1,173 matches
-
desfășurau În limitele celui mai strict respect, se limitau la conversație. Sophie păstra aceste Întîlniri În secret. CÎnd, În sfîrșit, Julián hotărî să-l abordeze pe don Ricardo și să-l Întrebe ce se petrecea Între el și maică-sa, industriașul rîse. — Nu-ți scapă nimic, așa-i, Julián? Adevărul e că aveam de gînd să-ți vorbesc despre subiectul ăsta. Mama ta și cu mine discutăm despre viitorul tău. Ea a venit să mă vadă acum cîteva săptămîni, Îngrijorată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
expresie sumbră, m-a avertizat că nu trebuia să dau adresa aceea nimănui. Niciodată. Miquel Moliner era un om enigmatic. Trăia singur Într-un palat cu aspect de peșteră, aproape În ruină, care făcea parte din moștenirea tatălui său, un industriaș ce se Îmbogățise din fabricarea de armament și, se spunea, din promovarea războaielor. Departe de a trăi În lux, Miquel ducea o existență aproape monahală, dedicat cheltuirii acelor bani, pe care Îi considera mînjiți de sînge, pentru restaurarea de muzee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fostului regim. Născut dintr-o familie În al carei arbore genealogic se află nume celebre, precum George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, Neculai Brăescu, tenor la Scală din Milano, Miltiade Filipescu, membru al Academiei Române, Neculai Malaxa, cel mai mare industriaș din România ș.a., Alexandru Tăcu a urmat cursurile liceului din Bârlad, un liceu În care era foarte pronunțat spiritul patriotic. În 1948, cu câteva zile Înainte de a Împlini 17 ani, a fost arestat Împreună cu unii profesori și elevi ai liceului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
admira Moldova de la Ceahlău până la Prut, contemplă colinele Iașului și o livadă cu cireșe coapte care Îi băteau În geam. Deși plecat de ani mulți din țară, mai precis din februarie 1946, salvându-se din fața represiunilor devastatoare - ginere al regalistului industriaș Malaxa, Într-un anturaj din oficiu incompatibil cu ororile stalinismului, eminentul medic și savant a rămas credincios României. Și-a revăzut casă copilăriei pe stradela Sărărie, a străbătut pe jos drumul spre școală. Amintirile i-au rămas proaspete și pline
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
contabilitate, menite a aduna din gospodăriile agricole date contabile pe care le prelucra, extrăgând din ele rezultate din cele mai interesante. Agricultorul primea la rândul său datele necesare asupra gospodăriei sale, dar și îndemnuri pentru o mai bună organizare. În timp ce industriașii și comercianții se retranșau într-un separatism și mutism exagerat, neadmițând nici o colaborare, unii recurgând chiar la spionaj economic, agricultorii, chiar țărani din cei mai modești, au dat dovadă de un spirit de colaborare neașteptat. Pe baza datelor obținute, statul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Impresia e mărită și de faptul că bulevardul e străjuit de lac, de lipsa clădirilor care ar anula perspectiva, de mișcarea a fel de fel de ambarcații pe lac. Zgârie-norii uriași, clasa I-a, au dispărut. Aici e centrul marilor industriași și comercianți. Orașul a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă. În 1830, era un sat cu 12 case și 70 de locuitori. În 1848 avea 20.000 locuitori, în 1870 - 300.000, în 1900 - 1.700.000, în 1928 - 3.200.000
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Favel) Et in Arcadia ego. În seara aceea, barul Pilade era Întruchiparea vârstei de aur. Era una dintre acele seri În care Îți dai seama că Revoluția nu numai că va avea loc, dar va fi și sponsorizată de Uniunea industriașilor. Numai la Pilade puteai să-l vezi pe proprietarul unei filaturi de bumbac, În pufoaică și cu barbă, bând cot la cot cu vreun viitor infractor, pus la costum la două rânduri și cravată. Ne aflam În zorii unei mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la Dachau. Și În Franța Îl țineau sub ochi, fusese procesat pentru escrocherie și scăpase ca prin minune. Se presupune, fiți atenți, se presupune că este aceeași persoană care, sub numele Fassotti, anul trecut, a fost denunțată de un mic industriaș de la Peschiera Borromeo. Îl convinsese că În lacul Como se mai afla și acum tezaurul familiei del Dongo, abandonat de Mussolini În timpul ultimei lui fugi, că el identificase locul, că erau suficiente câteva zeci de milioane pentru doi Înotători subacvatici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de a fi om pe pământ. Nimeni nu e absolvit, nimeni nu se poate sustrage păcatului lăcomiei. Densă, întunecată și păstoasă asemeni petrolului, povestea ascensiunii și decăderii lui Daniel Plainview beneficiază de spații largi și nepopulate (încă), în care primii industriași au trăsăturile (și discursul) unor misionari. Daniel-Day Lewis te sperie, atât de fin e vălul dintre nivelurile pe care joacă.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
pauzele muzicii noastre. Îmi povestise amuzată, intrigată și autopersiflându-se după obicei că la Securitate, la Mediaș, femeile arestate erau ținute „la bucătărie” (ai mei fuseseră arestați În ianuarie 1949, la puțină vreme după ce Organul Își instalase sediul În casa unui industriaș - nu avea celule, bărbații erau ținuți „la garaj”, femeile „la bucătărie”, proaspeții și pedepsiții „la chimniță”). Așadar, Într-o zi, coborâse la bucătărie Însuși comandantul, cumplitul maior Buzescu Ion și urlase la ea - numai la mama, acuzând-o că... Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
literară - destinul unei reviste, viața unei epoci literare, Junimea, 1974) relatând despre o școală de meșteșuguri, Kogălniceanu introducea și următoare șopârlă, aluzie la mama protectoare Rusia, spunând că „din ea“, adică de pe băncile școlii, „are să iasă o clasă numeroasă de industriași pământeni, carii să ne desrobească de șerbia față de străini“. De altfel, cum la noi publicațiile satirice lipseau, aluziile cele mai vânate de cenzori vizau împlinirea unor proiecte naționale și politice. Nu știu ce va fi conținut nuvela „Toderică“, semnată de Costache Negruzzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
înfruntându-se unele pe altele, Ordinea economică vorbește o singură limbă: aceea a banului. Ea se organizează în orice clipă într-o formă unică, în jurul unui singur centru, al unei inimi unice, în care se întrunește o clasă creativă îarmatori, industriași, negustori, tehnicieni, oameni de finanțe), caracterizată prin gustul său pentru nou și prin pasiunea pentru descoperiri. Asta până când o criză ori un război duce la înlocuirea unei „inimi” cu alta. Acest fapt se explică prin însăși natura noii ordini: piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru a ruina și mai rapid industria textilă indiană și pentru a impune acolo, în numele libertății comerțului și al democrației, ceea ce este în avantajul industriei britanice. Ca și celelalte „inimi” precedente, Londra devine locul de întâlnire al tuturor inventatorilor, creatorilor, industriașilor, exploratorilor, bancherilor, intelectualilor, artiștilor din toată lumea, de la Dickens la Marx și de la Darwin la Turner. Numai că Londra obosește de pe urma propriei dominații; mai întâi, țara începe să se teamă de vitezele terestre mari: în 1865, legea numită Locomotive Act reduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nu s-a pregătit îndeajuns pentru întoarcerea la nomadism. în sfârșit, ea nu a reușit să formeze, să suscite și nici să primească o clasă creativă suficient de numeroasă: nu a pregătit niciodată destui marinari, ingineri, cercetători, întreprinzători, comercianți și industriași; nu a atras niciodată destui savanți, bancheri și creatori de întreprinderi, ci doar teoreticieni și artiști plătiți de putere, precum și administratori însărcinați să sintetizeze și să administreze, dar niciodată să-și asume riscuri. Recentele performanțe economice ale României sunt totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cetățeni pentru noile orizonturi științifice, să stăpânească tehnologiile viitorului, să elaboreze o geopolitică și să pună bazele alianțelor necesare. Fără îndoială, România este pe cale să realizeze mai bine decât alții aceste condiții, grație formidabilei sale vitalități, capacității de a atrage industriași, specialiști în finanțe, artiști și oameni de afaceri, grație potențialului calității vieții din această minunată țară, care poate deveni prima piață economică și o importantă forță politică în bazinul Mării Negre.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
sunt ușoare, catifelate, încât alune-că singure pe gât, nu trebuie să le înghiți, nu au damfuri de bentonită sau mai știu eu de ce alte otrăvuri care ajută la fa-cerea vinului vechi în două săptămâni. Cum aud că se laudă unii industriași de vinuri de pe la noi. Am testat toate paletele pieței de desfacere, că să zic așa, pentru că am dorit să mă edific cât de cât, pentru a nu povesti baliverne. Așa că, am băut vi-nuri la producător în cramă; am băut
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
zece etaje a fost construit în 1934, în stil european, pe strada Suleiman Pașa din Cairo, de către inginerii italieni contractați de milionarul armean Hagop Yakubian. La început, Blocul Yakubian a fost reședința elitei societății din acea vreme, a miniștrilor, a industriașilor și a evreilor bogați, care-și fumau trabucurile scumpe pe terasa clădirii. În anii ’60, după Revoluție, apartamentele din Blocul Yakubian au fost ocupate de ofițeri și generali. Soțiile ofițerilor au început să crească pe terasa Blocului mici vietăți (iepuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
față a Franței: susținătorii României. Puși în fața unor dificultăți tehnice de organizare, cei ce se ocupau de acest lucru au fost siliți de realități să alcătuiască nu mai puțin de 52 de comisii de experți: juriști, istorici, finanțiști, geografi, militari, industriași, comercianți, profesori. 1646 de ședințe au fost necesare până ce s-a ajuns la niște concluzii și s-au elaborat documentele. într-un context frământat de contradicții iscate de interese proprii, relațiile dintre Clemenceau și I.I.C. Brătianu s-au tensionat, sporind
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
-lea, etalînd fular, pantofi de lac alb și un monoclu fără dioptrii pe care, potrivit gurilor rele, nu și-l scotea nici În intimitatea closetului. În realitate, Înrudirea cea mai semnificativă pentru averea sa era aceea cu propriul genitor, un industriaș ce se Îmbogățise prin mijloace mai mult sau mai puțin tulburi la sfîrșitul secolului al XIX-lea. După cîte mi-a explicat tata, Gustavo Barceló era, literalmente, plin de bani, iar treaba cu librăria era mai mult o pasiune decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
asperități și interstiții de pe mapamond. Avea însă și o serie de invenții problematice. Prima invenție cu adevărat periculoasă pentru el a fost mașina cu scuipat, o berlină clasică ce consuma doar 25 ml de salivă la suta de kilometri. Marii industriași și petroliști, corporații internaționale și pro-globalizatori stupefiați au tocmit filiala bosniacă a Camorrei să-i facă felul. Decalarea sa temporală l-a ferit de gloanțele lunetiștilor și mitraliorilor, căci încercarea relativ nereușită a unei mașini a timpului îi indusese reflexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
după cum îi declara el doctorului Rieux, funcționarul observa, practic, că viața materială îi era asigurată oricum, pentru că îi era de ajuns, la urma urmei, să-și adapteze nevoile posibilităților. El recunoștea astfel justețea uneia dintre vorbele preferate ale primarului, mare industriaș din orașul nostru, care afirma cu tărie că în cele din urmă (și el insista asupra acestor cuvinte care purtau toată greutatea argumentației), în cele din urmă deci, nu a fost văzut nimeni murind de foame. În orice caz, viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
instaurarea dictaturii lui Primo de Rivera; detronat de revoluția din 1931; moare la Roma îm 1941. Vezi mai jos, nota 124 (125)? De verif. Álvaro de Figueroa y Torres, conte de Romanones (1863-1950), latifundiar, cu enormă influență în provincia Guadalajara, industriaș, proprietar de ziare, om politic și scriitor spaniol. Karl Berngardovici Radek (1885-1939), militant bolșevic și lider comunist internațional. Suc, zeamă. Sp. alma: „suflet“. Cf. Ce vice impuni, la lecture. Domaine anglais (1936), de Valéry Larbaud (1881-1957). Expresia, destinată unei extraordinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
om politic și scriitor toscan angajat în mișcarea risorgimentală. Dante, Infernul, III, 51: „Prea mult vorbim de ei; tu-i vezi și treci“ (trad. G. Coșbuc). José Francos Rodríguez (1862-1931), jurnalist, scriitor, medic și politician spaniol. Horacio Echevarrieta (1870-1963), mare industriaș și om de afaceri basc. Gumersindo Azcárate Menéndez (1840-1917), economist și sociolog spaniol. Francisco [Francesc] Pi y Maragall (1824-1901), politician, istoric și eseist spaniol. Unamuno traduce literal textul grecesc al Rugăciunii Domnești, Mt., 6, 9-15, așa cum procedează și de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mult așteptată amnezie. Doar mirele se dovedea activ în exces... dirijând bucătăreasa, aranjând scaunul soției, mângâind mâna mamei, zâmbind surorii și fratelui, grijuliu să umple tăcerea cu vorbe și gesturi, perorând voios și competent despre viitorul său serviciu la reputatul industriaș neamț al Brașovului care îi devenise socru, despre mobilarea locuinței, un întreg etaj cedat tinerilor căsătoriți din familia marelui Friedrich Wolf, dar și despre evoluția războiului și comentariile postului de radio Londra, despre speculă și legea marțială și legile rasiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cele ce se întâmplau în Sudica. Îi ceru lui Obănceanu să-i facă rapoarte cât se poate de amănunțite despre cei care se refugiaseră acolo, cum puteau fi contactați, ce legături aveau în lumea politică și economică, printre bancheri și industriași, îndeosebi printre cei care se ocupau cu extracția și exportul de minereuri. În vreo jumătate de an, Băcănel reuși să-i furnizeze multe dintre datele cerute, un dosar destul de voluminos. Drept recompensă, primi o excursie de două luni la Viena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]