare. ... 154. Înalta Curte
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
drept supusă dezlegării Ministerul Public a susținut că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea. ... 9. Din simpla interpretare gramaticală a textului art. 246 din Codul penal se poate deduce faptul că prima modalitate alternativă de săvârșire vizează îndepărtarea prin constrângere sau corupere a unui
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
îndepărta“ vizează înțelesul comun, acela de a înlătura, și nu cel de a se retrage, fiind evident că acțiunea interzisă poate viza doar un alt participant la licitație, nu și propria persoană. De altfel, așa cum reiese din norma de incriminare, nu este obligatoriu ca cel care corupe să fie și participant la licitație. ... 10. Având în vedere cele expuse și analizând întrebarea formulată în contextul faptelor săvârșite în dosarul cauzei, s-a concluzionat în sensul că infracțiunea de deturnare a
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
dosarul cauzei, s-a concluzionat în sensul că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea. ... 11. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Eleni Cristina Marcu, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
și acțiunea de retragere a însuși subiectului activ. ... 87. Pentru stabilirea calității autorului infracțiunii, mai întâi trebuie stabilită calitatea de subiect pasiv, iar determinarea subiectului pasiv al infracțiunii implică observarea mai multor criterii, între care și obiectul juridic și rațiunea incriminării. Subiectul pasiv al infracțiunii este persoana fizică sau juridică ce poate fi afectată prin denaturarea prețului de adjudecare, iar nu participantul îndepărtat prin corupere de la licitație publică. În funcție de tipul licitației pot fi subiecți pasivi: organizatorul (în măsura
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
în cadrul unei licitații publice de către executorul judecătoresc, întrucât, deși acesta din urmă este organizatorul licitației, nu este, în același timp, și beneficiarul acesteia, denaturarea prețului de adjudecare afectând doar debitorii și creditorii). ... 88. Or, având în vedere că incriminarea protejează relațiile sociale de a căror bună desfășurare depinde caracterul competitiv al procedurilor privind licitațiile publice (astfel cum a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 648 din 28 noiembrie 2023, ceea ce prevalează în cazul acestei infracțiuni este modul
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
retrage din procedură, fiind determinat de un alt participant la licitație (subiect activ corupător), prin manopere ilicite (de corupere), să o facă, s-a apreciat că, în această ipoteză, inclusiv subiectul activ (corupt) se poate retrage, în sensul normei de incriminare, ambii afectând astfel caracterul competitiv al procedurii și, în plus, neputând fi vorba de o îndepărtare a subiectului pasiv. Prin sintagma „îndepărtare“ trebuie să se înțeleagă îndepărtarea participantului la licitația publică, iar aceasta se poate realiza inclusiv prin autoretragere, respectiv
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
sfera subiecților activi este evidentă, neputându-se reține că subiectul răspunde penal pentru că s-ar fi „autoconstrâns“ pentru a fi îndepărtat din procedura licitației. Astfel, devine clar că activitatea de constrângere, în vederea atingerii finalității prevăzute în norma de incriminare, trebuie realizată de o persoană distinctă de cea a cărei libertate psihică a fost restrânsă în mod ilegal. ... 98. Din perspectiva coruperii, excluderea persoanei îndepărtate din sfera subiecților activi este de asemenea justificată de construcția elementului material al infracțiunii. Astfel
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
îndepărtare a unui participant include „autoîndepărtarea“. ... 101. În fine, s-a mai susținut că, deși printr-o astfel de faptă se aduce atingere încrederii în licitațiile publice, din examinarea expunerii de motive a Codului penal se constată că în privința incriminării deturnării licitațiilor publice rezultă că, „în ceea ce privește deturnarea licitațiilor publice, practica ultimilor ani a demonstrat că, nu în puține cazuri, participanții la o licitație publică au recurs la diferite manopere frauduloase, în scopul îndepărtării de la licitație a
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
drept supusă dezlegării, Ministerul Public a susținut că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea. Astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului noului Cod penal, rațiunea incriminării a stat în aceea că, în practica anterioară acestuia, au existat numeroase situații în care participanții
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea. Astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului noului Cod penal, rațiunea incriminării a stat în aceea că, în practica anterioară acestuia, au existat numeroase situații în care participanții la o licitație publică au recurs la diferite manopere frauduloase în scopul îndepărtării de la licitație a unor potențiali participanți, alterând astfel prețul de
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
îndepărta“ vizează înțelesul comun, acela de a înlătura, și nu cel de a se retrage, fiind evident că acțiunea interzisă poate viza doar un alt participant la licitației, nu și propria persoană. De altfel, așa cum reiese din norma de incriminare, nu este obligatoriu ca cel care corupe să fie și participant la licitație. ... 125. Având în vedere cele expuse mai sus și analizând întrebarea formulată în contextul faptelor săvârșite în dosarul cauzei, s-a concluzionat în sensul că infracțiunea de
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
dosarul cauzei, s-a concluzionat în sensul că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea. ... 126. Infracțiunea sus-menționată poate intra în concurs cu alte infracțiuni, dacă actele de corupere/constrângere se desfășoară fie asupra unui alt participant, fie asupra altor persoane și au ca scop diminuarea
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
în cazul în care sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale acestei din urmă infracțiuni. ... 133. O interpretare teleologică a normei prevăzute de art. 246 din Codul penal nu poate conduce spre o concluzie diferită în condițiile în care norma de incriminare este clară cu privire la rolurile pe care trebuie să le aibă fiecare dintre părți, cronologia și structura faptei (din perspectiva inițiativei coruperii). Așadar, apare ca fiind evident faptul că integrarea altor conduite (autoexcluderea sau autoîndepărtarea persoanei care are inițiativa
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
privește reglementările speciale și derogatorii, precum și dispozițiile art. 16 alin. (1) din aceeași lege cu privire la evitarea paralelismelor normative. Introducerea art. 348^1 după art. 348 din Codul penal afectează caracterul previzibil al normei, întrucât generează dificultate în aplicarea incriminării, în condițiile în care ambele articole vizează exercitarea unor activități în alte condiții decât cele prevăzute de lege. De asemenea, alin. (2) al art. 348^1 din Codul penal, nou-introdus, prezintă vicii de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin.
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întrunește condițiile de tipicitate a infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 335 alin. (1) din Codul penal. Curtea reține că forma inițiatorilor are ca unic obiect de reglementare incriminarea faptei de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere. ... 20. La data de 21 decembrie 2022, propunerea legislativă a primit avizul favorabil, cu observații și propuneri, al
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
din Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal“ în „Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal“, eliminarea modificării art. 335 alin. (1) din Codul penal și, respectiv, introducerea în Codul penal a două texte de incriminare, și anume art. 348^1 referitor la infracțiunea de nerespectare a obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc și art. 371^1 privind infracțiunea de tulburare a folosinței locuinței. ... 22. Având în vedere înlocuirea de către Camera Deputaților a unicului obiect de reglementare
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc și art. 371^1 privind infracțiunea de tulburare a folosinței locuinței. ... 22. Având în vedere înlocuirea de către Camera Deputaților a unicului obiect de reglementare al propunerii legislative cu un obiect complet diferit, care vizează incriminarea altor fapte decât infracțiunea luată în dezbatere de Senat, autoarea obiecției susține că în Camera decizională s-a realizat o intervenție de natură să încalce principiul bicameralismului, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 23. Curtea reține, în acest sens, că
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
al legii criticate, în raport cu susținerile autoarei sesizării, Curtea constată că sunt în discuție, din perspectiva încălcării principiului bicameralismului, eliminarea de către Camera Deputaților a obiectului inițial de reglementare al propunerii legislative și înlocuirea acestuia cu alte texte de incriminare decât infracțiunea luată în dezbatere de Senat. ... 28. Sub acest aspect, analizând documentele privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, și anume propunerea legislativă depusă de inițiatori împreună cu expunerea de motive, forma legii care a fost respinsă de
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]