1,115 matches
-
cauză, cei ce au acest complex se lansează în superlative bombastice, delirante. Poezia română, de pildă, mai ales cea actuală și mai ales... a mea este sau ar fi cea mai mare din Europa (Adrian Păunescu). Complexul superiorității, de regulă individualist, se dezlănțuie și sub forma minimalizării, excluderii, agresivității față de orice influențe și ierarhii străine, occidentale. Ea n-ar trebui numai negată, dar și radical răsturnată și înlăturată. Fiind în Germania, cu ani în urmă, am înregistrat unele ecouri (negative, politicoase
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
liceului "spre științele oculte și magie"65, de credința în puteri mediumnice, clarviziune, telepatie, levitație, fenomene "metapsihice", de viziunea pe care Eliade o avea la douăzeci de ani asupra istoriei religiilor, viziune centrată pe experiența mistică și pe caracterul ezoteric, "individualistă, voluntaristă și "tehnică" asupra experienței religioase, puternic influențată de un ideal de libertate ce trădează caracteristicile personalității lui Eliade", viziune care va domina evoluția sa intelectuală în viitorul apropiat"66. Matei Călinescu atrage atenția asupra unei posibile lecturi ezoterice, deși
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
anonimă, și cultul individualității să cadă pentru câtva timp cu desăvârșire în desuetudine"151. Metafizica viitorului, crede el, "nu va mai fi metafizica unuia sau a celuilalt, expresie trecătoare a personalității gânditorilor dezbinați între ei de penibile tendințe de atomizare individualistă, ci o metafizică clădită încetul cu încetul printr-un proces continuu, cu peripeții, cu înfrângeri și biruinți, printr-o muncă de generații sub zodia intelectului ecstatic"152. Într-o scriere de tinerețe, Filosofia stilului, scrisă în 1923153, Blaga vorbea despre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Critici ale diverselor extinderi ale sferei moralității vin și din partea eticienilor mediului, nu doar din partea eticii tradiționale 26. O primă critică pornește de la asumarea holismului ca presupoziție teoretică și metodologică. Aceste extinderi s-ar face dintr-o perspectivă atomistă sau individualistă. O a doua critică susține, oarecum paradoxal, că o asemenea extindere a domeniului moralității este o formă mascată de dominație umană asupra naturii, adică o formă prin care omul arată că el este cel care face regulile. Despărțirea de antropocentrism
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care ar trebui să pornească de la acordarea de valori unor entități complexe, adică unor entități puternic integrate și dinamice precum ecosistemele sau biosfera ca totalitate. Altfel spus, extinderea sferei moralității ar trebui să se facă prin trecerea de la o perspectivă individualistă la o perspectivă holistă. Desigur, o discuție despre extinderea sferei moralității din perspectiva presupozițiilor individualiste sau holiste față de care sunt angajați teoretic filosofii este considerată necesară în literatura domeniului. Astfel, Callicott 27 examinează critic problema extinderii sferei moralității și aduce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
puternic integrate și dinamice precum ecosistemele sau biosfera ca totalitate. Altfel spus, extinderea sferei moralității ar trebui să se facă prin trecerea de la o perspectivă individualistă la o perspectivă holistă. Desigur, o discuție despre extinderea sferei moralității din perspectiva presupozițiilor individualiste sau holiste față de care sunt angajați teoretic filosofii este considerată necesară în literatura domeniului. Astfel, Callicott 27 examinează critic problema extinderii sferei moralității și aduce în discuție tensiunea dintre etica holistă a mediului și etica individualistă a susținătorilor eliberării animalelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moralității din perspectiva presupozițiilor individualiste sau holiste față de care sunt angajați teoretic filosofii este considerată necesară în literatura domeniului. Astfel, Callicott 27 examinează critic problema extinderii sferei moralității și aduce în discuție tensiunea dintre etica holistă a mediului și etica individualistă a susținătorilor eliberării animalelor. Apare aici o problemă teoretică importantă 28. Acest tip de critică atribuie indivizilor doar o valoare instrumentală, pe când valoare intrinsecă li se acordă numai sistemelor complexe, caracterizate prin integrare și diversitate internă, așa cum sunt ecosistemele. Conflictul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lui Perry susține un alt principiu, să îl numim principiul valorii vieții: • P1 În general, moartea unei entități care are interese este un lucru mai rău decât dispariția unei entități care nu are interese. Acest principiu se corelează cu biologismul individualist, dar permite deopotrivă o distincție între interesele biologice și interese care exprimă dorințe. Altfel, dacă am evalua orice interes exclusiv pe baza intereselor biologice, am ajunge la consecințe omenește inacceptabile, absurde, așa cum face Singer prin susținerea tezei eliberării animalelor atunci când
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și întregii. Dar o asemenea extindere a sferei moralității poartă asupra ei riscul unei generalizări inflaționiste, în sensul acordării de valoare intrinsecă oricărei entități. Așa cum observă și Sober, teza că orice obiect are valoare intrinsecă trebuie respinsă, atât din perspectivă individualistă, cât și din perspectivă holistă. Principalul pericol teoretic al unei extinderi nepermise sau inflaționiste a domeniului moralității constă în reducerea valorii morale a indivizilor sau a întregilor până la disiparea ei, ori, la limită, până la echivalarea valorii morale cu simplul fapt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
explicat anumite procese evolutive din lumea vie, a eliminat ideea de scop din biologie și a arătat că există mecanisme naturale de supraviețuire prin adaptare și selecție naturală. Darwinismul, deși gândește procesele evolutive în termeni populaționali, este însă o teorie individualistă și respinge ideea autonomiei speciilor sau a ecosistemelor. Acestea au proprietăți organizaționale explicabile prin recurs la nivelurile inferioare de organizare 89. Dacă luăm în seamă tipul de explicație funcțională folosită în biologie, cred că idea comportamentului orientat spre scop poate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valoarea supremă a ecosistemului, decidem să salvăm un țânțar sau un om? Chiar despre aceste probleme ale holismului voi discuta pe larg în capitolul următor. 3.2. Individualism și holism 3.2.1. Sursele științifice ale holismului Etica tradițională este individualistă în sensul considerării persoanei ca unitate ultimă a discursului etic și ca subiect evaluator care definește și recunoaște valoarea morală și ale cărui fapte pot fi evaluate din punct de vedere moral. O alternativă biologistă la individualismul etic centrat pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
argumente solide că holismul biologic este incompatibil cu individualismul moral. În fine, dacă luăm în considerare contextul cultural în care Darwin a elaborat teoria evoluționistă, atunci avem motive să-l situăm în tradiția lui Hume și Smith a unei abordări individualiste a sentimentelor morale. În The Descent of Man Darwin scrie chiar că simțul moral reprezintă cea mai importantă deosebire dintre om și celelalte animale 107. Ca urmare, cred că holismul etic trebuie văzut mai degrabă ca un demers metodologic în cadrul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nimic altceva decât să susțină că suferința este un lucru rău pentru orice individ care poate suferi. Așadar, nu am face nimic altceva decât să propunem un alt criteriu pentru domeniul moralității, fără a modifica însă în vreun fel presupozițiile individualiste ale eticii tradiționale. Totuși, etica mediului include în domeniul moralității și alte entități naturale, așa cum ar fi copacii, pășunile sau munții, care nu suferă, o știm bine, deoarece nu pot avea experiența plăcerii și a durerii. Pe de altă parte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
etic, Callicott 110. Acesta pornește de la utilitarismul lui Bentham și de la criteriul suferinței pentru a arăta limitele unei asemenea abordări. Teoria utilitaristă a lui Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia socială și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia socială și politică a lui Platon, în Republica, fragmentul 5, 462d, în care Platon compară statul cu un organism, și în fragmentul 462a în care acesta descrie guvernarea bună ca un proces de punere
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moral să reducem durerea și să maximizăm plăcerea. Totuși, în cele din urmă, și moraliștii umani trasează o graniță între entitățile naturale care sunt îndreptățite să aibă un statut moral și cele care nu sunt. Dar și moraliștii umani sunt individualiști și reducționiști. Chiar Bentham definea interesul unei comunități ca sumă a intereselor individuale. Comunitatea era definită de acesta asemenea unui corp fictiv alcătuit din părți 120. 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? O întrebare recurentă în etica mediului este aceea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Nu cumva unor asemenea entități nu le putem face nici bine și nici rău?147 Putem ieși din dificultate prin două mișcări teoretice, și anume, mai întâi respingem ideea holistă cu privire la interesele unor specii și ecosisteme, apoi adoptăm o poziție individualistă, adică exact ceea ce face Varner. În paradigma tradițională interesele sunt definite prin referire la purtătorii lor, adică ființe conștiente și raționale, capabile de deliberare. Această concepție restrictivă după care numai oamenii pot avea interese a fost revizuită de teoreticienii mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
optează pentru un utilitarism hedonist. El asociază fericirea cu absența durerii și susține implicit. ideea maximizării plăcerii ca principal beneficiu. Ulterior, în Practical Ethic, Singer 208 va discuta în capitolul 5 cazul ființelor cu conștiință și va susține de pe poziții individualiste un utilitarism preferențial. În acest sens, este rezonabil să susținem că moartea unui individ fericit nu poate fi contrabalansată prin nașterea unui alt individ fericit. În acest fel, prin utilitarismul preferențial, sunt evitate unele consecințe, inacceptabile la nivel individual, derivate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu privire la viață 228. Unii critici încearcă o mai bună delimitare teoretică a problemei drepturilor animalelor prin trasarea unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de drepturi pentru animale, și, pe de altă parte, de acei teoreticieni ai mediului care iau în considerare întreaga comunitate biotică în sensul cel mai larg cu putință. Apărătorii drepturilor animalelor, așa cum ar fi Singer sau Regan, susțin o morală individualistă și favorizează egalitarismul biocentric, adică susținerea tezei că toate organismele sunt egale, pe când teoreticienii holiști ai mediului sunt interesați în primul rând de păstrarea stabilității și echilibrului ecosistemului ca întreg. Teoreticienii mediului consideră că merg mai departe decât apărătorii drepturilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bine locul în univers și pentru a da un sens complex vieții noastre. În fine, adaug și observația că, într-un anumit sens, dacă ridicăm problema priorității dintre ecosisteme și indivizi, putem relua în cazul comunității biotice polemica dintre abordarea individualistă și abordarea holistă a fenomenelor sociale Și în cazul ecosistemelor chestiunile practice sunt acelea duc la cele mai multe discuții. Protejarea ecosistemelor cu statut de arie sălbatică este abordată din mai multe perspective. Redau în continuare o tipologie propusă de Smith 256
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
funcții ritualice. Oricum, cei mai mulți acceptă vânătoarea terapeutică pe care o consideră biologic necesară. Punctul de întâlnire al apărătorilor drepturilor animalelor și al teoreticienilor holiști ai mediului îl reprezintă acceptarea ideii că ecosistemele au capacitate de auto-organizare, ceea ce înseamnă, din perspectivă individualistă, că nu trebuie să intervenim prin vânătoare, nici măcar asupra animalelor de pradă care ar putea pune în pericol viața oamenilor (recomandarea este ca oamenii să evite prezența în asemenea spații ocupate de prădători), iar din perspectivă holistă să lăsăm natura
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
va duce la convergența dintre scopurile politice susținute de persoane cu concepții filosofice diferite despre mediul înconjurător. Concentrarea pe politici de mediu și pe realizarea convergenței duce la disoluția dihotomiei dintre antropocentrism și biocentrism, dar și a celei dintre abordarea individualistă și cea holistă. În al treilea rând, deosebesc între drepturi corelate cu datori și cu asumarea de obligații și responsabilități și ceea ce este corect din punct de vedere ecologic. Iar ceea ce este corect ține de echilibrul și integritatea ecosistemelor și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de fapt o transformare sau o trecere a lui într-o altă stare, ceea ce înseamnă că individul transformat rămâne în sistem, iar sistemul ca totalitate își păstrează starea. Obiecția devine cu atât mai puternică din perspectiva filosofiei occidentale de orientare individualistă în care individul contează cel mai mult din punct de vedere etic, social și politic, iar o asemenea schimbare a priorităților prin recunoașterea primatului comunității asupra individului este respinsă. Alte obiecții pot viza chiar fundamentul filosofic al conceperii cosmosului după
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
De aici derivă alte două perspective, una internaționalistă sau comunitariană, alta cosmopolistă. Din perspectivă internaționalistă vizăm relațiile dintre statele naționale și întărirea mecanismelor de cooperare prin asumarea reciprocă de obligații și responsabilități. Organizațiile non-guvernamentale corelează cooperarea internațională cu o etică individualistă, fiind preocupate de drepturile și obligațiile cetățeanului din statele naționale. Perspectiva cosmopolistă accentuează prioritatea organizațiilor globale pornind de la valori și interese globale. Această tendință primește critici din partea libertarienilor care evaluează guvernarea globală drept o centralizare a puterii. Probabil că o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]